Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Ce mancam?

Ce mancam? #8223

Ce mancam

Crevetii

Crevetii se afla in plina etapa de cucerire a gusturilor consumatorilor romani. Cele mai populare fructe de mare din lume, crevetii au avantajul de a se putea consuma si calzi, dar si reci, sunt saraci in grasimi dar bogati in proteine iar consumul lor aduce beneficii sistemului de sanatate al organismului. Nu in ultimul rand, daca sunt preparati ingenios pot avea un gust de care foarte multi se indragostesc...

PROPRIETATILE DE BAZA

Triptofanul (aminoacid care produce serotonina) si seleniul sunt principalii nutrienti regasiti in aceasta delicatesa a apelor. Primul element se afla intr-o concentratie de 95% din necesarul zilnic, iar seleniul intr-una de 60%. Totul raportat la 100 de grame.

Proteinele, vitamina D, vitamina B12, fierul, fosforul, omega 3, vitamina B3, zincul, cuprul si magneziul se afla in procente situate intre 15 si 25% din cat are nevoie organismul zilnic, asa ca importanta nutritiva a crevetilor poate fi considerata una foarte importanta.

Prin urmare, iata care sunt cateva dintre beneficiile consumului de creveti proaspeti:

- au efect antiinflamator si previn formarea de blocaje in circulatia sangelui;
- regularizeaza bataile inimii, prevenind stopurile cardiace;
- seleniul din creveti este anticancerigen (in special pentru cancerul de colon si de rect), acest element ajutand la buna functionare a celulelor care compun ADN-ul;
- acizii omega 3 protejeaza impotriva aparitiei bolii Alzheimer si previn imbatranirea prematura;

Desi s-a crezut mult timp ca au un continut periculos de colesterol, crevetii sunt mai putin daunatori din acest punct de vedere decat ouale de gaina, de exemplu. De aceea, studii recente au aratat ca este gresit sa se evite crevetii de teama colesterolului. Motivul: colesterolul din creveti este sarac in grasimi saturate.
  • adi chicago
  • Avatarul lui adi chicago
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Dum spiro ,spero
  • Posts: 2545
  • Thank you received: 64
  • Karma: 17
never give up hope
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Ce mancam? #8224

LA CE TREBUIE SA FITI ATENTI CAND CUMPARATI SI DEPOZITATI CREVETII


Ca orice produs din categoria “peste si fructe de mare” este indicat sa cumparati crevetii de la magazine cunoscute pentru faptul ca vand produse proaspete. Pentru Romania, este indicat sa mergeti la raionul de peste al marilor hipermarketuri, care au propriile bazine de acvacultura astfel incat crevetii ajunsi la maturitate sunt vanduti proaspeti si nu congelati. Este indicat sa ii mirositi, iar un indicator de prospetime pentru creveti spune ca mirosul trebuie sa fie ca de apa sarata. Daca cochilia unui crevete are mici bobite negre, refuzati-l, fiindca inseamna ca a inceput sa se degradeze.


Daca ii cumparati proaspeti, trebuie consumati in maximum o zi jumatate dupa ce i-ati bagat la frigider (aici trebuie tinuti intr-un vas acoperit cu cuburi de gheata, pe raftul cel mai de jos), in timp ce tinuti la congelator rezista cateva saptamani – maximum o luna in conditii optime. Dupa acest interval cochilia incepe sa se degradeze. Crevetii proaspeti pescuiti au culoarea gri, devin portocalii sau rozalii, iar carnea alba, doar atunci cand sunt tratati termic. Cei care au fost pescuiti din ape reci au gustul mai intens decat cei care au trait in ape mai calde.


Sunt mai multe tipuri si specii de creveti cultivati natural si artificial in lume, cele mai cunoscute fiind Tiger, North Atlantic, Baby si King. In Romania cele mai comercializate specii sunt King si Tiger, vanduti proaspeti sau congelati (decorticati), sau Baby, vanduti la mici cutiute, decorticati in suc propriu.

INEDIT DESPRE CREVETI


- Stiati ca durata medie de viata a unui crevete este de 4 ani si ca in primii 3 ani toti crevetii sunt masculi, apoi, in ultimul an de viata, devin femele?
  • adi chicago
  • Avatarul lui adi chicago
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Dum spiro ,spero
  • Posts: 2545
  • Thank you received: 64
  • Karma: 17
never give up hope
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Ce mancam? #8456

Asta mancam ?
5bdcfbb9b9240e305aa55b72fe34c8e0_web.jpg
  • adinutza
  • Avatarul lui adinutza
  • Deconectat
  • Junior Member
  • Curioasa !
  • Posts: 25
  • Thank you received: 1
  • Karma: 1
Nu exista pacate, cu exceptia prostiei
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Ce mancam? #8458

