SUBIECT: Descoperiri Stiintifice

Pentru unii oameni, stiinta nu inseamna decat experiente contestabile in domeniul clonarii, punerea la punct a unor navete spatiale ultraperformante sau realizarea unor calculatoare din ce in ce mai puternice. In general, pentru multi dintre noi, stiinta pare a fi ceva care nu are prea mare legatura cu viata de zi cu zi. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, descoperirile stiintifice si noile tehnologii ne-au modificat complet viata. Sa vedem cum?

1900 - 1910

Inventiile care astazi ni se par banale, au revolutionat epoca in care au aparut. Sa luam ca exemplu masina de spalat, care dateaza din 1901. Aceasta inventie care ar fi trebuit sa usureze considerabil munca gospodinelor din intreaga lume, nu a avut succesul scontat in momentul lansarii sale, mai ales pentru ca detergentul nu a fost inventat decat in 1916. Prima masina automatica realizata de compania Bendix, a venit sa spele onoarea inventatorilor din acest domeniu abia in 1937.

1901 a fost, fara doar si poate, un an fast pentru stiinta, pentru ca in acelasi an un electrician american a inventat aspiratorul, ce va fi comercializat mai tarziu de compania Hoover. Tot in 1901 barbatii au primit in dar primul aparat de ras, produs de Gillette.

In urmatorii doi ani au fost puse la punct noi tehnologii printre care telegrafia fara fir si primul zbor controlat din istorie, dus la bun sfarsit de fratii Wright.

In 1904 s-a constatat ca adaugand crom si nichel otelului acesta rezista mai bine la coroziune. Se nastea astfel otelul inoxidabil, care va fi utilizat in realizarea majoritatii obiectelor de uz casnic.

In 1905, cand Albert Einstein a descoperit relativitatea restransa (o teorie pe care putini au inteles-o in epoca), utilizarea novocainei in timpul interventiilor chirurgicale a sunat inceputul anesteziei. Pana atunci, chirurgii isi anesteziau pacientii dandu-le cateva inghitituri de whisky.

Mai tarziu, un canadian, Reginald Aubrey Fressenden, a pus la punct primul radio AM . O inovatie care, inaintea televiziunii, a adus o modificare importanta in felul in care oamenii isi petrec tipul liber.

In 1907, fratii Lumiere, care au inventat, de asemenea, cinematografia, au pus la punct fotografia color .

Automobilul exista inca de la inceputul secolului al XX-lea, dar Henry Ford a fost cel care a inaugurat aceasta industrie, in 1909, prin realizarea faimosului model T, disponibil la un pret de 250 $ intr-o vasta paleta de culori. Dar, Ford a inventat mai mult decat o simpla masina, el a pus la punct o intreaga linie tehnologica pe care o vor imita majoritatea uzinelor de masini din lume.

Nici Romania nu lipseste din istoria celor mai importante inventii ale primilor 10 de ani din secolul al XX-lea. Henri Coanda a realizat, in 1910, primul avion cu reactie, "Coanda-1910". Expus la cel de-al doilea Salon de aeronautica din Paris, avionul a fost ignorat de lumea stiintifica, dar a fost remarcat de inginerul francez Gustave Eiffel care i-a spus inventatorului roman:"Tinere, te-ai nascut cu 30 de ani, daca nu cu 50 de ani prea devreme". Profetice, cuvintele celebrului inginer francez s-au adeverit intocmai. Avionul cu reactie ce nu a impresionat in 1910, a devenit o realitate dupa 1950.

1911-1920

Urmeaza descoperirea sistemului atomic sau derivei continentelor, dar acestea ii va lasa pe multi reci, ceea ce nu se va intampla in momentul punerii la punct a primului frigider, in 1913.

In 1918, Einstein a descoperit formula energiei, E=mc2. Opinia publica nu a fost insa prea interesata de aceasta descoperire, fiind preocupata mai mult de inventiile care aduceau un plus de confort; cum ar fi cuptorul cu microunde si congelatorul . Era vanzatorului de gheata a apus definitiv.

Primul razboi mondial nu ucide spiritul creator al inventatorilor din lumea intreaga, ce isi concentreaza eforturile pentru realizarea unor avioane din ce in ce mai periculoase si a unor arme tot mai ucigatoare. Dupa razboi, se revine la preocupari mai umane, un american (si nu un englez) inventand pliculetul de ceai.

1921-1930

A trebuit, insa, ca omenirea sa mai astepte pana in 1923 pentru ca sa intampine cum se cuvine primul telefon cu cadran.

Doi ani mai tarziu (1925), a venit randul industriei spectacolelor sa inregistreze cea mai mare revolutie din toate timpurile prin inventarea microfonului.

Si, cum drumul fusese deja deschis, in 1926, un scotian pe numele lui John Baird, v-a revolutiona viata de zi cu zi a oamenilor prin inventarea televiziunii. Singura problema a fost ca, la inceput, nu prea existau filme. In asteptarea ciresii din varful tortului, publicul s-a grabit sa mearga la cinematograf pentru a vedea primul film vorbit : "The Jazz Singer". Producatorii acestui film au fost destul de sceptici la inceput, fiind de parere ca publicul nu ar fi fost interesat de filme cu actori care vorbeau...

In 1927, anul cand Charles Linbergh reuseste primul zbor transatlantic fara escala, cercetatorii descopera cortizonul (produs al glandelor suprarenale). Incepe era unei mai bune controlari a durerii.

Teoria Big Bang-ului suscita indiferenta generala, dar intr-o epoca in care maladiile venerice erau adesea mortale, descoperirea penicilinei se bucura de mult interes.

Pe 25 august 1929, la Paris, este testata prima cabina catapultabila de avion. Inventata de romanul Anastasie Dragomir, aceasta a devenit de-a lungul timpului cea mai sigura modalitate de salvare a pilotiloraflati in situatii critice.

In 1930 se lanseaza banda cu frecventa FM, mai putin sensibila la paraziti ca banda AM. In acelasi an, in Montreal, se incepe construirea podului Jacques-Cartier, care deschide era cartierelor cu locuinte de la periferia marilor orase.

Industria spectacolului se fortifica in 1930, odata cu inventarea bandei magnetice si a discului cu 33 de turatii. Primul disc editat avea pe el simfonia a V-a de Beethoven.

1931 - 1940

Industria cosmeticelor este si ea la ora descoperirilor, mai ales dupa ce un chimist de la Revlon pune la punct primul lac de unghii .

1935 va ramane celebru pentru o inventie extrem de populara: sondajul de opinie.

Fibra revolutionara, nailonul, isi face aparitia in 1937. El inlocuieste cu succes firele de matase din imbracaminte, dar isi gaseste utilizarea si in multe alte domenii.

In acelasi an, Nestle inventeaza cafeaua instant, cunoscuta si comercializata azi in toata lumea

1941 - 1950

Inainte de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial si avalansei sale de inventii terifiante (printre care si bomba atomica), ungurii Lazlo si Gyirgy Biro realizeaza stiloul cu bila.

In timpul razboiului, printre atatea orori, Dow Corning inventeaza siliconul, care ne va da, multi ani mai tarziu, frumuseti apetisante de tipul Pamelei Anderson.

La sfarsitul razboiului apare primul ordinator, stramosul computerelor personale de astazi.

