Forum
Bine ai venit !, Vizitator
Nume user Parola: Tine-ma minte
  • Pagina:
  • 1

SUBIECT DE DISCUTIE: Criteriile si normele pt incadrarea la pensia de invaliditate

Criteriile si normele pt incadrarea la pensia de invaliditate 2 ani, 2 luni in urma #28288

  • Petru
  • OFFLINE
  • Moderator
  • Toată lumea să trăiască numai noi să nu murim !!
  • Postari: 970
  • Puncte: 3794
  • Karma: 9
  • Honor Medal 2009
HOTARARE nr. 155 din 23 februarie 2011 pentru aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 224 din 31 martie 2011
Data intrarii in vigoare : 31 martie 2011


In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 70 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ART. 1
Se aproba criteriile si normele de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate, prevazute in anexa*) care face parte integranta din prezenta hotarare.
-----
*) Anexa se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
ART. 2
La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 400/2001 pentru aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 16 mai 2001.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, familiei
si protectiei sociale,
Ioan Nelu Botis
Ministrul sanatatii,
Cseke Attila
Bucuresti, 23 februarie 2011.
Nr. 155.

ANEXA
INTRODUCERE
Expertiza medicala a capacitatii de munca este o forma de asistenta medico-sociala care evalueaza, prin metode si tehnici specifice, capacitatea de munca a persoanelor cu diferite tulburari morfologice si functionale, in vederea prestatiilor de asigurari sociale (medicina de asigurari sociale).
Demersurile specifice acestei activitati sunt centrate pe profilaxia invaliditatii si pe recuperarea capacitatii de munca, cu finalitate in reinsertia socio-profesionala a asiguratilor afectati prin boli sau accidente.
Particularitatile de ordin medical si socio-profesional care intervin frecvent in evaluare fac uneori greu de aplicat standarde foarte precis definite. In acest sens, medicului expert al asigurarilor sociale, care realizeaza evaluarea, i se permite o anumita distantare fata de baremele stabilite, fara a incalca insa principiile si spiritul acestora. In aceste situatii, se impune expunerea cu claritate a motivelor care au condus la abordarea individualizata a cazului.
(1) Diagnosticul functional se bazeaza pe elemente clinice si pe rezultatele investigatiilor de laborator. Exprima severitatea tulburarilor functionale si mecanismele prin care acestea se produc. Permite evaluarea restantului functional si a mecanismelor functionale care pot interveni compensator.
(2) Deficienta functionala este consecinta unor tulburari morfologice sau functionale variate (boli, accidente, anomalii genetice); este cuantificabila prin evaluari clinice si functionale standard si se regaseste in formularea diagnosticului functional. Se coreleaza cu incapacitatea adaptativa si cu gradul de invaliditate.
(3) Incapacitatea adaptativa este generata de tulburari morfologice si functionale diverse si exprima limitele persoanei in efortul de a se adapta la mediul natural si social. Se exprima procentual in cadrul unui sistem cuantificat din capacitatea adaptativa normala.
(4) Capacitatea de munca se defineste prin posibilitatea desfasurarii unei activitati organizate, prin care persoana isi asigura intretinerea sa si a familiei. Capacitatea de munca se exprima ca un raport intre posibilitatile biologice individuale (evaluate strict din punct de vedere medical) si solicitarea profesionala (ca element medico-social). Este determinata de abilitatile fizice si intelectuale, determinate genetic, si de nivelul de integrare socio-profesionala, care tine de pregatire si de experienta.
(5) Invaliditatea este o notiune medico-juridica care exprima statutul particular al unei persoane asigurate in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, care beneficiaza de drepturi conform legii.
Invaliditatea este cuantificata in raport cu posibilitatea desfasurarii activitatilor legate de viata cotidiana si/sau profesionala, astfel:
1. invaliditate de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire (autoingrijire, activitati gospodaresti etc.), necesitand asistenta permanenta din partea altei persoane;
2. invaliditate de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, dar cu conservarea capacitatii de autoservire (autoingrijire, activitati gospodaresti etc.);
3. invaliditate de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, acest statut fiind compatibil cu prestarea unei activitati profesionale cu program redus si in conditii adecvate de solicitare.
Relatia "deficienta functionala - inacapacitate adaptativa - grad de invaliditate" este reprezentata pe o scala negativa, care exprima pierderea functionala cu repercusiuni asupra indeplinirii rolului adecvat conform varstei, gradului de instruire si factorilor socio-culturali existenti.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul functional¦Incapacitatea adaptativa ¦ Gradul de invaliditate ¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Fara deficienta ¦ 0-19% ¦nu determina invaliditate¦
¦functionala ¦ ¦ ¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta usoara ¦ 20-49% ¦nu determina invaliditate¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta medie ¦ 50-69% ¦ III ¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta accentuata ¦ 70-89% ¦ II ¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta grava ¦ 90-100% ¦ I ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* fara deficienta functionala (incapacitatea adaptativa 0-19%) - exprima limitele largi ale normalului:
* deficienta usoara (incapacitatea adaptativa 20-49%) - afecteaza nesemnificativ activitatile cotidiene si profesionale; pot aparea contraindicatii privind activitatea profesionala/recomandari privind schimbarea locului de munca; capacitatea de munca este pastrata;
* deficienta medie (incapacitatea adaptativa 50-69%) - limiteaza capacitatea adaptativa la mediul profesional in privinta programului sau a locului de munca; capacitatea de munca este redusa cu cel putin jumatate fata de standard;
* deficienta accentuata (incapacitatea adaptativa 70-90%) - impiedica desfasurarea unei activitati profesionale in sistemul organizat de munca; capacitatea de munca este pierduta in totalitate;
* deficienta grava (incapacitatea adaptativa 90-100%) - pierde, pe langa capacitatea de munca, si pe cea de autoservire.
(6) in evaluarea capacitatii de munca se va avea in vedere tratamentul complex (farmacologic activ, chirurgical, recuperator etc.) si efectele acestuia.
(7) Criteriile de diagnostic functional, incapacitate adaptativa si de evaluare a capacitatii de munca sunt reactualizate si imbunatatite periodic, pentru a fi aliniate la eventualele precizari si reglementari in domeniul medical care apar pe parcurs.
(8) Pentru bolile rare, pentru care nu exista criterii specifice de apreciere a deficientei functionale si a capacitatii de munca, se vor urmari elementele clinice, evolutia, complicatiile si deficienta functionala determinata, aplicandu-se criteriile existente.

1. AFECTIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR
CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCTIONAL SI DE EVALUARE A
CAPACITATII DE MUNCA IN BOALA CARDIACA ISCHEMICA (BCI)
In boala cardiaca ischemica, deficienta functionala se stabileste in functie de:
1. Simptome: caracterul durerii toracice, frecventa crizelor anginoase si nivelul de efort la care apar, raspunsul la tratamentul specific, prezenta si complexitatea aritmiilor, prezenta semnelor de insuficienta cardiaca.
2. Severitatea ischemiei miocardice/stenozelor coronariene apreciate prin: EKG, TEF, ecografie cardiaca si coronarografie.
3. Severitatea disfunctiei sistolice a ventriculului stang: ecografic.
Criterii de evaluare a deficientei functionale, IA, a capacitatii de munca in BCI stabila
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. ¦Deficienta functionala ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forma clinica¦ ¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Angina ¦Fara deficienta ¦ 0-19% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦pectorala ¦functionala ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦stabila ¦- crizele anginoase ¦ ¦ ¦ ¦
¦(AP) ¦apar numai la efort ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦fizic de intensitate ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦foarte mare (eforturi ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦exhaustive > 8 METs ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- cedeaza prompt la NTG¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sau repaus ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- fara simptome ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦anginoase si modificari¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦electrice (EKG) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦interaccesual ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- functie sistolica VS ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦normala (FE > 55%) ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP clasa I ¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦ ¦usoara ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦ ¦- crizele anginoase ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦apar la eforturi fizice¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦mari (7-8 METs) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- cedeaza rapid la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦administrarea de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦nitrocompusi si la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦repaus ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- fara simptome ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦anginoase sau ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦modificari electrice ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦(EKG) interaccesuale ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- disfunctie sistolica ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦VS usoara (FE = 54-45%)¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- insuficienta cardiaca¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦NYHAI ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP clasa II ¦Deficienta functionala ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦ Gradul III ¦
¦ ¦medie ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦ ¦- crizele anginoase ¦ ¦jumatate ¦ ¦
¦ ¦apar la eforturi mari ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦si medii (5-6 METs) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- cedeaza usor la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦repaus si la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦administrarea de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦nitrocompusi ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- modificari minoreEKG*¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- TEF*** releva ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦modificari electrice cu¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦pattern ischemic la o ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦intensitate > de 80% ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦din nivelul maxim ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦teoretic individual ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- disfunctie sistolica ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦moderata (FE = 44-40%) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- insuficienta cardiaca¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦NYHA II ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP clasa III ¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦ Gradul II ¦
¦ ¦accentuata ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦- crizele anginoase ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦apar la eforturi de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦intensitate mica, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦uneori si in repaus ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦3-4 METs) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- cedeaza greu la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦administrarea de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦nitrocompusi ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- modificari importante¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦EKG** accesuale si ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦interaccesuale ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- disfunctie sistolica ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦VS moderata ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦FE = 39-30%) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- insuficienta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiaca NYHA III ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- toleranta mica la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦efort - permite ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦activitatea de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦autoingrijire ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP clasa IV ¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦ Gradul I ¦
¦ ¦grava ¦ ¦de munca si¦ ¦
¦ ¦- crizele anginoase ¦ ¦autoservire¦ ¦
¦ ¦apar in repaus ¦ ¦pierduta in¦ ¦
¦ ¦(1-2 METs) si sunt ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦obiectivate de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦modificari EKG** ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- disfunctie sistolica ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦grava VS(FE < 30%) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- insuficienta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiaca NYHA IV ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- bolnavii isi pierd ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦capacitatea de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦autoingrijire ¦ ¦ ¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
INFARCTUL MIOCARDIC
Pentru bolnavii cu IM vechi, deficienta functionala se stabileste in functie de: extinderea zonei de necroza, severitatea disfunctiei sistolice a VS, complexitatea tulburarilor de ritm si de conducere asociate, intensitatea simptomelor reziduale - toleranta la efort, eficacitatea tratamentului.