Alimentaţia este un factor ce joacă un rol important în menţinerea stării de sănătate a populaţiei. Acest factor devine esenţial în situaţia unei persoane ce prezintă abateri de la starea de sănătate. Pentru pacienţii cu dizabilităţi alimentaţia echilibrată poate contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate. Din păcate alimentaţia dezechilibrată poate favoriza apariţia unor complicaţii sau a agravării situaţiei deja existente. Alimentaţia va fi studiată pe principii nutritive şi pe grupe de alimente.
În condiţiile reducerii mişcării apar unele modificări metabolice reprezentate de accentuarea reacţiilor catabolice şi de diminuarea necesarului de oxigen. În acest context pacientul prezintă o scădere a apetitului ce se însoţeşte de reducerea aportului alimentar. În situaţia în care această reducere este prea mare se poate ajunge la o pierdere marcată în greutate. Uneori pacienţii găsesc în mâncare un refugiu, astfel că apare obezitatea care reprezintă un factor de risc pentru multe afecţiuni, scade posibilitatea de mişcare a pacientului şi capacitatea acestuia de recuperare. Din aceste motive kinetoterapeutul va trebui să controleze atent alimentaţia pacientului solicitând sfatul unui specialist atunci când situaţia o impune.
Alimentaţia pe principii nutritive impune cunoaşterea aportului de proteine, lipide, glucide, săruri minerale şi vitamine, ca şi monitorizarea necesarului energetic total.
Proteinele sunt esenţiale pentru alimentaţia persoanelor cu dizabilităţi datorită multiplelor roluri pe care le îndeplinesc în organism. În linii mari aceste roluri sunt structurale, funcţionale şi energetice. Rolul structural al proteinelor este esenţial, ele reprezentând un element de baza al ţesuturilor -oase, muşchi, organe, glande. Practic ele participă la menţinerea integrităţii ţesuturilor prin refacerea uzurilor, la creşterea şi dezvoltarea normală a acestora în perioada copilăriei şi la reproducere. Rolul funcţional este şi el foarte important în condiţiile în care proteinele intră în structura tuturor enzimelor şi a unor hormoni, în situaţia în care ele participă la: transportul oxigenului (hematii), secreţii (glandele exo - şi endocrine), contracţii (muşchi), geneza şi transmiterea influxului nervos. Tot în cadrul rolului funcţional intră şi intervenţia proteinelor în reacţiile de apărare ale organismului (prin imunoglobuline), în menţinerea constantă a tensiunii arteriale, în menţinerea constantă a pH-ului sanguin, în coagulare şi fibrinoliza (toţi factorii plasmatici şi o parte din factorii plachetari sunt proteine), în transportul vitaminelor, hormonilor, ionilor, lipidelor şi medicamentelor. Rolul energetic este secundar, proteinele oferind doar 4 kcal. pe gram. Utilizarea proteinelor ca sursă de energie nu este raţională în condiţiile în care acestea sunt scumpe, nu eliberează toată energia conţinută în moleculă (ureea şi acidul uric conţin încă energie), iar produşii finali sunt toxici solicitând efort excretor pentru eliminare. (Magda Badescu).
Proteinele provin din două surse alimentare reprezentate de produsele animale (carne, peşte, ouă, lapte, produse lactate, preparate din carne şi peşte) şi vegetale (cereale, leguminoase uscate, legume şi fructe). Este foarte importantă sursa proteinelor datorită conţinutului diferit de aminoacizi din cele două categorii de proteine. La proteine este esenţial conţinutul de aminoacizi şi în special cel de aminoacizi esenţiali. În organismul uman se găsesc 20 de aminoacizi din care 12 pot fi sintetizaţi, ceilalţi 8 nu pot fi sintetizaţi ei fiind aduşi doar prin alimentaţie motiv pentru care au fost denumiţi aminoacizi esenţiali. Constrâns de codul genetic organismul nu sintetizează proteine malformate, situaţie în care sinteza unei proteine se opreşte dacă lipseşte un aminoacid. Pornind de la acest aspect proteinele au fost împărţite în trei clase în funcţie de valoarea lor biologică:
- proteinele cu valoare biologică mare ce conţin toţi aminoacizii esenţiali în cantităţile necesare organismului uman - este vorba de proteinele de origine animală;
- proteinele cu valoare biologică medie ce conţin toţi aminoacizii esenţiali, dar unul este în cantităţi mici (amionacid limitativ), menţinerea bilanţului azotat impune suplimentarea aportului, ceea ce nu este recomandabil pentru o persoană cu dizabilitate. În această categorie intră proteinele din cereale, leguminoase uscate, legume şi fructe;
- proteinele cu valoare biologică inferioară nu conţin toţi aminoacizii esenţiali, iar cei prezenţi sunt în cantitate neadecvată. În această categorie intră proteina din porumb şi colagenul prezent în ligamentele şi tendoanele din carne.(S. Mănescu).
Aceste aspecte sunt foarte importante pentru persoanele cu deficienţă fizică care au tendinţa de a ţine post anumite perioade sau de a face economii consumând produse de calitate medie sau inferioară. În acest context poate apare o stagnare a progreselor sau chiar o regresie fiind afectată practic baza anatomică pe care se clădesc rezultatele recuperării.
Necesarul zilnic de proteine este la adult de 1 gram/kilogramul de greutate corporală. Practic un adult de 70 kg are nevoie zilnic de 70 g proteine, dar persoanele cu deficienţă fizică, au nevoi mult mai mici, datorită sedentarismului impus de boală. În acest context aportul de proteine trebuie să fie de cel puţin 43 g/zi, din care jumătate vor avea o valoare biologică mare.
Exprimat în procente din aportul caloric total se recomandă o raţie ce reprezintă 10 - 14 % din cheltuiala energetică zilnică, iar din acestea proteinele animale trebuie să reprezinte 40 - 50 %.
Lipidele sunt substanţe organice solubile în solvenţi organici şi insolubile în apă. În organism ele îndeplinesc un rol energetic, structural şi funcţional.
Rolul energetic este esenţial oferind 9 kcal. pe gram. Ele reprezintă modalitatea de depozitare a energiei în organism, depozitul realizându-se la nivelul celulelor adipoase sub formă de trigliceride. Rolul structural este de asemenea esenţial, ele intrând în structura membranelor celulare sub formă de lipoproteine. Acizii graşi care intră în structura lipoproteinelor vor juca un rol esenţial în determinarea caracteristicilor membranelor celulare, caracteristici ce le conferă o oarecare specificitate funcţională:
- acizii graşi saturaţi sunt predominanţi la nivelul membranelor rigide;
- acizii graşi polinesaturaţi sunt prezenţi în special la nivelul membranelor suple.
Rolul funcţional este foarte important deoarece lipidele protejează organele vitale pe care le înconjoară, ele reduc pierderea de căldură din organism influenţând termoreglarea, asigură absorbţia vitaminelor liposolubile.
Colesterolul este un precursor al bilei, este materia prima pentru sinteza unor hormoni (hormonii sexuali) şi pentru cea a vitaminei D, intră în structura celulelor creierului şi a celulelor nervoase. (Viochiţa Hurgoiu).
Lipidele provin din două surse alimentare reprezentate de produsele de origine animală (carne, lapte, ouă, peşte, preparate din carne sau peşte, brânzeturi) şi vegetală (cereale, legume şi fructe oleaginoase). Lipidele apar prin esterificarea acizilor graşi cu diverşi alcooli, cel mai important element fiind reprezentat de caracteristica acidului gras: acesta poate fi saturat sau nesaturat (pot fi mononesaturaţi sau polinesaturaţi).