Razboiul a dat un imbold fulminant dezvoltarii tehnologiilor si descoperirile au inceput sa se multiplice.
In 1946 s-a inventat zapada artificiala si filtrul de cafea.

Tot acum apar si inventii mai putin importante ca tranzistorul si cyberenergia. Utilizarea acesteia nu incepe decst in anii '70 pentru ca nu existau inca toate tehnologiile necesare.

In anul 1950 va vedea lumina zilei o inventie colosala: cartea de credit, care va permite usurarea operatiilor bancare si va da un puternic impuls economiilor capitaliste.

1951 - 1960

Anii '50 incep cu o serie de descoperiri ce au revolutionat lumea. Apare pilula contraceptiva, ce va schimba esential nu doar viata femeilor, ci si moravurile unei intregi lumi.

In acelasi an, cunoscutul dr. Jonas Salk pune la punct un vaccin impotriva poliomielitei, maladie ce facea ravagii in toate paturile sociale dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Tot in 1950, americanul Peter Carl Goldmank initiaza televiziunea in culori, fara de care nu am fi putut admira unicii ochi violeti ai actritei Liz Taylor.

Si in domeniul inarmarii apar amenintari tot mai complexe.
In 1952 un grup de oameni de stiinta aflati in serviciul guvernului american pune la punct prima bomba cu hidrogen.

Nici anul 1953 nu a fost lipsit de evenimente. Francezul Marcel Bich pune la punct procedeul de fabricare industriala a stiloului cu bila, in timp ce britanicul Francis Harry Compton Crick si americanul James Dewey Watson descifreaza pentru prima data structura ADN-ului.

In 1954 vede lumina zilei o alta descoperire ce nu poate fi ignorata, bateria solara, creata de oamenii de stiinta de la Bell Telephone Laboratory.

In 1955 cercetatorii de la General Electric reusesc sa creeze primul diamant sintetic, in timp ce Willard Frank Libby va revolutiona lumea stiintei prin fundamentarea metodei de datare cu carbon 14.

Si anii urmatori i-au gasit pe oamenii de stiinta la lucru. In 1956 se naste primul prototip de masina rotativa, dar abia in 1957 omenirea va fi uimita sa constate ca primul satelit artificial si-a inceput plimbarea in jurul orbitei terestre. Bineinteles, este vorba de celebrul Sputnik, fabricat de un grup de cercetatori sovietici.

Si cum nu se puteau lasa nici ei mai prejos, in acelasi an americanii inaugureaza primul reactor nuclear racit cu sodiu.

In timp ce americanii si rusii se "bat" in realizari spatiale, francezul Jacques-Yves Cousteau, ce inventase deja scafandrul autonom, perfectioneaza o capsula de scufundari ce-i va permite sa exploreze mai in profunzime strafundurile oceanelor.

In 1958, o descoperire importanta va atrage atentia opinei publice, satelitul de comunicatii creat de un grup de oameni de stiinta americani.

Acesta va fi urmat, in 1959, de o alta inventie ce va revolutiona lumea, circuitul integrat, descoperit de americanii Jack Killby si Robert Noyce.

1961 - 1975

Inceputul anilor '60 este marcat de "lupta" spatiala dintre americani si rusi.

Rusul Yuri Gagarin devine primul om care iese in spatiu, dar americanii se vor razbuna in 1962, cand Mariner 2 va survola pentru prima data planeta Venus.

Canada se prinde si ea in joc, in anii '60 profitand de ocazie pentru a-si lansa primul satelit, Alouette.

Dar, acestea nu sunt singurele puncte forte ale anului 1960. Acum apare laserul, pus la punct de Charles H. Townes, Arthur L.Schawlow si Gordon Gould si pentru prima data cercetatorul american Robert Burns Woodward descopera sinteza clorofilei.

In anul 1964 americanul Georgee Helmeier realizeaza primul ecran cu cristale lichide, pentru ca in 1966, un alt american, Michael Ellis DeBakey sa revolutioneze medicina prin punerea la punct a primei inimi artificiale(ventriculul stang).

Impulsionat de succesul americanului, sud-africanul Christiaan Neethling Barnard realizeaza in 1967 prima grefa de inima pe un om.

Dar, spre sfarsitul anilor '60 nici femeile nu sunt uitate. Acum apare moda permanentului, a pantalonilor evazati si a fustelor plisate; trei elemente fara de care nici o reprezentanta a sexului frumos nu se simtea fericita.

Cu toate acestea, anii '60 se termina sub auspicii nefericite. Acum incepe studierea poluarii, apare fenomenul mareelor negre (datorate esuarii petrolierelor) si se descopera efectul de sera.

Publicul incearca sa-si pastreze zambetul, mai ales gandindu-se la faptul ca tot la sfarsitul anilor '60 incepe sa se puna fluor in apa potabila, tehnica ce se va reduce considerabil numarul cariilor dentare.

1969 este un an de exceptie in istoria omenirii. Acum Neil Amstrong si Buzz Aldrin devin primii oameni ce pun piciorul pe Luna, dar in acelasi an se naste Intenetul, creat initial pentru o mai buna comunicare si informare a cercetatorilor americani.

Anii '70 vor aduce cu ei o avalansa de noi descoperiri.

Dupa ce in 1970 americanul Har Gobind Khorana a realizat prima sinteza completa a unei gene, in anul imediat urmator Ted Hoff realizeaza primul microprocesor, iar Raymond Damadian, tot american, pune la punct primul aparat de imagerie prin rezonanta magnetica.

1972 este anul nasterii calculatorului electronic de buzunar, mosit de J.S. Kilby si J.D. Merryman, pentru ca in 1975 sa apara fibra optica, realizat` in laboratoarele Bell.

In acelasi an, francezul Phillippe Maupas realizeaza vaccinul impotriva hepatitei B.

Epoca şi bolile ei: Nobel pentru tratament

Primul laureat al Nobelului în ştiinţele medicale a fost cel care a reuşit să înţeleagă cum poate un organism să creeze propriul antidot pentru boli severe şi incurabile la acel moment: difteria şi tetanosul. Cercetările lui Emil Adolf von Behring au pus bazele imunologiei bolilor bacteriale, continuând munca lui Pasteur, Koch şi Ehrilich. În 1890, Behring şi S. Kitasato şi-au publicat descoperirea că injectarea unor doze graduale de culturi sterilizate de bacili de difterie şi tetanos determină animalele să producă, în sângele lor, substanţe care neutralizează toxinele pe care bacilii le produc (antitoxine).

Un an mai târziu, Nobelul este decernat pentru efortul de a combate o altă boală a începutului de secol, malaria. Preocuparea majoră a lui Ronald Ross, medic şi poet, era cea a prevenirii malariei în diverse zone ale lumii: Africa de Vest, zona Canalului Suez, Grecia, Cipru şi cele afectate de primul război mondial.

În 1904, Nobelul ajunge la un adevărat deschizător de drumuri în psihologia medicală, rusul Ivan Petrovich Pavlov. După ce a cochetat cu teologia, Pavlov conduce, din 1890, Departamentul de Psihologie al Institutului de Medicină Experimentală. Canadienilor Frederick Grant Banting şi John James Richard Macleod li se recunoaşte de către Comitetul Nobel, în 1923, meritul de afi izolat insulina, descoperind tratamentul diabetului zaharat.