Tabelul de mai jos reda criteriile de apreciere a deficientei functionale, IA si a capacitatii de munca in IM vechi.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. ¦Deficienta functionala ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forma clinica¦ ¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Infarctul ¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦miocardic ¦usoara ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦vechi ¦- bolnav asimptomatic ¦ ¦ ¦ ¦
¦(Fara supra- ¦sau cu simptomatologia ¦ ¦ ¦ ¦
¦denivelare de¦dureroasa (angina ¦ ¦ ¦ ¦
¦ST, fara unda¦pectorala), care apare ¦ ¦ ¦ ¦
¦Q sau cu su- ¦la eforturi fizice mari¦ ¦ ¦ ¦
¦pradenivelare¦(7-8METs) ¦ ¦ ¦ ¦
¦de ST, cu ¦- EKG releva sechela ¦ ¦ ¦ ¦
¦unda Q) ¦electrica a IM fara ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦alte modificari. ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- disfunctia sistolica ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦usoara VS (FE = 45-54%)¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- insuficienta cardiaca¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦NYHA I ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦ ¦medie ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦ ¦- bolnavul prezinta la ¦ ¦jumatate ¦ ¦
¦ ¦eforturi mari/medii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦(5-6METs) dureri ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦anginoase, dispnee, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦palpitatii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- EKG de repaus releva ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sechela electrica de IM¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦si posibile modificari ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦minore* de faza ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦terminala, posibile ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦aritmii benigne ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- TEF*** obiectiveaza ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦modificari electrice cu¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦pattern ischemic la o ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦intensitate > 80% din ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦efortul teoretic maxim ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦individual ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- disfunctie sistolica ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦moderata (FE = 44-40%),¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦eventual HVS ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- insuficienta cardiaca¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦NYHA II ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦ ¦accentuata ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦- bolnavii prezinta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦dureri anginoase la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦eforturi mici sau medii¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦(3-4 METs), dispnee, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦palpitatii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- EKG de repaus releva,¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦pe langa sechela de IM,¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦modificari de faza ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦terminala** si/sau alte¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦modificari electrice ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦severe (aritmii, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦tulburari de conducere)¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- disfunctie sistolica ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦moderata (FE = 39-30%) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- insuficienta cardiaca¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦NYHA III ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- toleranta la efort ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦mica - permite ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦activitati de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦autoingrijire ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 90-100 % ¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦ ¦grava ¦ ¦de munca si¦ ¦
¦ ¦- tulburari de ritm si ¦ ¦autoservire¦ ¦
¦ ¦de conducere severe ¦ ¦pierduta in¦ ¦
¦ ¦- edeme pulmonare acute¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦repetitive ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- insuficienta cardiaca¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦NYHA IV ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- disfunctie sistolica ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦VS grava (FE = < 30%) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- bolnavii au ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦capacitatea de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦autoingrijire limitata ¦ ¦ ¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
-----
* Subdenivelare ST < 1 mm, T aplatizat, difazic, usor negativ.
** Subdenivelare ST > 1 mm, descendenta, orizontala, T negativ, simetric, ascutit.
*** Daca modificarile electrice cu pattern ischemic apar la o intensitate de efort < 80% din efortul maxim teoretic individual, deficienta functionala poate fi accentuata. Modificarile vor fi coroborate cu alte date obiective ale bolnavului.
O mentiune aparte trebuie facuta pentru BCI nedureroasa, in care, semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic si functional poate fi pus numai pe investigatii paraclinice (vezi baremul de investigatii). In functie de severitatea modificarilor oferite de investigatiile cardiovasculare, de gradul insuficientei cardiace (NYHA), se va face o apreciere corespunzatoare a statusului functional si a capacitatii de munca utilizand criteriile de la angina pectorala stabila.
Observatii:
1. Clasificarea Canadiana (Canadian CardiacSociety, CCS) a anginei pectorale stabile
CLASA I - angina pectorala la efort intens, rapid prelungit; efortul obisnuit nu prezinta angina; corespunde unui consum energetic de 7-8 METs (METs = echivalente de consum de O(2) la efort).
CLASA II - angina de efort mediu, care limiteaza usor activitatea pacientului (5-6 METs).
CLASA III - angina la activitati uzuale, eforturi mici, cu limitarea activitatilor zilnice; corespunde unui consum energetic de 3-4 METs.
CLASA IV - angina pectorala ce apare in repaus, pacientul fiind sever inabilitat (capacitatea de efort pierduta, sub 1-2 METs).
2. Caracterizarea diferitelor activitati in functie de consumul energetic
CHESTIONARUL DE ACTIVITATE (VA)
(VETERANS ADMINISTRATION QUESTIONNAIRE)
Se cere pacientului sa sublinieze activitatile pe care le poate indeplini fara sa prezinte dispnee, durere precordiala, oboseala.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦1 MET ¦mananca, se imbraca, lucreaza la birou ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦2 METs ¦face dus, coboara 8 trepte ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦3 METs ¦se plimba incet pe o suprafata de aproximativ 2 blocuri ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦4 METs ¦munca usoara (strans frunze, vopsit sau tamplarit usor) ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦5 METs ¦plimbare 4 mph, dans, spalat masina ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦6 METs ¦tamplarie grea ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦7 METs ¦munca grea: sapat, joc tenis, carat 30 kg ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦8 METs ¦impins mobile grele, jogging, carat 10 kg pe scari ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦9 METs ¦bicicleta moderat, sarit coarda ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦10 METs ¦inot, bicicleta la deal, mers repede la deal ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦11 METs ¦schi fond, baschet meci intreg ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦12 METs ¦alergare 8 mph ¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦13 METs ¦orice activitate competitionala ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
3. Clasificarea disfunctiei sistolice a VS, conform datelor din literatura de specialitate (Braunwald Heart Disease - eight edition), este urmatoarea:
- functie sistolica normala - EF > 55%;
- disfunctie sistolica usoara - FE = 45-54%;
- disfunctie sistolica moderata - FE = 30-44%;
- disfunctie sistolica grava - FE < 30%.
4. La bolnavii care au fost investigati invaziv, datele coronarografice vor constitui elemente functionale (numarul de vase afectate, severitatea stenozelor) si vor fi coroborate cu simptomele, disfunctia sistolica etc.
I. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA
Pentru stabilirea deficientei functionale in HTA, se vor identifica urmatoarele elemente functionale: forma clinica (clasificarea HTA in functie de valori), semne de afectare a principalelor organe "tinta", prezenta diferitelor conditii clinice, pentru care HTA constituie un factor de agravare al patologiei respective sau aceasta patologie reprezinta o complicatie a HTA.
Tabelul de mai jos prezinta criteriile de evaluare a deficientei functionale, IA si a capacitatii de munca in HTA pe baza asocierii formelor clinice de HTA (clasificarea ESC-2009) cu elementele mentionate.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Forma clinica ¦ Deficienta ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦ ¦ functionala ¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA - forma clinica, fara afectarea organelor "tinta"(AOT), fara boala ¦
¦ vasculara asociata ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA usoara (gr. I)* ¦ usoara ¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦TAS= 140-159 mmHg ¦ ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦TAD = 90-99 mmHg ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦HTA moderata**(gr. II) ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦TAS = 160-179 mmHg ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦TAD= 100-109 mmHg ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦HTA severa***(gr. III) ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦TAS >180, mmHgTAD > 110 mmHg ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA - forma clinica asociata cu afectarea organelor "tinta" (AOT) ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA usoara* ¦- HVS ¦ medie ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦ Gradul III¦
¦HTA moderata**¦determinata ¦ ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦HTA severa*** ¦ecografic: ¦ ¦ ¦jumatate ¦ ¦