Acizii graşi polinestaturaţi se mai numesc şi esenţiali deoarece nu se sintetizează în organism, fiind asiguraţi doar prin alimentaţie. Acizii graşi esenţiali se împart în două categorii, în funcţie de poziţia primei duble legături faţă de grupul metil:
- acizii graşi cu prima legătură dublă la carbonul 6 - ω 6 sunt reprezentaţi de acidul linoleic şi arahidonic;
- acizii graşi cu prima legătură dublă la carbonul 3 - ω 3 sunt reprezentaţi de acidul linolenic, eicosapentaenoic şi docosahexaenoic.
Lipidele se împart în lipide simple şi complexe. Lipidele simple conţin în moleculă doar acizi graşi şi alcooli împărţindu-se în trei mari categorii reprezentate de: gliceride (conţin glicerol), steride (conţin steroli) şi ceride.
Cele complexe conţin în plus acid fosforic, aminoacizi şi glucide, în această categorie intrând fosfolipidele (în special lecitina) şi sfingolipidele.
Acizii graşi din familia acidului linoleic au rol în menţinerea integrităţii tegumentelor şi fanerelor, în metabolismul colesterolului, în sinteza hormonilor hipofizari, în sinteza lipoproteinelor serice. Acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor compuşi cu efect citoprotector asupra mucoasei gastro-intestinale, menţin integritatea pereţilor vasculari, favorizează menţinerea echilibrului hidro-electrolitic. Acizii graşi din familia acidului linolenic intră în structura membranelor celulare, împiedică agregarea trombocitară, au un rol antiinflamator şi un efect vasodilatator coronarian. În concluzie aceşti compuşi sunt esenţiali în alimentaţia unei persoane sănătoase ca şi în cea a unei persoane cu deficienţă fizică. Acizii graşi polinesaturaţi sunt prezenţi în cantităţi mari în uleiurile vegetale (de germene de grâu, de floarea soarelui, de soia, de germene de porumb, dar şi în uleiul de peşte), iar cei mononesaturaţi se găsesc în uleiul de măsline. Acizii graşi saturaţi se găsesc în cantităţi mari în grăsimea de origine animală (untură, slănină, unt). Acizii graşi din seria ω 3 ce joacă un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare se găsesc în cantităţi mari în uleiul de peşte. (Viorica Gavat).
Pacienţii în vârstă trebuie să reducă aportul de lipide până la un nivel considerat de siguranţă, de asemenea ei vor reduce grăsimea de origine animală, crescând aportul celei vegetale bogată în acizi graşi esenţiali. Nu este posibilă renunţarea definitivă la consumul de lipide datorită rolurilor lor foarte importante (în special a celor bogate în acizi graşi polinesaturaţi). În acest context este necesară cunoaşterea şi respectarea normelor alimentaţiei raţionale. La persoanele sedentare se recomandă un aport zilnic de lipide ce nu depăşeşte 0,7 - 1g/kg corp. Exprimat în consum energetic total se recomandă un aport de lipide ce nu depăşeşte 20%, din care jumătate este reprezentat de uleiuri vegetale bogate în acizi graşi esenţiali.
Glucidele sunt sintetizate de plante pornind de la bioxid de carbon şi apă sub acţiunea energiei solare şi folosind clorofila drept catalizator. Ca şi principiile nutritive prezentate anterior glucidele îndeplinesc în organism un rol energetic, structural şi funcţional. Rolul energetic este esenţial, glucidele constituind principala sursă de energie pentru celule. cerebrale şi globulele roşii folosesc glucidele drept unică sursă de energie. Glucidele intră în structura heparinei, a acizilor nucleici, a imunopolizaharidelor (rezistenţa la infecţii), a galactolipidelor din sistemul nervos (rol structural). Rolul funcţional se manifestă prin intervenţia glucidelor în următoarele procese :
 intermediază unele biosinteze;
 favorizează secreţia mucinelor care protejează în special mucoasa tractului digestiv de acţiunea mecanică a alimentelor;
 protecţie faţă de acţiunea agresivă a germenilor microbieni (intră frecvent în compoziţia unor antibiotice cum ar fi streptomicinele, neomicinele);
 glicuronoconjugarea şi acetilarea reprezintă modalităţi de luptă a organismului faţă de unele substanţe toxice endogene sau exogene;
 participă la formarea bolului fecal prevenind astfel apariţia constipaţiei - acest rol este îndeplinit de fibrele alimentare reprezentate de celuloză, hemiceluloză şi pectină compuşi prezenţi în legume, fructe şi cereale.
Alimentaţia bogată în glucide este urmată de folosirea acestora pentru producerea de energie sau stocarea sub forma de glicogen, în timp ce excesul este transformat în trigliceride ce vor fi stocate la nivelul ţesutului adipos.
Sinteza de trigliceride pornind de la glucide este esenţială în condiţiile în care:
- puţine celule din organism au posibilitatea de a depozita glucoza în exces (depozitarea se realizează doar sub formă de glicogen în ficat şi muşchi);
- trigliceridele rezultate furnizează cantităţi mult mai mari de energie comparativ cu glucidele. (Voichiţa - Hurgoiu).
Glucidele alimentare sunt intrinseci, extrinseci şi cele ale laptelui.
Glucidele intrinseci sunt cele prezente în structura celulelor, respectiv glucidele din fructe, legume, cereale, leguminoase uscate. Glucidele extrinseci sunt adăugate în timpul preparării alimentelor. Glucidele folosite in organismul uman sunt monozaharide (cele mai importante sunt cele cu 6 atomi de carbon în moleculă reprezentate de glucoză, fructoză şi galactoză), dizaharide (reprezentate de zaharoză, maltoză si lactoză) şi polizaharide (reprezentate de amidon, celuloză şi hemiceluloză).
Necesarul zilnic de glucide este cuprins între 6 si 8 g/zi, dar persoanele cu deficienţe fizice au nevoi mai mici, mai ales atunci când apar unele complicaţii cum ar fi obezitatea sau diabetul, totuşi aportul zilnic de glucide nu poate fi scăzut sub 100 g/zi. Exprimat în procente faţă de aportul caloric total raţia recomandată este cuprinsă între 50 - 68%, din care 75% sunt glucide intrinseci şi doar 25% extrinseci. În general necesarul de fibre alimentare nu este precizat, recomandându-se un aport zilnic de până la 15g/zi ceea ce ar asigură prevenirea apariţiei constipaţiei.
Sărurile minerale se găsesc în organism în cantităţi mari (macroelemente) sau mici (microelemente). În categoria macroelementelor intră sodiul, clorul, potasiul, calciul, fosforul, magneziul şi sulful, iar în cea a microelementelor intră fierul, zincul şi iodul.
Sodiul are rol în menţinerea echilibrului acidobazic, în reglarea presiunii osmotice, în balanţa hidrică şi în excitabilitatea neuromusculară. Excesul de sodiu este asociat cu retenţia de apă ceea ce determină creşterea tensiunii arteriale situaţie ce apare în condiţiile introducerii unei cantităţi mari de sare în alimente. Alimentaţia obişnuită aduce suficient sodiu chiar dacă nu se introduce sare în produse.
Clorul influenţează echilibrul acidobazic, reglează presiunea osmotică, activează amilaza pancreatică şi intră în structura acidului din sucul gastric. El este încorporat în sarea de bucătărie astfel că excesul de clor însoţeşte excesul de sodiu, de asemenea el este larg răspândit în alimente astfel că nu se pune problema carenţei alimentare.