Jumătatea secolului XX este marcată de o mare descoperire a medicinei: antibioticele. Comitetul Nobel nu a putut ignora un cercetător ca Selman Abraham Waksman (premiul Nobel, 1952), inventatorul mai multor antibiotice, actinomicina (1940), neomicina (1946), streptomicina (1943), neomicina (1948), dintre care ultimele două fiind folosite în tratarea numeroaselor infecţii.

Preocupările savanţilor din medicină s-au orientat treptat către noi ramuri, imunologia şi genetica, în încercarea de a găsi leac bolilor cauzate de deficienţele sistemului imunitar (cancer, HIV). În 1972, Gerald M. Edelman şi Rodney R. Porter primesc Nobelul în medicină, pentru meritul de a fi teoretizat structura anticorpilor, iar în 1974, un grup de trei medici, printe care şi unul de origine română, primesc distincţia Nobel: Albert Claude, Christian de Duve (Belgia) şi George E. Palade (român prin naştere, cercetător în SUA), după ani de cercetări asupra organizării celulelor.

Toate aceste studii de laborator au dus ca Joseph E. Murray şi E. Donnall Thomas (Nobel 1990) să descopere un tratament inovator: transplantul de celule.
În 2006, premiul Nobel pentru medicină şi psihologie a fost atribuit americanilor Andrew Z. Fire şi Craig C. Mello pentru descoperirea "unui mecanism fundamental pentru controlul fluxului de informaţii genetice". Cei doi cercetatori au descoperit un mecanism numit "interferenţa ARN", care poate bloca anumite gene, lucru care poate ajuta la descoperirea unor noi terapii.

Premiile Nobel se acordă din 1901, pentru fizică, chimie, psihologie sau medicină, literatură şi pace. Luni, Academia Suedeza a anunţat laureatul Nobel pentru medicină

Noi suntem prizonierii mintii noastre, nu ai destinului.


https://www.scribd.com/doc/173717/Marile-descoperiri-ale-omenirii

Top 10 descoperiri ştiinţifice accidentale

Louis Pasteur spunea: ''Şansa favorizează minţile pregătite''. Vorblele lui Pasteur rămân valabile şi în cazul celor zece descoperiri accidentale. Oamenii de ştiinţă care au făcut aceste descoperiri erau pregătiţi pentru ele. Ei fost capabili să vadă magia dintr-o eroare, coincidenţă, sau dintr-un obstacol. Astfel au apărut lucruri care au revoluţionat evoluţia omenirii.

10. Zaharina a fost descoperită pentru că omul de ştiinţă, Constantin Fahlberg nu s-a spălat pe mâini după ce s-a întors de la birou. În 1879, chimistul încerca să găsească noi utilităţi pentru smoala de cărbune. După o zi productivă la muncă, Fahlberg s-a întors acasă şi atunci s-a întâmplat ceva ciudat.

El a observat că rulourile pe care le mânca erau foarte dulci. Şi-a întrebat soţia dacă a adăugat un nou ingredient în mâncare, iar atunci când ea a negat, Fahlberg a realizat că gustul se datorează mâinilor sale murdare. A doua zi s-a întors în laboratorul şi a început să îşi guste ''munca'', până a descoperit punctul dulce. Astfel a apărut zaharina.

9. ''Praful inteligent''

Cei mai mulţi dintre noi am fi extrem de supăraţi dacă tema de la şcoală ne-ar exploda în faţă şi s-ar fărămiţa într-o mulţime de bucăţi. Nu este însă şi cazul studentei Jamie Link de la Universitatea din California.

În timp ce Jamie Link lucra la proiectul de doctorat în chimie, o bucată de silicon a explodat pur şi simplu. Imediat după acest moment, studenta a observat că acele mici bucăţi de silicon, rezultate din explozie funcţioneau în continuare ca senzori. Jamie Link a primit pentru ''praful inteligent'' un premiu de inventică în 2003.

Micii senzori pot fi utilizaţi pentru a monitoriza puritatea apei potabile sau a apei de mare, pentru a identifica diferite particule biologice sau chimice din aer şi chiar pentru a localiza şi a distruge tumorile din corp.

8. Cola a fost inventată accidental de farmacistul John Pemberton, în timp ce încerca să prepare un remediu pentru durerile de cap. A amestecat mai multe ingrediente, a căror identitate este păstrată secretă şi acum, şi aşa a luat naştere cea mai celebră băutură răcoritoare. Cola a fost comercializată timp de opt ani în farmacii, ca medicament, înainte de a deveni suficient de populară pentru a fi vândută în sticle.

7. Teflonul a fost descoperit de chimistul Roy Plunkett, în timp ce încerca să obţină un tip de chlorofluorocarbon, care să poată fi folosit pentru refrigerare. El credea că dacă va reuşi să determine un compus numit TFE să reacţioneze cu acidul clorhidric, va putea obţine refrigerantul dorit.

Pentru a începe experimentul, Plunkett a luat o cantitate mare de gaz TFE, l-a răcit, şi mai apoi l-a presat în canistre, pentru a putea fi astfel depozitat până când va fi gata pentru utilizare. Când a venit momentul să deschidă recipientul în care se găsea TFE, Plunkett nu a mai găsit nimic. Gazul dispăruse. A scuturat canistra, şi din recipient au căzut mai mulţi fulgi albi. Fulgii au fost mai apoi predaţi altor cercetători de la Institutul DuPont care au creat teflonul în forma în care îl ştim astăzi.

6. Cauciucul vulcanizat a fost decsoperit de Charles Goodyear în timp ce încerca să creeze un tip de cauciuc rezistent la frig şi la căldură. Într-o zi, Goodyear a vărsat din greşeală într-un cuptor un amestec de cauciuc şi sulfură. El a observat că amestecul s-a întărit puţin însă putea fi utilizat în continuare deşi stătuse la o temperatură ridicată. Cauciul vulcanizat descoperit de el este folosit acum pe scară largă de la cauciucuri pentru maşini, la încălţăminte sau la fabricarea pucului de hochei.

5. Plasticul a fost descoperit de asemenea, din greşeală, de chimistul Leo Hendrik Baekeland. El încerca să obţină o alternativă mai ieftină pentru bachelită (răşină sintetică obţinută prin tratarea formolului cu fenol, utilizată ca materie plastică pentru confecţionarea unor obiecte tehnice sau de uz casnic). În timpul experimentelor sale, Baekeland a obţinut accidental un amestec maleabil care putea rezista la temperaturi ridicate fără a se distorsiona. De atunci, plasticul este utilizat pe scară largă.

4. Radioactivitatea este opera fizicianului Henri Becquerel. În 1896, fascinat fiind de fluorescenţa naturală şi de razele X, el a încercat să vadă dacă minelale naturale fluorescente pot produce raze X dacă sunt lăsate mai mult timp în lumina soarelui.

Becquerel realiza aceste experimente timp de iarnă. După mai multe zile cu cer înnorat, el a renunţat temporar la experimente. A pus întreg ehipamentul împachetat într-un sertar şi a aşteptat o zi însorită. Când această zi a a venit şi s-a întors la muncă, Becquerel a observat că piatra de uraniu pe care o lăsase în sertar se imprimase pe placa fotografică chiar dacă nu fusese expusă luminii solare.

Atunci a realizat că acea piatră avea ceva special. În timp ce lucra cu Pierre şi Marie Curie, a descoperit că ceea ce era special la acea piatră era radioactivitatea.