¦ ¦SIV/PPVS>=15mm ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦si/sau ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- creatinina ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sanguina ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦>1,5mg/dl, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦clearance ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cr.<60ml/min ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +---------------+----------+----------+-----------+-----------¦
¦ ¦- microalbumi- ¦ usoara ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦ ¦nurie ¦ ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦ ¦- placi ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦aterosc. ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦carotidiene, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦aortice ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA - forma clinica asociata cu boala vasculara clinic manifestata ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA usoara* ¦- boala ¦In functi ¦In concor-¦In concor- ¦Corespunza-¦
¦HTA moderata**¦coronariana ¦de seve- ¦danta cu ¦danta cu ¦tor redu- ¦
¦HTA grava*** ¦ischemica, IM, ¦ritatea ¦deficienta¦deficienta ¦cerii capa-¦
¦ ¦revasculari- ¦conditiei ¦functio- ¦functionala¦citatii de ¦
¦ ¦zare ¦clinice ¦nala ¦si incapa- ¦munca ¦
¦ ¦miocardica, ¦asociate ¦ ¦citatea ¦ ¦
¦ ¦IC; ¦ ¦ ¦adapatativa¦ ¦
¦ ¦- boala ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦vasculara ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cerebrala, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦AVC: ischemic, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦tranzitor, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦hemoragic; ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- boala ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦vasculara ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦periferica; ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- afectare ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦renala: ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦insuficienta ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦renala, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦proteinurie; ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦- retinopatie ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦avansata: ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦hemoragii, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦exudate, edem. ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA maligna ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA cu evolutie accelerata, ¦Deficienta¦ 70-100% ¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦maligna; ¦functiona-¦ ¦de munca si¦sau II de ¦
¦Definitia OMS: TAD > 130 mmHg,¦la accen- ¦ ¦(eventual) ¦invalidi- ¦
¦FO cu exsudate hemoragice, ¦tuata/ ¦ ¦de ¦tate ¦
¦IR progresiva, rezistenta la ¦grava in ¦ ¦autoservire¦ ¦
¦tratament. ¦functie de¦ ¦pierduta in¦ ¦
¦ ¦severita- ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦tea ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦complica- ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦tiilor si ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦raspunsul ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦la trata- ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦ment ¦ ¦ ¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
II. HIPERTENSIUNEA SECUNDARA
Aprecierea deficientei functionale, a incapacitatii adaptative si a capacitatii de munca se va face dupa criteriile de evaluare a HTA primara (esentiala).
AFECTIUNI CONGENITALE NECIANOGENE
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. ¦ Deficienta ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forma clinica¦ functionala ¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Defectul ¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦septal ¦usoara ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦atrial (DSA) ¦DSA cu sunt ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦stanga-dreapta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦nesemnificativ, cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cord compensat, fara ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦semne de marire a ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cordului drept ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦ ¦medie ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦ ¦DSA cu sunt ¦ ¦jumatate ¦ ¦
¦ ¦stanga-dreapta moderat ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cu semne de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦supraincarcare a inimii¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦drepte cu tulburari ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦functionale ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦(dispnee la eforturi ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦mari si medii) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦ ¦accentuata ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦DSA cu sunt ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦stanga-dreapta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦semnificativ (raport ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦flux pulmonar/flux ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sistemic peste 1,5/l) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦si HTP; DSA cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiomegalie ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦importanta sau cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦tulburari de ritm ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦persistente sau ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦frecvent repetitive, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cu dispnee la eforturi ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦minore ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦DSA operat ¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦Aprecierea se¦usoara ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦va face la 6 ¦DSA mic operat cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦luni de la ¦restitutio ad inteerum ¦ ¦ ¦ ¦
¦interventie ¦cu dispnee numai la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦eforturi mari ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦ ¦medie ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦ ¦DSA operat cu dilatare ¦ ¦jumatate ¦ ¦
¦ ¦mica a cordului, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦presiune pulmonara ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sistolica normala, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦dispnee la eforturi ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦mari si medii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦ Gradul II ¦
¦ ¦accentuata ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦DSA operat cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦persistenta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiomegaliei, a HTP, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦a tulburarilor de ritm ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Defectul ¦Tulburarile functionale¦ ¦ ¦ ¦
¦septal ¦in DVS sunt dependente ¦ ¦ ¦ ¦
¦interventri- ¦de marimea comunicarii ¦ ¦ ¦ ¦
¦cular (DSV) ¦si starea patului ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦vascular pulmonar ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦ ¦usoara ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦ ¦DSV mic (0,5cm?/m?) cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sunt stanga-dreapta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦modest, cu raport flux ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦pulmonar/flux sistemic ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦(QP/QS) sub 1,5. ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦VD nu este dilatat sau ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦hipertrofiat. ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦Pacienti asimptomatici.¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦Prezinta dispnee doar ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦la eforturi mari ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦ ¦medie ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦ ¦DSV moderat ¦ ¦jumatate ¦ ¦
¦ ¦(0,5-1cm?/m?), raport ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦QP/QS de 1,5-2 prin ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sunt stanga-dreapta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦semnificativ. In efort ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦mare sau mediu, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦pacientii prezinta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦dispnee. Examenele ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦paraclinice (eco, EKG, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦Rx. cord pulmonar) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦arata cardiomegalie ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦usoara/moderata, HVD, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦HTP moderata, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦insuficienta cardiaca ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦NYHA II ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦ ¦accentuata ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦Bolnav cu DSV mare ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦( > 1 cm?/m?) cu raport¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦QP/QS mai mare de 2. ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦Prezinta dispnee la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦eforturi mici sau chiar¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦in repaus, infectii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦pulmonare. Obiectiv ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦HTP arteriala grava, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiomegalie cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦hipertrofie ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦biventriculara, semne ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦de insuficienta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiaca NYHA III sau ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦III/IV, aritmii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦ventriculare ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦ ¦grava ¦ ¦de munca si¦ ¦
¦ ¦DSV cu insuficienta ¦ ¦autoservire¦ ¦
¦ ¦cardiaca grava ¦ ¦pierduta in¦ ¦
¦ ¦ireductibila sau ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦aritmii ventriculare ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦grave cu risc de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦moarte subita, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦conducand la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦pierderea capacitatii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦de autoservire ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦DSV operat ¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦Aprecierea ¦usoara ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦tulburarilor ¦DSV operat fara sunt ¦ ¦ ¦ ¦