Potasiul intervine în contracţia musculară, în transmiterea influxului nervos, în reglarea ritmului cardiac, în menţinerea echilibrului acidobazic şi a balanţei hidrice. În aceste acţiuni, potasiu intervine alături de sodiu şi clor.
Excesul de potasiu de origine alimentară nu este întâlnit în practică.
Potasiu este prezent în cantităţi mari în majoritatea alimentelor, dar legumele şi fructele se particularizează prin cantităţile cele mai mari.
Calciul se concentrează în oase şi în dinţi în proporţie de 99%, împreună cu magneziu determină reducerea excitabilităţii neuromusculare, participă la menţinerea echilibrului acidobazic, intervine în mecanismul contracţiei musculare şi în reglarea permeabilităţii membranare, favorizează coagularea sângelui prin transformarea protrombinei în trombină. În condiţii de reducere a mişcării calciul din oase este mobilizat ceea ce duce la creşterea calcemiei situaţie în care este contraindicată administrarea suplimentelor de calciu pentru rezolvarea problemei osteoporozei. Excesul alimentar de calciu nu are efecte negative asupra organismului, deoarece homeostazia este bine reglată. La polul opus se plasează deficienţa de calciu care generează la copil rahitism, iar la adult osteoporoză. Alimentele bogate în calciu sunt reprezentate de lapte şi brânzeturi la care se adaugă legumele şi fructele ce prezintă un conţinut mai mic de calciu care este mai puţin absorbabil la nivel intestinal. (A. Basdevant).
Fosforul intră în structura oaselor şi a dinţilor, participă la numeroase procese metabolice şi la contracţia musculară, este un component de bază al acizilor nucleici şi al sistemului nervos, intră în structura unor enzime implicate în procesele de metabolizare a proteinelor, lipidelor si glucidelor, participă la activarea vitaminelor din grupul B, la procesele eliberatoare de energie şi la menţinerea echilibrului acidobazic. El este prezent în toate celulele vegetale şi animale fiind prezent în toate alimentele.
Magneziul scade excitabilitatea neuromusculară, scade excitabilitatea şi conductibilitatea miocardului, favorizează acţiunea vitaminei B6 în neuron, menţine potasiul la nivel intracelular, stimulează sinteza imunoglobulinelor compuşi cu rol în apărarea antiinfecţioasa a organismului, la nivel osos el intervine în formarea matricei proteice pe care se va depozita calciu insolubil.
Este necesară realizarea unui echilibru între aportul de magneziu şi cel de calciu deoarece cele două elemente competiţionează în absorbţie. Deficienţa de magneziu se însoţeşte de confuzie, mişcări musculare bizare, dificultăţi la înghiţire fenomene clinice care vor agrava patologia deja existentă la pacienţii cu afecţiuni neurologice. Administrarea de magneziu trebuie făcută cu atenţie deoarece poate apare fenomenul de hipermagnezemie manifestat clinic prin anorexie, scădere în greutate, reducerea tonusului muscular şi a excitabilităţii nervoase. Magneziul se găseşte în cantităţi mari în majoritatea alimentelor, cu excepţia grăsimilor şi a zahărului. Principala sursă de magneziu este reprezentată de legumele verzi ce conţin clorofilă (magneziul este un constituent al clorofilei).
Sulful este un component al aminoacizilor intrând astfel în compoziţia proteinelor celulare, intră în structura ţesutului conjunctiv, a lichidului sinovial, a bilei, participă la procesele de detoxifiere celulară. Deficienţa de sulf nu este cunoscută deoarece cea proteică se manifestă cu repeziciune. Principalele surse alimentare de sulf sunt reprezentate de carne, lapte, ouă, brânzeturi, viscere.
Cantităţi mari de sulf dar mai puţin asimilabile se găsesc în cereale, leguminoase uscate şi unele legume.
Fierul intră în compoziţia hemoglobinei, a mioglobinei şi a unor enzime cu rol în transportul oxigenului şi în respiraţia celulară. Cel neheminic (fierul trivalent) intră în structura unor enzime cu rol în sinteza ADN - ului sau care limitează biosinteza catecolaminelor. Absorbţia fierului în intestin este redusă la 10% din cantitatea prezentă la acest nivel şi depinde de forma sub care acesta se găseşte. Fierul bivalent prezent în produsele de origine animală se absoarbe în proporţie de 12 - 15%, pe când cel trivalent prezent în produsele vegetale se absoarbe în proporţie de 5 - 7%, necesitând prezenţa unor factori de conversie reprezentaţi de vitamina C sau zaharuri. (Viorica Gavăt).
Zincul participă la activitatea a peste 300 de enzime, favorizează sinteza acizilor nucleici şi a aminoacizilor, stimulează activitatea hormonilor tiroidieni, somatotrop, prelungeşte activitatea insulinei, experimental deficienţa de zinc ar avea efect teratogen. Deficienţa de zinc apare în regimurile vegetariene sau în situaţia consumului crescut de cereale bogate în acid fitic ceea ce scade biodisponibilitatea. Zincul se găseşte în cantităţi mari în carne, lapte, ficat, peste, gălbenuşul de ou, cereale şi apa de băut.
Iodul face parte din structura hormonilor tiroidieni, participând la dezvoltarea organismului şi în mod deosebit a sistemului nervos. Principala sursă de iod este solul de unde el trece în alimente şi în apă, cu cât solul este mai bogat în iod cu atât alimentele şi apa vor conţine mai mult iod. Din păcate în ţara noastră solul este sărac în iod, astfel că apar probleme legate de aportul acestui microelement, ceea ce determină manifestarea distrofiei endemice tireopate.
Vitaminele sunt substanţe necesare organismului în cantitati mici, totuşi sunt esenţiale datorită rolului lor de bioreglatori cu acţiune asupra metabolismului în general. În funcţie de particularităţile fizico-chimice vitaminele se împart în lipsolubile şi hidrosolubile. Vitaminele liposolubile sunt reprezentate de vitamina A, D, E si K pe când cele hidrosolubile sunt reprezentate de complexul B şi vitamina C.(J. Cabane).
Vitamina A se găseşte sub formă de retinol în produsele alimentare de origine animală şi sub formă de caroteni în cele de origine vegetală. Vitamina intră în structura rodopsinei din celulele cu conuri ale retinei contribuind la vederea nocturnă. De asemenea ea participă la menţinerea integrităţii tegumentelor şi mucoaselor, la nivelul membranelor celulare joacă un rol antioxidant puternic îndepărtând radicalii liberi de oxigen, are acţiune antiinfecţioasă favorizând proliferarea limfocitelor T şi acţionează asupra celulelor canceroase din colon, plămân şi sân. Vitamina participă la sinteza hormonilor steroizi, la proteinogeneză şi osteogeneză. Ea are rol şi în troficitatea epiteliului genital, în condiţii de deficienţă poate apare moartea embrionului, avortarea lui sau naşterea unor feţi cu malformaţii congenitale. În deficienţa de vitamină apare creşterea lentă, scăderea rezistenţei la infecţii şi pierderea vederii nocturne. Fiind o vitamina liposolubilă organismul face depozite astfel că poate apare şi hipervitaminoza. Principala sursă de vitamina A este reprezentată de ficat, lapte gras, gălbenuş de ou şi peşte. Carotenii se găsesc în produsele de origine vegetală: morcovi, spanac, urzici, salată, pătrunjel.