3. Culoarea mov a fost descoperită de un tânăr chimist de 18 ani. William Perkin intenţiona de fapt să găsească un remediu pentru malarie. În 1856 Perkin lucra la crearea chininei artificiale. În urma experimentelor, el nu a obţinut însă decât o mizerie groasă şi întunecată. Cu cât se uita mai mult la această mizerie, cu atât Perkin vedea mai degrabă o culoare frumoasă, decât un simplu gunoi. În acest mod, Perkin a creat prima vopsea sintetică. Mai târziu, bacteriologul german Paul Ehrlich, inspirat de munca lui Perkin, a găsit o nouă utilitate pentru vopsea, în chimioterapie şi imunologie.

2. Stimulatorul cardiac (pacemaker) a fost descoperit pentru că inginerul american Wilson Greatbatch a introdus mâna într-o cutie şi a scos ceea ce nu trebuia. Inginerul lucra la crearea unui circuit care să ajute la înregistratea bătăilor mai rapide ale inimii. El a introdus mâna într-o cutie pentru a lua un rezistor cu care să finalizeze circuitul, însă a scos din greşeală un rezistor de 1 megaohm, în locul unuia de 10.000 ohm. Atunci circuitul a început să pulseze timp de 1,8 milisecunde după care se oprea timp de o secundă. Acest ritm se repeta în mod regulat. Sunetul era de fapt o reproducere identică a bătăilor inimii.

1. Penicilina a apărut în 1928 în timp ce inventatorul său se afla în vacanţă. Bacteriologul scoţian Alexander Fleming a uitat să îşi cureţe instalaţia de lucru înainte de a pleca în vacanţă. Când s-a întors a observat o ciupercă ciudată pe câteva dintre culturile sale de bacterii. Mai mult, Fleming a observat că bacteriile pe care se afla acea ciupercă nu se mai dezvoltau. Penicilina este şi astăzi unul dintre cele mai utilizate antibiotice la nivel mondial.

Recent cotidianul USA Today a publicat un top al celor mai importante inventii care au schimbat gandirea si modul de viata al oamenilor. Din pacate multe din inventiile de mai jos au ajuns cu intarziere in tara noastra.

1 - TELEFONUL MOBIL, a aparut pe piata in 1983, fiind primul telefon fara fir cantarind aproximativ 1 kg produs de Motorola.

2 - LAPTOP-UL-Compaq portable a fost primul PC portabil. In ciuda faptului ca avea un pret de 3000 de $ si cantarea 12,7 kg acesta s-a vandut in cantitati mari in anul 1983.

3 - BLACK BERRY-o firma de pagere din Canada a lansat in 1999 un device mobil pentru e-mail care a atras atentia lumii.

4 - CARDURILE DE DEBIT-10 ani mai tarziu dupa ce Visa a scos acest card pe piata in 1995,tranzactiile cu carduri de debit le-au intrecut pe cele cu carduri de credit.

5 - ID APELANT-vezi cine te suna. Poti sa nu raspunzi in caz ca nu agreezi persoana care te apeleaza

6 - DVD-UL-prin aparitia lui in 1995 a dus la incheierea erei casetelor video.

7 - BATERIA REICARCABILA DE LITIU-este folosita pentru laptop-uri, telefoane mobile, camere digitale, si alte electronice portabile si a fost inventata de Sony in 1991.

8 - IPOD-UL-Prezentat in 2001, fanii spun ca este cel mai usor de folosit dintre toate player-ele de muzica de pana acum.

9 - PLATA LA POMPA-pompa s-a transformat intr-un ATM datorita acestei tehnologii propuse de un lant de benzinarii din Texas.

10 - APARATELE FOTO DIGITALE-prezentate de Kodak inca din 1986, aparatele digitale au devenit accesibile tuturor abia acum.

Molecule care au schimbat lumea

Moleculele nu sunt create in acelasi mod si cu acelasi scop. Unele dintre ele au salvat milioane de vieti, au avut un impact catastrofal asupra mediului inconjurator sau au transformat lumea intr-un loc mai sigur si mai placut. In continuare prezentam o selectie a acelora care chiar au schimbar cursul istoriei omenirii.

1. Penicilina - R-C9H11N2O4S

In momentul in care microbiologul Alexander Fleming realiza teste, multe nereusite, in incercarea de a pune la punct penicilina, in 1928, nu isi imagina impactul pe care aceasta il va avea asupra medicinei din ziua de astazi. Fleming si-a dat seama ca pe farfuriile cu mucegai nu mai cresteau bacterii, descoperind astfel si primul antibiotic. Inainte ca penicilina sa fie utilizata in medicina, dupa 1940, bolile precum sifilisul erau letale; incepand din anul 1940, antibioticele au salvat viata a aproximativ 200 de milioane de oameni.

2. Clorura de sodiu - NaCl

Sarea este cea care a pavat drumul omenirii catre civilizatia moderna; a fost utilizata pentr conservarea legumelor si carnii timp de peste 4000 de ani. Aceasta oferea predecesorilor nostri posibilitatea realizarii de rezerve de hrana pentru sezonul de iarna. Sarea reprezinta de asemenea un important ingredient in procucerea anumitor chimicale, sapunului si hartiei. Cererea pentru clorura de sodiu este atat de mare incat numai in anul 2006 a fost necesara producerea a 240 milioane de tone.

3. Nitrat de potasiu - KN03

Fiind ingredientul principal al prafului de pusca, nitratul de potasiu a permis oamenilor sa propulseze gloantele si, astfel, sa chimbe sortii in timpul razboiului. In prezent se afla in circulatie mai mult de 500 milioane de arme ce fac aproximativ 1.000 de victime zilnic. Formula prafului de pusca a fost descoperita aproximativ in secolul al VIII-lea, insa nu a fost utilizata pana in secolul al XIII-lea, o data cu folosirea tunurilor.

4. Aspirina - C9H8O4

Aspirina este cel mai utilizat medicament de pe glob, fiind consumate aproximativ 100 miliarde de tablete anual. Componenta sa activa, scoarta de salcie, a fost folosita inca din secolul al V-lea I.Hr. ca remediu popular, insa de-abia in 1897 chimistul german Felix Hoffman a reusit sa sintetizeze aspirina pura in forma stabila, realizand astfel unul dintre primele medicamente sintetice. Aspirina este in prezent utilizata pentru o larga varietate de afectiuni, de la febra si artrita la prevenirea accidentelor vasculare celebrare si dementei.

5. Siliciul - Si

In anul 1954, primul tranzistor cu siliciu a declansat ceea ce a devenit o piata de 160 miliarde de dolari – cea a semiconductorilor. Siliciul reprezinta unul dintre elementele de baza ale circuitelor si cipurilor computerelor, estimandu-se ca in prezent exista mai mult de un miliard de calculatoare in intreaga lume. Siliciul este de asemenea utilizat pentru celulele solare, tratamente de impermeabilizare si sigilare, explozivi si implanturi mamare.

6. Cauciucul - C5H8

Cauciucul natural a fost colecta timp de secole din seva platei de cauciuc. Insa utilizarea acestuia la scara larga a inceput dupa 1839, cand Charles Goodyear a descoperit o cale de a-l face mai rezistent, mai durabil si mai elastic. In anul 1931, chimistul american Elmer Bolton a dezvoltat varianta sintetica, pentru ca in 2005 sa fie produse 21 milioane de tone de cauciuc din care 56% reprezinta cauciucuri si tevi. Cauciucul este de asemenea folosit pentru manusi, benzi caucicucate si baloane, iar unele rachete sunt propulsate cu combustibili pe baza de cauciuc.