¦functionale ¦rezidual ¦ ¦ ¦ ¦
¦se face la 6 +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦luni de la ¦Deficienta functionala ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦interventie. ¦medie ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦Pentru ¦DSV operat cu sunt ¦ ¦jumatate ¦ ¦
¦bolnavii cu ¦rezidual moderat si ¦ ¦ ¦ ¦
¦HTP ¦HTP moderata ¦ ¦ ¦ ¦
¦preoperator +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦sau cu semne ¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦clinice de ¦accentuata ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦DSV rezidual ¦DSV operat cu sunt ¦ ¦ ¦ ¦
¦se efectueaza¦mare, HTP persistenta, ¦ ¦ ¦ ¦
¦cateterism ¦dispnee la eforturi ¦ ¦ ¦ ¦
¦cardiac. ¦mici si repaus ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Persistenta ¦PCA determina un sunt ¦ ¦ ¦ ¦
¦de canal ¦stanga-dreapta a carui ¦ ¦ ¦ ¦
¦arterial ¦marime depinde de ¦ ¦ ¦ ¦
¦(PCA) ¦calibrul canalului si ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦de relatiile dintre ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦rezistenta vasculara ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sistemica si cea ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦pulmonara ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Fara deficienta ¦ 0-19% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦ ¦functionala ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦ ¦PCA mic, cu sunt ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦nesemnificativ ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦hemodinamic, bolnavi ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦asimptomatici ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦ ¦usoara ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦ ¦PCA mic/moderat cu sunt¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦redus, fara ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiomegalie, cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦tulburari functionale ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦(dispnee) la eforturi ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦foarte mari ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦ ¦medie ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦ ¦PCA moderat cu elemente¦ ¦jumatate ¦ ¦
¦ ¦de HVS sau hipertrofie ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦biventriculara si de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦incarcare pulmonara ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦(HTP). ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦Dispnee la eforturi ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦mari si medii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦ ¦accentuata ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦PCA cu HTP grava, cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦suflu continuu tipic la¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦care se asociaza ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦rulment de flux ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦diastolic apical, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiomegalie, dispnee ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦la efort mic si chiar ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦de repaus, insuficienta¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiaca ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦PCA operat ¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦Aprecierea ¦usoara ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦se face ¦Bolnavi asimptomatici ¦ ¦ ¦ ¦
¦dupa 6 luni ¦cu examen fizic cardiac¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦Rgr. si EKG normale ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦ ¦medie ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦ ¦Daca persista o HTP ¦ ¦jumatate ¦ ¦
¦ ¦reziduala (prin ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cateterism cardiac si ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sunt simptomatici) ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Coarctatia ¦Fara deficienta ¦ 0-19% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦aortica (CoA)¦functionala ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦ ¦Bolnavi asimptomatici. ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦Tensiunea arteriala ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦normala, suflu sistolic¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦moderat in sp. II IC ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦stg., fara semne de HVS¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦si circulatie ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦colaterala, test de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦efort normal. ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦ ¦usoara ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦ ¦Bolnavi pauci ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦simptomatici, eventual ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cefalee, ameteli, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦pulsatii craniene. ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦S.S. SP. II IC STG., ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦toleranta buna la ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦efort. HVS usoara ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦(EKG, eco, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦radiologice) ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦ ¦medie ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦ ¦Bolnavii prezinta ¦ ¦jumatate ¦ ¦
¦ ¦simptomatologia unei ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦HTA (cefalee, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦epistaxis, tinitus, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦scotoame, congestie ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cefalica), angina, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦dispnee - asociate ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦senzatiei de raceala ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦in membrele pelvine, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦chiar claudicatie ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦intermitenta sau ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦dureri abdominale. ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦Obiectiv, diferenta ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦dintre TA brahiala si ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦poplitee este de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦10 mmHg. Circulatia ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦colaterala moderat ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦dezvoltata. HVS ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦moderat/severa, dar cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦functie ventriculara ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦normala ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦ ¦accentuata ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦Co.A. semnificativa: ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦gradient maxim de ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦20 mmHg, cu flux ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦continuu in timpul ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦diastolei in Ao ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦descendenta. ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦Circulatia colaterala ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦dezvoltata, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiomegalie, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦insuficienta cardiaca ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦NYHA III, III/IV, ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦tulburari de ritm cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sincope, crize ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦anginoase, accidente ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦vasculare cerebrale. ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦Pot avea alte ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦cardiopatii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦congenitale asociate ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦ ¦
¦ ¦grava ¦ ¦de munca si¦ ¦
¦ ¦Bolnavi cu insuficienta¦ ¦autoservire¦ ¦
¦ ¦cardiaca grava ¦ ¦pierduta in¦ ¦
¦ ¦ireductibila sau ¦ ¦totalitate ¦ ¦
¦ ¦sechele dupa accidente ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦vasculare cerebrale ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦care fac imposibila ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦autoservirea ¦ ¦ ¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Coarctatia ¦Tulburarile functionale¦ ¦ ¦ ¦
¦aortica ¦vor fi apreciate in ¦ ¦ ¦ ¦
¦operata ¦raport de: prezenta sau¦ ¦ ¦ ¦
¦sau dupa ¦disparitia gradientului¦ ¦ ¦ ¦
¦angioplastie ¦la nivelul coarctatiei;¦ ¦ ¦ ¦
¦percutana cu ¦scaderea TA pana la ¦ ¦ ¦ ¦
¦balon ¦normalizarea valorilor;¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦disparitia fenomenelor ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦subiective, a tulbura- ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦rilor de ritm, a ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦crizelor anginoase ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦ ¦usoara ¦ ¦ ¦incadreaza ¦
¦ ¦In situatia realizarii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦dezideratelor mai sus ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦enuntate ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦ ¦medie ¦ ¦cel putin ¦ ¦
¦ ¦In situatia mentinerii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦gradientului la nivelul¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦coarctatiei, cu valori ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦TA crescute (dominant ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦sistolice) la nivelul ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦membrelor toracale, cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦semne subiective ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦jumatate de HTA, cu ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦tulburari functionale ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦la eforturi mari si ¦ ¦ ¦ ¦
¦ ¦medii ¦ ¦ ¦ ¦
¦ +-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦ ¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
Atasamente:
Ce este, este.
Ce nu este, nu este.
Asta este!
Ultima editare: 2 ani, 2 luni in urma De catre Petru.
Urmatorii useri v-au spus Multumesc: daniel, ioanahope