Vitamina D cuprinde un grup de compuşi cu structură sterolică ce intervin în metabolismul fosfocalcic. La nivel intestinal vitamina stimulează sinteza unei proteine specifice care leagă calciul şi-l transportă în celulele epiteliale. La nivelul osului vitamina stimulează sinteza matricei proteice favorizând transformarea preosteoclastilor în osteoclasti, în muşchi intervine în sinteza proteinei contractile şi în încorporarea fosfatului anorganic în ATP (influenţează practic tonusul muscular şi forţa de contracţie), iar la nivel renal vitamina controlează reabsorbţia tubulară proximală a calciului şi fosforului.
La nivel tegumentar vitamina stimulează creşterea foliculilor pilosi, iar la nivel celular reglează transmiterea informaţiei genetice. Aportul neadecvat de vitamina D determină apariţia rahitismului la copil şi a osteoporozei la adult.
Organismul sintetizează vitamina la nivel tegumentar pornind de la colesterol sub acţiunea razelor solare. Fiind o vitamină liposolubilă, organismul face depozit astfel că nu se recomandă administrarea suplimentară . O persoană normal hrănită şi care se expune vara la soare nu are nevoie de suplimente vitaminice. Principala sursă de vitamina o reprezintă uleiul de peste, urmat de ficat, unt, gălbenuş şi brânzeturi grase. (G. Neamţu).
Vitamina E are proprietăţi antioxidante puternice protejând membranele celulare de acţiunea oxigenului, efectul principal manifestându-se la nivelul alveolelor pulmonare şi al hematiilor. Vitaminei i se atribuie un rol important în prevenirea bolilor cardio-vasculare, a îmbătrânirii celulare, în menţinerea troficităţii sistemului muscular în menţinerea sănătăţii aparatului reproducător şi în prevenirea apariţiei cancerului. Ea scade sinteza colesterolului, reduce adezivitatea trombocitelor la nivelul vaselor de sânge şi limitează proliferarea limfocitelor T. Organismul uman are rezerve mari de vitamină astfel că deficienţa apare foarte rar. Cele mai importante surse alimentare de vitamină sunt uleiurile vegetale, în special cele de germene de grâu, legumele cu frunze verzi, laptele, untul, ficatul şi cerealele.
Vitamina K participă la transformarea acidului glutamic în carboxiglutamic compus care contribuie la legarea calciului şi a fosfolipidelor necesare formarii trombinei. Ea are rol în hemostază participând la activarea a patru factori ai coagulării şi îndeplineşte un rol esenţial în formarea osului.
Osteocalcina sintetizată de osteoblasti şi odontoblasti este o proteină dependentă de această vitamină iar proteina ce conţine acid carboxiglutamic, sintetizată de osteoblasti, participă la formarea matricei şi a cartilajelor.
Vitamina poate fi obţinută din sursă alimentară, dar există şi sursă endogenă, fiind sintetizată de flora intestinală de putrefacţie. Alimentele bogate în vitamina K sunt legumele verzi, varza, conopida, tomatele, ficatul, carnea şi gălbenuşul de ou. Vitamina K de sinteză este toxică determinând apariţia hiperbilirubinemiei. (Voichita Hurgoiu).
Vitamina B 1 sau tiamina are rol de cofactor al enzimelor ce intervin în procesele de decarboxilare, reacţii esenţiale pentru metabolismul glucidelor. De asemenea, vitamina este esenţială pentru transmiterea influxului nervos, mai ales la nivelul sistemului nervos periferic. Vitamina poate fi obţinută din sursă alimentară, dar există şi sursa endogenă reprezentată de sinteza realizată de microorganismele prezente la nivelul colonului. Alimentele bogate în vitamină sunt carnea, laptele, ouăle, cerealele şi legumele.
Vitamina B 2 sau riboflavina intră în structura enzimelor (flavin - mononucleotid şi flavin-adenin - dinucleotid) ce participă la metabolismul intermediar al lipidelor şi proteinelor, ce catalizează reacţii de oxidoreducere la nivel celular, ce intervin în metabolismul vitaminei B 6 si al fosfaţilor, ce determină sinteza vitaminei PP din triptofan precum şi sinteza vitaminei B 12.
Sursele alimentare de vitamina sunt reprezentate de ficat, rinichi, peste, lapte şi brânzeturi, ouă şi unele legume (soia, mazăre, varză). Există şi sinteza endogenă asigurată de microorganismele tubului digestiv.
Vitamina B 6 sau piridoxina joacă rol de cofactor în activitatea a peste 100 de enzime ce intervin în metabolismul proteinelor, în cel al neurotransmiţătorilor (dopamina, serotonina, histamina), în sinteza hemului şi încorporarea fierului în molecula de hemoglobină, în imunitatea celulară, precum şi în metabolismul acizilor graşi polinesaturaţi şi a glicogenului. Sursele alimentare sunt reprezentate de ficat, carne, cereale, legume şi fructe.
Vitamina B 12 sau cobalamina participă la o serie de reacţii enzimatice din cadrul metabolismului proteinelor, glucidelor, lipidelor şi acizilor nucleici.
Ea contribuie la sinteza bazelor purinice şi pirimidinice prin transfer de radicali metil şi formil şi participă la menţinerea mielinei la nivelul sistemului nervos. Principala sursă de vitamină este reprezentată de ficat, cantităţi mai mici găsindu-se în lapte, carne, peşte si ouă.
Vitamina C sau acidul ascorbic este un agent reducător ce intervine în procesele de oxidoreducere eliberatoare de energie, participă la sinteza colagenului, favorizează absorbţia fierului şi includerea lui în molecula de hemoglobină, stimulează fagocitoza, favorizează hidroxilarea şi excreţia colesterolului prin bilă, participă la sinteza hormonilor steroidici corticosuprarealieni, protejează unele substanţe din alimente în schimbul oxidării ei şi i se atribuie un rol anticanceros. Sursele alimentare de vitamină sunt reprezentate de legumele şi fructele consumate proaspete deoarece tratamentele termice o distrug.
Nevoile energetice ale organismului uman sunt asigurate pornind de la energia oferită de principiile nutritive. Astfel un gram de proteine ofera 4 kcal., un gram de lipide eliberează 9 kcal. (acizii graşi cu lanţ scurt dau 5,3 kcal., cei cu lanţ mediu 8,3 kcal., iar cei cu lanţ lung 9 kcal.), iar un gram de glucide 4 kcal. (monozaharidele oferă 4,2 kcal., iar polizaharidele 3,7 kcal.). Aprecierea necesarului energetic total impune cunoaşterea formelor de consum energetic reprezentate de:
 metabolismul bazal cuprinde consumul energetic necesar menţinerii funcţiilor vitale reprezentate de activitatea cardiacă şi respiratorie permanentă, contracţiile involuntare ale muşchilor, activitatea de secreţie şi excreţie. Valoarea metabolismului bazal este la adult de 1 kcal. pe kg. corp şi pe oră, ajungând la 1700 kcal. pe zi;
 necesarul energetic pentru creştere reprezintă energia consumată pentru sinteza ţesuturilor, creşterea în greutate cu un gram solicitând un efort energetic de 6 - 7 kcal.;
 efectul termogenetic al hranei reprezintă energia consumată pentru digestia, absorbţia şi utilizarea principiilor nutritive. Această energie reprezintă cam 10% din metabolismul bazal ajungând la valori de 150 kcal.;
 activitatea musculară solicită un consum energetic variabil în funcţie de intensitatea şi durata efortului depus. În această categorie intră mişcările spontane, activitatea ocupaţională legată de stilul de viaţă şi gimnastică totuşi la persoanele cu deficienţe fizice acest consum energetic este mult diminuat.
Pe total persoanele cu deficienţe fizice au un necesar energetic de cel puţin 1900 kcal. pe zi.