7. Dioxid de siliciu

Principala componenta a sticlei, dioxidul de siliciu, a fost utilizat inca din aproximativ anul 5.000 I.Hr. Toate geamurile din zilele noastre acopera aproximativ 4 miliarde de metri patrati. Sticla este de asemenea un element esential pentru eprubete, telescoape, microscoape, oglinzi si lentile pentru camere foto.

8. Polietilena - (C2H4)N

De departe cel mai popular tip de plastic, polietilena este utilizata pentru pungile de cumparaturi, nituri si recipiente de plastic. Se regaseste inclusiv in guma de mestecat. De fapt, este atat de raspandita incat ar fi foarte dificil sa ne imaginam viata fara ea. Insa in anul 1933, cand chimistii englezi Eric Fawcett si Reginald Gibson au descoperit-o, au catalofat-o drept un rebut. 70 de ani mai tarziu, mai mult de 60 de milioane de tone de polietilena sunt produse anual; exista insa si o parte negativa a existentei acesteia - majoritatea ajunge la gunoi menajer, iar pentru a se dezintegra in mod natural are nevoie de sute de ani.

9. DDT (Diclor-Difenil-Tricloretanul) - C14H9C15

In anii 1950 si 1960 DDT-ul era utilizat pentru a elimina malaria din Europa si America de Nord in cadrul unui program care, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, a salvat aproximativ 25 milioane de oameni. Cu toate acestea insa, inca din anii 1940 cercetatorii si-au exprimat ingrijorarea privind efectele adverse ele DDT si au extins cercetarile asupra insecticidelor organoclorine ce otravesc organismul uman, animalele si mediul inconjurator. Ca rezultat, utilizarea DDT a fost interzisa sau restrictionata in multe tari de pe glob.

10. Morfina - C17H19NO3

Un calmant foarte puternic, morfina a fost izolata pentru prima data de farmacistul german Friedrich Serturner in anul 1804. In zilele noastre, ea ramane cel mai utilizat medicament in incercarea de a diminua durerea pacientilor cu boli in stadii terminale, in special in cazurile de cancer. Niciun alt medicament nu este la fel de eficient si cu un efect de asemenea durata in controlul si eliminarea durerilor. Cu toate aceste, 80% din populatia globului are acces la doar 6 procente din productia mondiala. Morfina este cel mai mult utilizata, din pacate, pe piata neagra, in productia de heroina, cu o industrie estimata la 100 de miliarde de dolari anual.

11. Amoniacul - NH3

La inceputul secolului al XX-lea, populatia globului nu gasea suficient amoniac pentru fertilizarea solului cultivat. Datorita descoperirii unei tehnici de producere in cantitati mari a amoniacului, cunoscuta ca procesul Haber, se estimeaza ca in prezent 2 miliarde de oameni au asigurata hrana. Se produc anual 100 de milioane de tone de amoniac pentru fertilizarea solului, insa acesta este de asemenea un important ingredient in fabricarea explozibililor.

12. Fierul - Fe

Fierul este utilizat in 90% din industria productiei de metal. Fara acesta nu am avea linii de electricitate sau rafinarii de petrol. Fierul este o componeta cheie in industria producatoare de masini, trenuri, aeronave, electrocasnice si calculatoare. In industria chimica este utilizat in productia de insecticide, in purificarea apei, in eliminarea apelor menajere si in productia de amoniac. Fierul a fost topit pentru prima data acum 3.500 de ani, insa utilizarea acestuia a depasit orice limite ale imaginatiei dupa 1856, cand inginerul englez Henry Bessemer a descoperit modalitatea prin care fierul poate fi transformat fara costuri in otel. Doar in 2007 au fost produse 1.900 milioane de tone de otel, din care 98% a fost folosit pentru a produce otel.

13. Etanol - C2H6O

Daca ti se pare ca se invarteste camera, vezi dublu si brusc toata lumea ti se pare atragatoare, exista posibilitatea ca etanolul sa fie de vina. P eglob, aproximativ 2 miliarde de oameni iubesc etanolul, toxina din alcool. Un australian, de exemplu, bea aproximativ 10 litri de alcool pur anual. Istoricii afirma ca etanolul a fost descoperit intamplator de catre stramosii nostri cand in granele lor s-a infiltrat apa de ploaie si acestea au fermentat. Licoarea reduce inhibitiile, schimba starea de spirit, afecteaza gandirea si creste dorintele sexuale. Consumul de alcool este al treilea pe lista factorilor cu risc ridicat de producere de boli in tarile in curs de dezvoltare.

14. Acidul sulfuric - H2SO4

Productia de acid sulfuric a unei tari reprezinta un bun indicator al gradului de dezvoltare industriala a acesteia, deoarece aproape orice bun fabricat intra in contact cu aceasta substanta coroziva. Este utilizat in minerit, productie de otel, productie de petrol si sintetice, precum si in industria de ingrasaminte, detergenti si plastic. De aceea a si fost numit regele chimicalelor. Acidul sulfuric a fost descoperit in secolul al VIII-lea, insa a devenit viabil in 1746, cand chimistul englez John Roebuck a descopeir modalitatea de a-l produce in cantitate industriala. In anul 2005, productia estimata de acid sulfuric a fost de 193 milioane de tone.

15. Progestinul - C21H30O2

Principala componenta a pilulelor contraceptive, progestinul a permis femeilor sa separe sexul de proceere, oferindu-le libertatea de a-si controla viata. Sintetizat mai intai in 1951 de austriacul Carl Djerassi, progestinul opreste ovulatia prin imitarea hormonului progesteron. Intre 1965 si 1995 rata globala de fertilitate a scazut de la 4.9 la 2.8 copii pentru o femeie, in principal datorita utilizarii pilulei. In prezent mai mult de 70 milioane de femei utilizeaza aceasta metoda de contraceptie.

16. Dioxidul de carbon - CO2

Chimistul scotian Joseph Black a descoperit si izolat acest gaz responsabil pentru efectul actual de sera in nul 1750. La acea vreme emisiile anuale de CO2 aera de aproximativ 3 milioane de tone anual. Insa in 2005, emisiile rezultate doar din utilizarea combustibililor fosili erau de 7,9 miliarde de tone, la care se adauga inca 1,5 miliarde de tone datorate defrisarilor. Dioxidul de carbon este a doilea gaz responsabil pentru efectul de sera (dupa vaporii de apa), pastrand calcura in atmosfera, ceea ce duce la cresterea temperaturii globale. Emisiile continua sa creasca, de aceea daca nu se vor lua masuri urgente pentru remedierea acestei situatii, se asteapta ca nivelul marilor sa creasca, sa aiba loc fenomene meteorologice neasteptate si violente si sa dispara multe specii datorita acestei incalziri foarte rapide.

Consiliul de la Niceea, Moartea neagră şi experimentele genetice sunt câteva dintre evenimentele care au modificat semnificativ cursul istoriei, chiar dacă impactul lor nu a fost simţit imediat, se arată într-un top întocmit de LiveScience.com.