Rasp: Criteriile si normele pt incadrarea la pensia de invaliditate 2 ani in urma #29330

  • ioanahope
  • OFFLINE
  • Platinum Boarder
  • Postari: 2027
  • Puncte: 14705
  • Karma: 8
  • Honor Medal 2009
Fiind un Forum Prostemcell al nostru aduc o observatie .

Eu tot citesc aceste CRITERII ...

Fiecare dintre noi avem un Grad de Handicap. Fiecare avem un handicap pe care nu ni l-am dorit .
Il avem si asta este situatia .

Ce este aceia O PENSIE DE INVALIDITATE ?

Raspunsul cel mai firesc ar fi ;
Persoana este adulta , si avand un loc de munca ... ,la un moment dat are probleme de sanatate .
Se imbolnaveste , isi pierde Capacitatea de munca . Sau din nefericire este victima unui accident .

Pana aici Viata este firesca, are drumul ei si fiecare are un destin . O viata .
Este cat se poate de firesc si social-umam ca o persoana care isi pierde capacitatea de a muncii sa fie ocrotita prin lege si sa primeasca Pensie de Invaliditate .

In Legea 263/2010 , ca de altfel si-n Vechile legi ale Pensiilor EXISTA UN CAPITOL SPECIAL AL PENSIEI DE IINVALIDITATE .
Exista si un tabel prin care persoanei ii se recunoaste un merit personal .
Raportat varstei biologice , persoana sa fi muncit si platit Asigurarili Sociale .