Pe grupe de alimente vom deosebi 11 mari categorii reprezentate de lapte şi produse lactate, carne şi derivate din carne, peşte, ouă, grăsimi animale şi vegetale, pâine şi derivate de cereale, leguminoase uscate, legume, fructe, produse zaharoase, băuturi alcoolice şi nealcoolice.
Laptele şi produsele lactate (iaurt, lapte bătut, brânzeturi) se particularizează prin bogăţia în proteine cu valoare biologică mare. Lipidele sunt reprezentate de trigliceride, colesterol şi fosfolipide. Cantitatea mare de colesterol ridică probleme pentru alimentaţia persoanelor în vârstă la care se preferă sortimentele degresate. O altă problemă este reprezentată de sărăcia în acizi graşi saturaţi, raportul acizi graşi saturaţi/acizi graşi nesaturaţi are valoarea 3. Laptele şi produsele lactate sunt bogate în glucide cu moleculă mică reprezentate de lactoză. Aceste produse sunt o sursă importantă de calciu şi fosfor, de vitamine liposolubile (vitamina A în special) şi hidrosolubile (vitamina B 1, B 2 şi PP în mod deosebit).
Carnea şi preparatele din carne (salamuri) se caracterizează printr-un conţinut crescut de proteine de calitate superioară. Grăsimea ţesutului muscular al bovinelor, porcinelor şi ovinelor conţine cantităţi mari de acizi graşi saturaţi, în timp ce grăsimea din carnea de găină se particularizează printr-un conţinut crescut de acizi graşi polinesaturaţi. Glucidele din carne se transformă în acid lactic în timpul sacrificării animalului, astfel că aceste produse conţin cantităţi nesemnificative de hidraţi de carbon.
Carnea este o sursă importantă de săruri minerale (fosfor, fier, calciu), vitamine liposolubile (vitamina A ) şi hidrosolubile (vitamina B1, B6, B12 şi PP). (A. Basdevant).
Peştele reprezintă o sursă importantă de proteine cu valoare biologică ridicată şi de lipide în care predomină acizii graşi polinesaturaţi (în special ce din seria ω 3). Peştii marini sunt o sursă importantă de iod şi flor, conţinând şi cantităţi mari de vitamine liposolubile (în special vitamina A si D).
Ouăle se particularizează printr-un conţinut ridicat de proteine de calitate superioară, dar şi prin cantităţi crescute de lipide (concentrate în gălbenuş).
Lipidele din ou sunt reprezentate de gliceride, steride (colesterol) şi fosfolipide (lecitine). Lecitina din ou are o acţiune protectoare faţă de steatoza hepatică produsă de colesterol, astfel că oul conţine colesterol dar şi antidotul acestuia. Sărurile minerale se găsesc, în special în gălbenuş fiind reprezentate de fier, sulf, fosfor, potasiu, sodiu şi magneziu. Vitaminele liposolubile (vitaminele A, D şi E) se concentrează în gălbenuş pe când cele hidro-solubile (vitaminele B1, B2, B12) se găsesc atât în gălbenuş cât şi în albuş.
Grăsimile animale şi vegetale sunt surse energetice importante, dar oferă un aport scăzut de proteine. În categoria grăsimilor animale intră untul, smântâna şi slănina, iar în categoria celor vegetale intră uleiurile vegetale şi margarina. Aceste produse sunt surse importante de vitamine liposolubile, în special grăsimile animale şi de steride. În funcţie de originea lor steridele pot fi animale (colesterol) sau vegetale (sitosterol şi stig-masterol), deci uleiurile vegetale categoric nu pot conţine colesterol. (C. Ricour).
Pâinea şi derivatele de cereale (orez, paste făinoase, biscuiţi) au un conţinut crescut de proteine cu valoare biologică medie şi de glucide cu moleculă mare (amidon) ce oferă un aport energetic crescut. Sărurile minerale se găsesc în cantităţi mari la nivelul straturilor exterioare ale bobului de grâu ce sunt îndepărtate prin măcinare. Chiar pentru făina neagră prezenţa acestor straturi exterioare nu determină creşterea valorii nutritive în condiţiile în care sărurile minerale reacţionează cu acidul fitic şi formează compuşi insolubili.
Vitaminele se găsesc tot în straturile exterioare ale bobului de grâu fiind îndepărtate în mare parte prin măcinare, totuşi pâinea şi derivatele de cereale conţin cantităţi apreciabile de vitamina B1, B6 şi PP.
Leguminoasele uscate (fasole, mazăre, soia) se caracterizează printr-un conţinut crescut de proteine cu valoare biologică medie şi de amidon ce le conferă o valoare energetică crescută. Proteinele şi sterolii din soia cresc excreţia acizilor biliari şi cererea de colesterol pentru sintetizarea lor la nivel hepatic. Aceste produse conţin cantităţi mici de lipide, dar sunt bogate în elemente minerale (potasiu, sodiu, magneziu) şi în unele vitamine hidrosolubile (vitamina B2 în special).
Legumele conţin cantităţi mari de apă (75 - 95% ) şi de glucide cu moleculă mare reprezentate de amidon şi celuloză sau hemiceluloză (ce contribuie la formarea bolului fecal). Celuloza poate fi moale ca în dovlecei sau dură ca în leguminoasele uscate, este un aspect important pentru pacienţii cu probleme de tranzit care vor evita produsele cu celuloza dură ce produc tulburări. Sărurile minerale se găsesc în cantităţi mari fiind reprezentate de calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu sau sulf. Din păcate calciul formează cu acidul oxalic săruri insolubile de oxalat de calciu, iar fosforul se găseşte mai ales sub formă de acid fitic puţin utilizabil la nivel intestinal. Totodată raportul calciu/fosfor nu este cel necesar pentru absorbţia celor două elemente minerale.
Vitaminele sunt prezente în legume în cantităţi mari predominând vitamina C, B1, B2, B6 şi PP. Vitaminele liposolubile se găsesc sub formă de provitamine reprezentate de caroteni (provitamina A) sau fitosteroli (provitamina D) sau sub forma vitaminei E si K. Legumele oferă organismului un aport energetic scăzut fiind recomandate în regimurile de slăbire sau în cele de menţinere a unei anumite greutăţi corporale.
Fructele se particularizează printr-un conţinut mare de apă şi de glucide cu moleculă mică (glucoză sau fructoză), în timp de conţinutul de proteine şi lipide este nesemnificativ. Ele sunt bogate în celuloză şi hemiceluloză, compuşi ce contribuie la formarea bolului fecal prevenind astfel apariţia constipaţiei. În fructe se mai găsesc pectine ce participă la sudarea membranelor celulare între ele favorizând formarea gelurilor şi întârziind golirea gastrică şi intestinală (în special merele). Fructele sunt surse importante de săruri minerale (potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier) şi vitamine hidrosolubile (în special vitamina C, B2 şi B1).Vitamina C se distruge uşor prin fierbere motiv pentru care aceste produse vor fi consumate proaspete.
Băuturile alcoolice şi nealcoolice reprezintă ultima categorie de alimente ce trebuie luate în discuţie. Alcoolul este un drog ce deprimă centrii superiori, afectează judecata şi scade abilitatea necesară execuţiei mişcărilor, fiind puţin indicat persoanelor cu deficienţe fizice, mai ales celor care prezintă tulburări neurologice. Băuturile nealcoolice au o valoare nutritivă scăzută datorită conţinutului mare de apă, ele contribuind la reechilibrarea hidrică a organismului. (Viorica Gavăt).
Specialiştii de la clinica Mayo au realizat Piramida Greutăţii Sănătoase ce reprezintă un ghid pentru o alimentaţie sănătoasă. (D. Hensrud).
La baza piramidei stau legumele şi fructele ce pot fi consumate în cantităţi nelimitate recomandându-se minim 4 porţii de legume şi 3 porţii de fructe, în condiţiile în care o porţie de legume oferă 25 de kcal., iar una de fructe ajunge la 60 kcal..
Următoarea treaptă este reprezentată de hidraţii de carbon (glucidele) ce cuprind cerealele integrale, pastele făinoase, pâinea şi orezul. Se recomandă consumul zilnic a 4 până la 8 porţii în condiţiile în care o porţie oferă 70 kcal..
Este preferabil consumul produselor obţinute din cereale integrale ce au un conţinut ridicat de fibre alimentare.
Urmează apoi grupul proteinelor/produselor lactate reprezentat de leguminoase uscate, peşte şi carne slabă, produse lactate degresate. Se pot consuma zilnic 3 până la 7 porţii, fiecare porţie oferind un aport energetic de 110 kcal. Produsele de origine animală sunt surse bogate de grăsimi saturate (în special de colesterol) motiv pentru care se recomandă consumarea celor degresate.
Pe treapta a patra a piramidei se plasează grăsimile ce vor fi consumate în cantităţi mai mici, doar 3 - 5 porţii, fiecare porţie oferind 45 kcal. Cele mai sănătoase sunt cele ce conţin acizi graşi mononesaturaţi reprezentate de uleiul de măsline, alunele şi nucile. Urmează apoi cele bogate în acizi graşi polinesaturaţi reprezentate de uleiul de floarea soarelui, soia sau porumb.
În vârful piramidei se plasează dulciurile reprezentate de bomboane sau prăjituri care trebuie să ofere doar un aport caloric modest ce nu depăşeşte 75 de kcal.
În alegerea alimentelor consumate zilnic se vor urma 5 paşi esenţiali:
- în primul rând se impune stabilirea corectă a aportului energetic necesar organismului uman. Chiar în condiţiile unui aport energetic modest este necesară alegerea alimentelor ce provin din toate cele cinci grupe fără a omite dulciurile;
- în al doilea rând se impune identificarea corectă a numărului de porţii ce pot fi consumate zilnic, în funcţie de meniul ales şi de valoarea energetică a produselor respective. Aceste informaţii se obţin din tabelele de compoziţie a alimentelor sau de pe ambalajul produselor;
- etapa următoare implică cunoaşterea mărimii porţiilor pentru fiecare din cele 5 categorii de alimente prezentate anterior;
- ajungem la momentul ţinerii evidenţei rezultatelor obţinute cu ajutorul unui jurnal alimentar personal în care se specifică alimentele consumate şi cele care ar fi trebuit consumate. Este o etapă esenţială pentru persoanele cu deficienţă fizică la care obezitatea sau subnutriţia reprezintă o problema dificilă;
- ultimul aspect ce trebuie studiat este reprezentat de realizarea unei diversificări a alimentaţiei care va fi variată stimulând astfel apetitul persoanei .
  • vmirela
  • Avatarul lui vmirela
  • Deconectat
  • Elite Member
  • Posts: 173
  • Thank you received: 6
  • Karma: 4
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Ce mancam? #8516