Căutând nemurirea, chinezii au dat peste praful de puşcă

În mod ironic, cea mai ucigătoare armă până la apariţia bombei atomice fost descoperită în urma visului de a obţine nemurirea. În jurul anului 850, alchimiştii chinezi urmăreau să găsească elixire de prelungire a vieţii, însă eforturile lor nu s-au bucurat de succes. Au dat în schimb, involuntar, peste reţeta prafului de puşcă, invenţia care a transformat radical faţa războaielor şi a dus la apariţia unor arme noi, precum puştile, tunurile şi grenadele.

Viaţa de zi cu zi din pieţele publice ale Greciei antice

Agorele reprezentau inima oraşelor din Grecia antică, fiind locurile în care cetăţenii obişnuiţi făceau comerţ cu produse, unde se ţineau adunările publice şi unde marile minţi, precum Aristotel şi Platon, îşi diseminau ideile.Naşterea conceptului de democraţie şi dezvoltarea geometriei euclidiene se numără printre beneficiile pe care pieţele publice greceşti le-au adus umanităţii.

Consiliul de la Niceea

Când Constantin cel Mare a devenit primul lider creştin al Imperiului Roman, în secolul patru, teritoriul pe care-l stăpânea era o amestecătură de credinţe şi religii. Pentru a pune punct disputelor religioase, el a convocat în oraşul Niceea 318 episcopi din toate colţurile imperiului, pentru a se pune de acord asupra chestiunilor legate de creştinism, pe atunci o religie fragedă. Creştinismul în forma lui actuală este în mare măsură rezultatul aspectelor asupra căruia participanţii de la consiliu s-au pus de acord.

Moartea neagră

La mijlocul secolului 14, cea mai ucigătoare pandemie din istoria umanităţii, ciuma bubonică, a făcut în jur de 75 de milioane de victime la nivel global. Cele mai mari ravagii le-a suferit Europa, în unele regiuni numai jumătate dintre locuitori păstrându-şi viaţa în urma contactului cu pesta bubonică. Moartea neagră a produs numeroase schimbări sociale, printre care lefurile mai mari şi o scădere a încrederii populaţiei în religie.

Descoperirea zahărului

“Aurul alb”, aşa cum au numit coloniştii britanici zahărul, a fost motorul din spatele negoţului cu sclavi care a mutat milioane de africani în cele două Americi la începutul secolului 16. Profiturile în urma comerţului cu zahăr au fost atât de mari încât ar fi putut chiar contribui decisiv la câştigarea independenţei Americii faţă de Marea Britanie.

Declaraţia de independenţă

Când a aşternut pe hârtie Declaraţia de independenţă, în 1776, Thomas Jefferson era conştient asupra consecinţelor pe care urmau să le suporte cele 13 colonii americane care îşi anunţau în document dorinţa de a scăpa de sub jugul britanic. Ce nu anticipase Jefferson au fost efectele pe care Declaraţia de independenţă le-a avut asupra întregii planete. Documentul nu a schimbat doar cursul istoriei Americii, ci a stârnit o reacţie în lanţ care le-a produs şi altor state o sete de independenţă, transformând chipul lui Jefferson într-o adevărată emblemă revoluţionară.

Un călugăr şi boabele sale de mazăre

Lucrând în solitudinea unei mănăstiri austriece, un călugăr din secolul 19, pe nume Gregor Mendel, a reuşit să identifice principiile eredităţii, folosindu-se doar de câteva specii de mazăre, pe care le-a cultivat, le-a încrucişat şi le-a catalogat cu o disciplină monastică. Deşi Mendel a fost interesat doar de genele plantelor şi animalelor, descoperirile sale au fost ulterior aplicate cu succes şi în cazul oamenilor, constituind baza geneticii.

O călătorie în Galapagos

Insulele Galapagos găzduiesc o faună compusă din foarte multe specii endemice, care au jucat un rol esenţial în apariţia teoriei evoluţioniste a originii speciilor, formulată de Charles Darwin în secolul 19. Diversitatea faunei din Galapagos l-a ajutat pe britanic să descopere mecanismele selecţiei naturale, care au revoluţionat biologia.

12 secunde în aer

37 de metri şi 12 secunde, acestea sunt coordonatele spaţio-temporale ale primului zbor controlat cu avionul, petrecut în 1903, în statul american North Carolina. Reuşita fraţilor Orville şi Wilbur Wright a dus la apariţia “Internetului” începutului de secol 20, reţeaua aparatelor de zbor, în condiţiile în care avioanele le-au permis oamenilor să călătorească şi să comunice între ei la o scară fără precedent.

Copiii din eprubetă

Pe 25 iulie 1978, o fetiţă a fost adusă pe lume la fel ca orice alt copil. Ceea ce era deosebit la ea era însă modul în care ajunsese în uter. Louise Brown a fost primul “copil de eprubetă”, născută cu ajutorul fertilizării în vitro. Deşi a produs numeroase controverse, naşterea ei a reprezentat un punct de cotitură în biologia medicală.

Sursa Cotidianul

Primii europeni erau canibali.
Fosilele atribuite "primilor europeni", descoperite în situl arheologic Atapuerca din Spania, au relevat faptul că aceşti oameni preistorici erau canibali, apreciind mai ales carnea copiilor şi a adolescenţilor din triburile rivale.

"Ştim deja că ei practicau canibalismul", a declarat José Maria Bermudez de Castro, directorul sitului arheologic din Atapuerca, considerat unul dintre cele mai importante din Europa, înscris în anul 2000 în Patrimoniul mondial UNESCO.

Cercetarea acestor fosile a relevat faptul că primii europeni apelau la antropofagie pentru a se hrăni şi nu în scopuri ritualice, că îşi mâncau rivalii după ce îi omorau şi că preferau, de regulă, carnea copiilor şi a adolescenţilor din triburile rivale.

https://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/primii-europeni-erau-canibali-studiu.html?7627;4586314

A fi antropofag este echivalent cu a fi nebun .
..macar astia isi mancau rivalii - nu e demult decand aici in Austria si-a mancat unul prietenul .

Nu ma mai mira nimic .

Cativa cercetatori sustin ca Giulgiul din Torino ar fi fost falsificat de Leonardo da Vinci

Giulgiul din Torino ar fi fost falsificat de artistul renascentist Leonardo da Vinci folosind tehnici fotografice incipiente şi o sculptură făcută după propriului cap, potrivit unui documentar realizat de mai mulţi cercetători şi istorici, informează The Telegraph.

Generaţii întregi de credincioşi au considerat că giulgiul poartă urma feţei lui Iisus din momentul crucificării lui, când ar fi fost înfăşurat în această pânză. Datarea cu carbon făcută în 1988 de cercetători arată însă că pânza a fost "creată" în Evul Mediu, între anii 1260 şi 1390.

Un studiu asupra caracteristicilor faciale de pe giulgiu arată că imaginea de pe relicvă este de fapt a feţei lui da Vinci, care ar fi post-proiectată pe bucata de pânză.

Artistul american Lillian Schwartz, consultant grafic la Şcoala de Arte Vizuale din New York care a devenit cunoscută în 1980 când a potrivit faţa Mona Lisei cu un autoportret al lui Leonardo, a folosit scanări computerizate pentru a arăta că faţa de pe giulgiu are aceleaşi dimensiuni cu cele ale feţei lui da Vinci.

"S-au potrivit. Sunt nerăbdătoare în legătură cu această decoperire. Nu există îndoială în mintea mea că proporţiile feţei lui Leonardo au fost folosite pentru a crea faţa de pe giulgiu", a declarat Lillian Schwartz.