Dupa parerea mea, LEGEA ESTE FOARTE DURA SI NEDREAPTA CU persoanele care au handicapul inca de la nastere .
Conform Tabelului Anexa 27 de ani de munca echivaleaza cu Stagiul Complet de Cotizare .
Astazi o persoana cu handicap AACCENTUAT , nu ar reusii sa se angajeze .
Conform Certificatului de Incadrare in Grad de Handicap are Capacitatea de Munca mult redusa.
Deci nu are cum sa fie angajata in munca.

In schimb nu se aproba unei astfel de persoane Pensie de Invaliditate decat daca implineste varsta de 53 de ani . Pe principul ca singura facilitate legala este Reducerea Varstei pentru Limita de varsta cu 10 ani din varsta STANDARD.

LEGEA nu tine cont de efortul fizic foarte mare pe care o astfel de persoana il depune efectiv.

ABSOLUT INUMAMA este aceasta lege la acest capitol .

Daca ai Handicap ACCENTUAT ... NU AI SANSA LA ANGAJARE IN MUNCA .

Si mai INUMAN SI NEDREPT este ca asemenea persoane nu au dreptul la o Pensie de Invaliditate desi au muncit zeci de ani de "le-au sarit capacele" , cum spune o vorba mai neacademica .
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, ioanahope&ciresaru ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra. De fapt ne-am dorii sa avem un profil comun. Ioanahope&ciresaru
Urmatorii useri v-au spus Multumesc: ihdsimmeu

Rasp: Criteriile si normele pt incadrarea la pensia de invaliditate 2 ani in urma #29638

  • daniel
  • OFFLINE
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Postari: 12673
  • Puncte: 54973
  • Karma: 36
  • Honor Medal 2009
IMPORTANT: Pensia de invaliditate se va acorda indiferent de stagiul realizat, in toate cazurile in care beneficiarul a fost incadrat in grad de invaliditate

Potrivit art. 147, alin. (1) din Constitutia Romaniei, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, sintagma "in raport cu varsta, conform tabelului nr. 3" din cuprinsul art. 73, alin. (1) din Legea nr. 263/2010 va inceta sa mai produca efecte dupa trecerea termenului de 45 de zile de la data publicarii Deciziei CCR nr. 680/2012 in Monitorul Oficial nr. 566 din 09.08.2012, daca Legea nr. 263/2010 nu va fi modificata in acest termen.

Pana in prezent Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu a fost modificata. Termenul de 45 de zile se implineste duminica, 23 septembrie 2012. Prin urmare, daca Legea nr. 263/2010 nu va fi modificata inainte de 23 septembrie, veti putea solicita pensie de invaliditate imediat ce se implineste termenul de 45 de zile prevazut la art. 147, alin. (1) din Constitutie.

Dispozitivul Deciziei CCR nr. 680/2012:


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Sabin Andreescu in Dosarul nr. 56.896/3/2011 al Tribunalului Bucuresti Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca sintagma "in raport cu varsta, conform tabelului nr. 3" din cuprinsul art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este neconstitutionala.
Definitiva si general obligatorie.


Pe scurt: Incepand din data de 24 septembrie 2012, daca sunteti incadrat intr-un grad de invaliditate de medicul expert al asigurarilor sociale, veti putea beneficia de pensie de invaliditate. Tot ce trebuie sa faceti este sa depuneti la casa de pensii cererea privind acordarea pensiei de invaliditate si actele prevazute la art. 76, alin. (1), lit. b) din HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: 2 ani in urma De catre daniel.
Urmatorii useri v-au spus Multumesc: ioanahope

Rasp: Criteriile si normele pt incadrarea la pensia de invaliditate 1 an, 11 luni in urma #29760

  • daniel
  • OFFLINE
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Postari: 12673
  • Puncte: 54973
  • Karma: 36
  • Honor Medal 2009
Solicitantii nu mai trebuie sa faca dovada vechimii in munca, dupa ce Curtea Constitutionala a eliminat din Legea 263/2011, privind sistemul public de pensii, articolul care stabilea obligativitatea unui stagiu minim de cotizare in raport cu varsta

Cu ceva mai mult de doua luni in urma, prin Decizia 680/9 august, Curtea Constitutionala a decis ca persoanele care depun la casele de pensii dosarele pentru primirea pensiei de invaliditate nu mai trebuie sa faca dovada vechimii in munca, eliminind din Legea 263/2011, privind sistemul public de pensii, articolul care stabilea stagiul minim de cotizare in raport cu varsta. Decizia a fost luata dupa ce un clujean a depus la Curtea Constitutionala o contestatie care se referea la neconstitutionalitatea acestui articol din Legea Pensiilor, argumentul petentului fiind ca respectivul articol de lege este discriminatoriu.