Pepenele are un continut de 95% de apa. Are un gust aromat si efecte deosebite asupra organismului. Acizii organici si enzimele care se gasesc in special in zona in apropierea cojii ajuta la dezintoxicarea organismului.

O cura de 10 zile cu pepene iti va oferi o stare de sanatate din toate punctele de vedere: reglare hormonala si curatarea organismul.

Un studiu realizat de cercetatori americani arata ca pepenele rosu este bun pentru tratarea disfunctiilor sexuale masculine. Are un afect asemanator pastilei Viagra insa rezultatele se obtin doar daca se tine o anumita cura ( in aceasta situatie partea pepenelui indicata pentru consum este coaja)

Pentru ce mai este bun consumul de pepene rosu?

* Constipatia - consuma dimineata 1-2 felii de pepene rosu si nu manca altceva timp de cateva ore.
* Reumatism - toxinele sunt mai repede eliminate din organism daca se consuma timp de 2 saptamani pepene.
* Kilograme in plus - este un adevarat diuretic daca ai probleme cu obezitatea.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Ce mancam? #9489

hmm.....mananc de toate ce imi place fara sa fac abuz ...... am incercat candva cu calcularea de calorii:P ..... daca mananci fiecare fructa - leguma la timpul ei e ok .... oricum tot mancarea de la mama salveaza stomacul:P

PS - 80% aprovizionare de la tara..... neamurile sa traiasca sa am ce manca sanatos :)
  • simpluxgreu
  • Avatarul lui simpluxgreu
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • daniel17xro
  • Posts: 547
  • Thank you received: 94
  • Karma: 5
Nu plange pentru ca s-a terminat, zambeste pentru ca s-a petrecut.
Ultima editare: by simpluxgreu.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Ce mancam? #9734

Cand vina vorba de zodii, exista intr-adevar modalitati optime pentru a pregati cina, a alege ingredientele, a conserva mancarea si a darui exact acel cadou culinar pe care nativul il asteapta.

Caracteristicile celor 12 zodii ne pot spune multe despre predispozitiile lor culinare. Zodiile de foc (Berbec, Lau, Sagetator) inclina spre mancaruri picante si fierbinti, cele de pamant (Taur, Fecioara, Capricorn) spre mancaruri consistente, zodiile de aer (Gemeni, Balanata, Varsator) sunt fericite atunci cand se adauga un element interactiv si social in timpul mesei, iar zodiile de apa (Rac, Scorpion, Pesti) merg pe principiul ca modul in care se simt va afecta ceea ce mananca, iar ceea ce mananca va afecta modul in care se simt.

Berbec: "Cu cat mai rosu, cu atat mai bine!"
Le plac mancarurile fierbinti si picante. Puteti opta pentru un gratar in aer liber, dar aveti grija sa-i furnizati Berbecului destule sosuri in care sa-si poata delecta papilele gustative. Adaugati un element competitiv in timpul iesirii la iarba verde si Berbecii vor fi in al noualea cer.

Taur: La prima vedere, natura senzuala a Taurului nu este reprezentata foarte bine de simbol. Taurul este semn de pamant care are nevoie sa se simta saturat din toate punctele de vedere si doar calitatea il va convinge. O friptura de prima mana, preparata aproape de perfectiune, o aranjare estetica si un vin aromat vor merge de minune. Nu uita de desert: ciocolata sau crema de sampanie.

Gemeni: Daca aveti un Geaman invitat la cina, pregatiti-va cu ceva barfa, o trecere in revista a ultimelor noutati si cele mai recente bancuri in circulatie. Daca tot suntem aici, ar fi bine sa mai inviti cateva persoane vorbarete pentru ca, pentru Gemeni, nu e vorba doar de mancare, totul se rezuma la conversatie. In general, nu sunt mofturosi, iar interesele lor sunt atat de variate si curiozitatea atat de usor de starnit incat abia asteapta ocazia sa invete ceva nou. Mancaruri usoare, subiecte interesante de discutie si abilitatea de a pastra fluxul conversatiei sunt ingredientele retetei perfecte pentru Gemeni.

Rac: Racul este unul dintre cele mai atasate semne cand vine vorba de mancare. Ai toate sansele ca el sa fie un bucatar innascut si va aprecia efortul depus de tine indiferent de ceea ce vei servi. Racul vrea sa se simta special si confortabil si are nevoie de o masa intima alaturi de oameni in care are incredere (familie sau prieteni) pentru a se relaxa.

Leu: Este imposibil sa faci ceva "prea" grandios pentru el. Leul te va lasa sa il "servesti" toata noaptea. Nu se va teme sa cante cateva versuri, sa recite poezii sau sa faca pasi de dans pentru ca Leii se bucura de toate lucrurile inedite si stralucitoare. Asa ca scoate cele mai noi cratite si ai grija sa asezi pe masa tacamurile de argint ale bunicii. Lucrurile care denota bogatie, eleganta, spirit regesc il vor face pe Leu sa toarca.

Fecioara: Te poti baza pe ea sa deosebeasca lucrurile pure de cele impure. Abilitatea ei de a sorta si asimila calitatile diverselor parti ale intregului face din Fecioara un expert in domeniul mancarurilor. Cel mai probabil iti va putea povesti despre originile mancarurile pe care le servesti si despre milioanele de moduri in care o poti prepara pentru a beneficia de cea mai buna valoare nutritiva. Cu cat vei reusi sa preagatesti o masa organica, completa si armonioasa, cu atat Fecioara va fi mai fericita

Balanta: Daca ar trebui sa numesc o zodie innebunita dupa dulciuri, as zice Balanta. Fie ca e vorba de un tiramisu sau o prajitura de casa, niciuna nu va scapa ochiului ager al Balantei. Bineinteles ca vor servi cu placere si felurile principale inainte de a ajunge la desert. Frumusetea, placerea vizuala si calitatea nu sunt de ajuns pentru Balanta. Va fi nevoie si de armonie si echilibru pentru a o multumi. Orice sansa de a relationa este binevenita pentru ea, iar ora mesei este inca o oportunitate pentru Balanta de a impartasi placerile vietii.

Scorpion: Nu este interesat in experiente culinare superficiale asa ca aromele si miresmele trebuie sa fie pe cat de intense, pe atat de complexe. Orice ai face, nu-i dezvalui Scorpionului ingredientul secret pentru ca este exact acel lucru care il va innebuni de placere. Un alt invitat misterios la masa va adauga un element de surpriza pe care Scorpionul il asteapta, de altfel, cu sufletul la gura.

Sagetator: Este semnul calatorului asa ca probabil nu exista vreo bucatarie traditionala sau ingredient rar pe care Sagetatorul sa nu-l fi incercat - sau macar sa nu fi citit despre el. Alege reteta preferata: italiana, greceasca sau mongoleza si fii sigura ca Sagetatorul se va alatura cu entuziasm mesei tale. Permite-i sa aduca orice alt fel de mancare astfel incat sa-l lasi sa impartaseasca din cunostintele lui, din spiritul de aventura si generozitate. Nu fi surprinsa daca va aduce si o sticla de vin cu el.