Afirmaţiile au fost făcute într-un documentar care va fi difuzat miercuri seara pe Channel Five, care descrie cum da Vinci ar fi putut să folosească propriile trăsături faciale pe pânza respectivă, folosind o sculptură a feţei sale şi o camera obscură - un element fotografic incipient.

Potrivit documentarului, bucata de pânză ar fi putut fi agăţată pe o ramă, într-o camera obscură, şi acoperită cu sulfat de argint, o substanţă la îndemână în secolul al XV-lea în Italia, care l-ar fi făcut sensibil la lumină. Când razele soarelui au trecut printr-o lentilă (obiectiv) amplasat într-unul dintre pereţi, forma feţei lui da Vinci a fost proiectată pe material, creând o imagine permanentă.

"Falsificatorul giulgiului ar fi trebuit să fie un eretic, cineva care nu se temea de falsificarea sângelui sfânt al lui Iisus. Trebuia să aibă cunoştinţe de anatomie şi să aibă la îndemână tehnologia care ar fi putut trage pe sfoară pe toată lumea până în secolul XX. Avea o dorinţă lacomă de a lăsa ceva pentru viitor, nu doar de dragul artei sau al ştiinţei, ci pentru ego-ul său", a declarat Lynn Picknett, un cercetător care s-a ocupat de-a lungul timpului de studierea giulgiului.

Istoricul de artă Nicholas Allen de la Universitatea Metropolitană Nelson Mandela din Africa de Sud susţine că e nevoie de teste suplimentare pentru a verifica prezenţa sulfatului de argint care produce o reacţie cu razele soarelui, pe giulgiu. "Dacă te uiţi la giulgiul din Torino poţi vedea un negativ al unei feţe, iar dacă îi faci o fotografie produci un pozitiv al acelei feţe. Ceea ce înseamnă că acesta se comportă ca fiind un negativ. Acesta este un foarte bun indiciu că giulgiul a fostprodus printr-un procedeu „fotografic” , a declarat istoricul.
Documentarul explică teoria că falsul lui da Vinci ar fi fost produs pentru a înlocui o versiune mai veche, care a fost expusă până la cumpărarea de către familia de Savoia în 1453 şi care a dispărut apoi timp 50 de ani. Când a fost din nou expus în public, a fost considerat o adevărată relicvă, însă experţii spun că, de fapt, era vorba despre replica convingătoare a lui da Vinci.

"Da Vinci avea abilităţile necesare. Ştia destule despre anatomie şi despre structura musculară a corpului. Da Vinci avea toate abilităţile pentru a crea o imagine precum cea de pe giulgiu. Dacă cineva avea capacitatea de a lucra cu o camera obscură cu tehnici fotografice incipiente, acela era Leonardo da Vinci", a declarat profesorul american Larissa Tracy de la Universitatea Longwood din Virginia în documentar.

Profesorul John Jackson, director al centrului Centrul pentru studierea Giulgiului din Colorado Springs, care crede că elementul datează din timpul crucificării lui Iisus, a respins descoperirile prezentate în documentar şi a declarat că cea mai veche menţionare a giulgiului apare pe un medalion comemorativ de la jumătatea secolului XIV-lea expus la muzeul Cluny din Paris.

"Medalionul arată clar clericii ridicând giulgiul şi e datat cu aproximativ 100 de ani înainte ca Leonardo să se fi născut. Nu este nicio dovadă a faptului că Leonardo ar fi fost implicat în povestea giulgiului", a declarat acesta. Profesorul a adăugat că datarea cu radiocarbon a giulgiului este greşită din cauza faptului că mostra folosită ar fi fost contaminată.

Descoperirile ştiinţifice ale anului 2008
Acceleratorul de particule - Large Hadron Collider - a fost desemnat descoperirea ştiinţifică cea mai importantă a anului 2008.
Revista „Times“ a realizat ierarhia primelor zece cele mai însemnate inovaţii ştiinţifice din ultimele 12 luni.
Cel mai mare şi mai performant accelerator de particule din lume - The Large Hadron Collider - a fost lansat în luna septembrie a acestui an, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, după 20 de ani de cercetări şi o investiţie financiară de 4,4 miliarde de lire sterline, informează Mediafax.

Pe locul al doilea în top se află expediţia sondei ­Phoenix, lansată de NASA pentru cercetarea polului nord al planetei Marte, o regiune neexplorată până acum.

În timpul misiunii s-au descoperit cantităţi masive de apă şi gheaţă, fapt care susţine ideea că Marte, astăzi o planetă moartă, a fost de mult o posibilă gazdă pentru organismele vii.

A treia descoperire a anului, conform topului revistei „Times“, aparţine geneticianului J. Craig Venter - cel ­care este creditat pentru cartografierea genomului uman - care a inventat o nouă bacterie, creând tot bagajul informaţional genetic necesar în acest sens.

Topul cuprinde şi numele Societăţii de Conservare a Vieţii Sălbatice, care a aflat că numărul gorilelor aflate în sălbăticie este mult mai mare decât se credea iniţial.

Astfel, pădurile din nordul Republicii Congo adăpostesc în jur de 125.000 de gorile, aproape dublu faţă de cât estimaseră la început savanţii.

Descoperirea de către astronomul elveţian Michel Mayor a unor „lumi noi“, respectiv a celor 45 de exoplanete care orbitează în jurul altor stele decât Soarele, se califică pe locul al şaselea în clasament.

Experimentul „invizibilităţii“, bazat pe crearea unui material de zece ori mai subţire decât hârtia, realizat de savanţii de la Universitatea din California, se regăseşte şi el în top.

Descoperirea celei mai vechi familii din lume, datând de acum 4.600 de ani, încheie topul revistei ­„Times“. Este vorba despre o familie formată din doi adulţi, un bărbat şi o femeie, şi doi băieţi, unul de opt-nouă ani şi altul de cinci ani.

Sursa: https://www.adevarul.ro/articole/top-10-descoperirile-stiintifice-ale-anului.html
Nota mea: M-am gandit sa postez aceasta informatie pana nu se termina 2009 Ceea ce m-a mirat a fost ca nu am reusit sa vad care sunt cele 10 descoperiri: Asa incepe articolul cu Top 10, dar.... In fine, conteaza mai putin asta... ideea este de descoperire in sine... Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

10 experimente care au schimbat lumea

1796. Edward Jenner si vaccinarea

La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Lady Mary Worthley Montagu, sotia unui diplomat turc, aducea in Anglia vestea ca pe continentul asiatic unele persoane expuse variolei au devenit imune la aceasta boala. Tot mai multi medici au inceput sa le inoculeze bolnavilor cantitati infime de tesut infectat cu variola, pentru a-i imuniza. Metoda s-a dovedit buna, cu toate ca una din opt persoane tratate astfel murea.

Edward Jenner, un medic din Gloucestershire, si-a pus problema altfel. Pe 14 mai 1796, el a inserat material infectat cu variola taurinelor intr-o taietura de pe bratul lui James Phipps, un baietel de 8 ani. Dupa 10 zile, Phipps s-a trezit cu febra usoara si pustule – semne caracteristice variolei. Jenner a continuat sa „infecteze“ baietelul cu cantitati infime de variola, pana cand acesta s-a vindecat complet. Tocmai avusese loc prima vaccinare din istorie.