Vechime intre 1 si 27 de ani

Pana in urma cu doua luni, o persoana care solicita iesirea la pensie de invaliditate trebuia sa aiba o vechime minima stabilita in raport cu virsta. Astfel, o persoana de pana la 20 de ani trebuia sa aiba o vechime de minim un an, in timp ce o persoana cu varsta cuprinsa intre 20 si 23 de ani trebuia sa dovedeasca un stagiu de cotizare de doi ani. Un solicitant care avea intre 23 si 25 de ani trebuia sa aiba o vechime de 3 ani, iar cei intre 25 si 29 de ani un stagiu de cotizare de 6 ani, vechimea necesara celor care solicitau iesirea la pensie de boala ajungind pana la 25 de ani pentru cei cu varsta intre 53-57 ani, 26 de ani pentru cei care au intre 57-60 de ani si 27 de ani pentru persoanele trecute de 60 de ani. Din cauza acestei prevederi, dosarele unui mare numar de solicitanti au fost respinse de casele de pensii unde au fost depuse. Dupa adoptarea deciziei Curtii Constitutionale nr. 680 se elimina conditia de indeplinire a stagiului de cotizare in raport cu varsta, deci cei ale caror dosare au fost respinse vor putea acum sa-si refaca dosarele de pensionare si sa le depuna la Casa Judeteana de Pensii.

Decizia influenteaza si primirea pensiei de urmas

Aceasta decizie a Curtii Constitutionale va influenta si acordarea pensiei de urmas membrilor familiilor persoanelor decedate inainte de implinirea varstei de pensionare (indiferent de motivul decesului). Practic, prin aplicarea prevederilor legii pensiilor de dinainte de aparitia deciziei Curtii Constitutionale, un mare numar de urmasi au ramas fara niciun sprijin financiar dupa decesul celor care sustineau familia. De acum incolo insa, si acesti urmasi vor putea primi pensie, acordarea acesteia nemaifiind conditionata de un anumit stagiu de cotizare al persoanelor decedate. Asadar, in perioada urmatoare, si urmasii persoanelor decedate carora le-au fost respinse dosarele pe motiv ca nu indeplineau conditiile legate de stagiul de cotizare trebuie sa refaca documentele si sa le depuna din nou la casa de pensii.
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Urmatorii useri v-au spus Multumesc: ioanahope

Rasp: Criteriile si normele pt incadrarea la pensia de invaliditate 1 an, 7 luni in urma #30943

  • Rebeca
  • OFFLINE
  • Senior Boarder
  • Postari: 49
  • Puncte: 957
  • Karma: 3
Buna seara ,vreau sa va informez in legatura cu pensia de invaliditate pt cei care nu au lucrat niciodata cu carte de munca.In urma cu 2 luni am depus dosarul la casa de pensii din Bucuresti azi am primit raspunsul favorabil calculat fiind cei 3 ani de facultate si un an de somaj plus 3 zile platite,incadrata in limita de varsta 25 -30 de ani voi primi lunar 480 de Ron.Insa toti pot primi legal aceasta pensie minimul ei fiind de 360 de Ron.


UPDATE

Continuarea discutiei pe aceasta tema aici:

www.prostemcell.ro/21-societatea-civila/...de-invaliditate.html
Ultima editare: 1 an, 7 luni in urma De catre daniel. Motiv: edit msj
Urmatorii useri v-au spus Multumesc: ioanahope

Rasp: Criteriile si normele pt incadrarea la pensia de invaliditate 1 an, 6 luni in urma #31430

  • Petru
  • OFFLINE
  • Moderator
  • Toată lumea să trăiască numai noi să nu murim !!
  • Postari: 970
  • Puncte: 3794
  • Karma: 9
  • Honor Medal 2009
De la 1 aprilie exista din nou stagiul de cotizare


Legea 37/2013 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Lege nr. 37/2013



Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 131 din 12 martie 2013

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. La articolul 3 alineatul (1), litera s) se abroga.

2. Articolul 73 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 73
Persoanele care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unor boli obisnuite sau a unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca au realizat, in conditiile legii, stagiu de cotizare."

3. Articolul 76 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 76
(1) Persoanelor prevazute la art. 73, incadrate in gradul I sau II de invaliditate, li se acorda stagiul potential prevazut la art. 75 alin. (1) in conditiile in care au realizat, la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca, stagiul de cotizare in raport cu varsta conform tabelului nr. 3.


Tabelul nr. 3

Varsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca Stagiu de cotizare realizat (ani)
pana la 20 ani 1
de la 20-23 ani 2
23-25 ani 3
25-29 ani 6
29-33 ani 9
33-37 ani 11
37-41 ani 14
41-45 ani 17
45-49 ani 20
49-53 ani 23
53-57 ani 25
57-60 ani 26
peste 60 ani 27


(2) In situatia gradului III de invaliditate, stagiul potential prevazut la art. 75 alin. (1) se acorda numai persoanelor prevazute la art. 74.
(3) Persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevazator sau in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiile de cotizae cerute de art. 58 si 59 si stagiile de cotizare realizate pana la data acordarii pensiei de invaliditate."

4. La articolul 104 alineatul (3), litera a) va avea urmatorul cuprins:
"a) de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca sau, dupa caz, de la data incetarii calitatii de asigurat, cu exceptia asiguratilor prevazuti la art. 6 alin. (2), daca cererea a fost inregistrata in termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca, in situatia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;".

5. La articolul 196, litera j) va avea urmatorul cuprins:
"j) art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009;".

Art. II
Prezenta lege intra in vigoare la dta de intai a lunii urmatoare celei in care aceasta se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
Ce este, este.
Ce nu este, nu este.
Asta este!
Ultima editare: 1 an, 6 luni in urma De catre Petru.
  • Pagina:
  • 1
Moderatori: Petru
Timpul cand va fi creata pagina: 1.03 secunde