Capricorn: Capricornul este probabil cel mai traditional si conservator dintre toate semnele cand vine vorba de mancare. Va accepta cordial orice invitatie la o cina formala. Poti transforma acea cina intr-o ocazie de a celebra cea mai recenta reusita a sa. Mare atentie la bauturile alcoolice de pe masa, Capricornii le prefera pe cele fine. In ceea ce priveste ambianta, cu cat decorul semana mai mult cu cel al unui club sau restaurant exclusivist, cu atat mai bine. Asta include: lumina filtrata, pahare de cristal separate pentru vin alb, vin rosu si cogniac, melodii clasice pe fundal si serviciu impecabil (servit din stanga, eliberat prin dreapta).

Varsator: Este fericit atunci cand in decor sunt mai multi oameni. Cunoscut ca fiind imprevizibil, nu te soca daca va veni cu o ora mai devreme, sau mai tarziu si daca aduce cu el cativa prieteni. Cat despre mancare: Varsatorului ii place sa inventeze si sa inoveze asa ca e bine sa pregatesti ingredientele pentru o masa care sa-ti permita combinatii nenumarate in functie de gusturi.

Pesti: Nu prea ai cum sa dai gres daca servesti peste. Pestii, in general, sunt amatori de fructe de mare. De fapt, Pestilor le va placea ceea ce le place si celorlalti de la masa desi ti-au spus saptamana trecuta ca urasc spanacul - sunt uimitor de flexibili. Pentru ca sunt un semn creativ, probabil ca vor trece cot la cot cu tine in bucatarie pentru a incropi si ei ceva. Si mai bine ar fi daca le-ai pune spiritul artistic la munca si le-ai cere idei pentru a-ti remodela bucataria. Vei avea parte de idei inspirate si cochete.

:kiss:
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Ce mancam? #9753

CE MANCAM VARA


Soarele este ucigator, caldura ne agaseaza si ne oboseste, somnul e un chin si, in ciuda faptului ca organismul nostru este chinuit, ne piere si pofta de mancare. Veti spune ca acesta este un avantaj pentru cei/ cele care doresc sa slabeasca, cand de fapt este o capcana. Avem nevoie de energie sa rezistam climei extreme, de minerale si de hidratare adecvata si cum le-am putea obtine in conditiile in care parca ni s-a pus un nod in stomac?

Este un cerc vicios: cu cat ne alimentam si hidratam mai prost, cu atat organismul nostru sufera mai tare si nu mai stie cum sa "ceara" ceea ce are nevoie. Iata mici trucuri vechi de cand lumea, dar pe care le uitam taman cand avem mai mare nevoie de ele:

* Apa este cea mai eficienta solutie pentru potolirea setei si este ingredientul cheie pentru mentinerea temperaturii constante a organismului. Beti apa chiar daca nu a aparut senzatia de sete pentru ca vara pierderile survin mult mai rapid decat pot mecanismele noastre de reglare sa reactioneze. Apa minerala, ceaiurile de sunatoare, menta, ghimbir, hibiscus, busuioc, ceaiul verde si sucul de grapefruit sunt lichide cu arome placute si cu efect racoritor.

* Nu beti lichide exagerat de reci: chiar daca initial creeaza o senzatie placuta de racoare, ulterior provoaca vasoconstrictie scazand astfel suprafata prin care organismul elimina excesul de caldura.

* Evitati cafeaua, alcoolul, bauturile carbogazoase si cele excesiv de dulci. In compozitia lor intra multi conservanti, coloranti si indulcitori. Ph-ul lor este acid, fortand rinichii sa produca cantitati mai mari de urina pentru a mentine Ph-ul sanguin adecvat. De asemenea, cresc nivelul de fosfor din sange, fortand eliberarea calciului din oase si de aici: demineralizari osoase, carii si litiaza renala.

* Alegeti alimente "usoare", hranitoare si cu continut redus de grasimi. Iata cateva exemple: zarzavaturile cu frunze verzi (spanacul, salata verde, varza), legumele care au un continut scazut de amidon (fasolea verde si galbena, conopida, broccoli, dovleceii, ciupercile, castravetii), fructele proaspete de sezon, in special pepenele. Gustul acestor alimente poate fi imbunatatit prin adaugarea unor ingrediente la fel de proaspete si racoroase, cum sunt lamaia, busuiocul, patrunjelul.

* Reduceti consumul de vegetale si fructe greu de digerat, cum ar fi nucile, ceapa, ardeiul iute, sfecla, ananasul si mango. La fel procedati cu ouale sau carnea. Alegeti fructele proaspete in locul celor uscate.

* Mancarea excesiv de picanta sau de sarata va va obliga sa beti multa apa pentru ca organismul sa poata epura excesul de sare. Este un stres in plus pentru rinichi, asa ca mai bine limitati consumul lor.

* Alimentele bogate in grasimi animale obliga aparatul digestiv la cheltuieli energetice mari pentru a le digera, la care se adauga si efectul de "incalzire" pe care-l induc.

* La sfarsit, dar nu in ultimul rand, nu uitati de igiena riguroasa (vara microorganismele isi cam fac de cap!) si de exercitiile regulate, dar numai dimineata devreme sau dupa lasarea serii.

:kiss: :kiss: :kiss:
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Ce mancam? #10101

Ni se pregateste ceva! Carne in-vitro in galantare

Un grup de oameni de stiinta din SUA lucreaza la dezvoltarea unei proteine animale sintetice care va fi mai sanatoasa pentru oameni si pentru planeta, dupa cum afirma cercetatorii, relateaza cnn.com. Mai mult de atat, oamenii de stiinta spun ca tehnologia care permite crearea carnii in vitro va revolutiona modul de alimentatie al oamenilor.
"Putem sa controlam procentul de grasime din carne. Vom putea crea friptura cu un procent ideal de acizi grasi - un hamburger care previne atacurile de cord in loc sa le provoace, spre exemplu", a declarat Jason Matheny, unul dintre cercetatori. Matheny a mai adaugat ca un alt avantaj al carnii produse in laborator ar fi acela de reducere a procentului de boli ca gripa aviara, gripa porcina, boala "vacii nebune" sau contaminarea cu Salmonella. Plus ca nu va fi nevoie sa cresti un animal pentru o bucata de muschi ci se va produce direct doar cantitatea de carne destinata consumului.
Productia de carne artificiala necesita mai putina apa si polueaza mai putin mediul
Cercetatorul a mai amintit si de avantajele asupra mediului inconjurator. Productia de carne artificiala necesita mai putina apa si polueaza mai putin mediul, conform lui Mathemy. Emisiile de carbon ar putea fi reduse cu 80%, conform cercetatorilor.
Carnea in-vitro este produsa de la mostre de carne obtinute in mod traditional. Embrionii de la porci, obtinuti artificial, sunt tratati cu substante chimice si lasati sa se dezvolte si sa creasca in laborator. Pe piata globala, valoare carnii este estimata la o mie de miliarde de dolari si se asteapta ca cererea sa se dubleze pana in anii 2050. Avand in vedere preocuparile pentru sanatate, protectia mediului si a animalelor, obtinerea acestui aliment in mod artificial ar putea fi o optiune perfect valabila.

https://www.ziua.ro/news.php?data=2009-08-12&id=35881
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Re:Ce mancam? #12903

Am citit retele si sfaturile voastre de alimentatie sanatoasa, insa vin cu o intrebare de moment: ce recomandati sa mancam de post?

Nu vreau copy/paste de retete, vreau ceva concret din partea gospodinelor forumului. Deci...

:whistle:
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 16141
  • Thank you received: 5258
  • Karma: 40
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.