1857. Gregor Mendel si genele

In forma ei originala, teoria evolutionista a lui Darwin a folosit multe ipoteze speculative, intrucat savantul era nedumerit el insusi de modul cum se transmit caracteristicile unei specii de la o generatie la alta. In 1857 insa, in urma unei serii de experimente efectuate asupra plantelor, calugarul austriac Gregor Mendel a gasit raspunsul mult asteptat. Mendel a aratat ca fiecare planta-parinte contribuie in mod egal la trasaturile mostenite de urmasi.

Observatia cruciala a lui Mendel a fost insa aceea ca trasaturile nu se amesteca intre ele, ci raman distincte: plantele inalte sau cele pitice produc mostenitori care „cad“ in una din cele doua categorii, mai degraba decat intre ele. Acest fapt a demonstrat existenta unor pachete discrete, denumite mai tarziu gene, care integreaza caracteristicile speciei. Din nefericire, importanta descoperirilor lui Mendel nu a putut fi apreciata si fructificata cu adevarat decat in secolul XX.

1860. Pasteur si microbii

In ciuda convingerii, generale pe atunci, ca viata se iveste in mod spontan din materie moarta (de exemplu, din carne putrezita), chimistul francez Louis Pasteur credea mai degraba ca acest fapt se datoreaza microbilor invizibili – germenilor – din aer. Pentru a-si demonstra teoria, el a introdus bucati de carne fiarta in mai multe sticle etanse, cu gatul in forma de S. Conform vechii teorii, in cateva zile, formele de viata ar fi trebuit sa apara in mod miraculos din carnea astfel depozitata. Totusi, dupa luni de asteptare, nu se intamplase nimic, iar pentru Pasteur devenise clar ca fierberea carnii avusese drept efect distrugerea germenilor prezenti in aceasta.

Sustinatorii aparitiei spontane a materiei vii au incercat sa dea vina pe fierberea prealabila a carnii, care ar fi distrus misterioasa „forta vitala“ necesara aparitiei vietii. Pasteur a taiat gaturile catorva sticle si a asteptat. Conform vechii teorii, nimic nu ar fi trebuit sa se intample din moment ce, prin fierbere, „forta vitala“ disparuse. Curand, insa, carnea a putrezit, deoarece microbii din aer primisera cale libera spre aceasta.

1877. Experimentul Michelson-Morley

Daca conduci de-a lungul unei sosele cu 70 km/h si o masina vine spre tine cu aceeasi viteza, care este viteza insumata a celor doua vehicule? Simplu: 140 km/h. Tine de logica, nu-i asa? Inca din anul 1887, doi fizicieni americani, Albert Michelson si Edward Morley, au aratat ca aceasta logica nu se aplica si razelor de lumina. Cei doi se straduiau sa detecteze existenta „eterului“, o substanta despre care credeau ca se afla in intregul Univers si permite luminii sa circule prin spatiu.

Cum cautarea a ramas fara rezultat, Michelson si Morley au ajuns la concluzia ca lumina are intotdeauna aceeasi viteza, independent de miscarea unui observator fata de aceasta. Concluzia lor i-a facut pe unii cercetatori sa priveasca rezultatele cu scepticism, considerand ca miscarea Pamantului in spatiu ar fi alterat structura atomica a echipamentului utilizat. Albert Einstein, pe atunci tanar functionar la un birou de patente din Elvetia, credea ca detine cheia dilemei. El a argumentat ca viteza luminii nu este una obisnuita, ci o constanta universala, aceeasi pentru oricare observator. De unde s-a nascut celebra formula E=mc2.

1888. Heinrich Hertz si undele radio

In 1888, o scanteie a palpait intr-un laborator intunecat din Germania, gata pregatita pentru a impulsiona inceputul unei revolutii tehnologice de o amploare fara precedent. Heinrich Hertz, 31 de ani, fizician la Institutul Tehnic din Karlsruhe, tocmai construise un circuit electric capabil sa produca scantei. Cativa metri mai incolo, intr-un colt al laboratorului sau, un dispozitiv receptor le capta, prin fenomenul de inductie.

Hertz descoperise astfel existenta unor unde invizibile, de natura electromagnetica, in stare sa calatoreasca cu viteza luminii chiar si prin aer. Prezise matematic de catre fizicianul James Clerk Maxwell, cu 15 ani inainte de a fi descoperite de Hertz, aceste unde au devenit baza comunicatiilor radio si TV din prezent.

1919. Arthur Eddington si confirmarea gravitatiei

Pe 7 noiembrie 1919, Albert Einstein a aflat ca a devenit, peste noapte, cel mai important om de stiinta al lumii moderne. Presa din intreaga lume a facut publice rezultatele unui experiment care demonstra ca teoria sa despre gravitatia generala a inlocuit vechea teorie a lui Newton. Conform enuntului lui Einstein, gravitatia este rezultatul curbarii spatiului si timpului, fapt ce modifica traiectoria razelor de lumina care trec prin apropierea oricarei mase solide.

Arthur Eddington, astrofizician la Universitatea din Cambridge, a probat teoria lui Einstein masurand efectele curbarii luminii prin intermediul stelelor vizibile in timpul eclipsei solare din luna mai a anului 1949. Teoria lui Einstein prezicea o deviere a drumului luminii de la sursa de doua ori mai mare decat cea prognozata de teoria lui Newton.

1942. Enrico Fermi si prima reactie nucleara in lant

In urma cu 60 de ani, ideea de a extrage energie din atomi era considerata absurda chiar si de catre unii dintre cei mai mari savanti ai lumii, inclusiv Einstein. Dar asta nu avea sa mai dureze mult. Intr-o friguroasa zi de decembrie 1942, fizicianul italian Enrico Fermi de la Universitatea din Chicago termina constructia primului reactor atomic. De forma sferica, deloc estetic, Chicago Pile 1 (CP-1) continea tone de grafit si uraniu radioactiv, alaturi de bare din cadmiu, pe post de elemente de control. Ansamblul era astfel construit incat sa absoarba neutronii emisi in cascada de atomii de uraniu, ceea ce declansa reactia in lant.

Cand Fermi a cerut ca barele de cadmiu sa fie extrase incetul cu incetul, astfel incat neutronii sa fie in stare sa sustina producerea reactiei in lant, imensul reactor a inceput sa produca energie. Fermi a lasat reactorul sa functioneze asa timp de patru minute si jumatate, dupa care l-a oprit. Desi reactorul a produs doar o jumatate de watt, cantitatea i-a fost suficienta lui Fermi pentru a demonstra ca reactia in lant exista si ca poate fi controlata. Experimentul lui a dus lumea in era nucleara.

1944. Oswald Avery si structura ADN

Biologii Francis Crick si James Watson sunt creditati ca fiind cei care au descoperit „secretul vietii“, explicat de structura ADN din celulele vii. Inceputul, insa, avusese loc mai devreme, prin experimentele efectuate de Oswald Avery si de colegii lui de la Universitatea Rockefeller din New York. Ani la rand, comunitatea stiintifica evitase studiul structurii ADN, considerand aceasta structura prea simpla pentru a putea descrie impresionanta diversitate a vietii.

Majoritatea savantilor erau convinsi ca purtatoarele informatiei genetice sunt de fapt proteinele. Avery si grupul sau au demonstrat ca acestia se insala. Avery a evidentiat faptul ca, o data cu transferul ADN-ului de la un microb la altul, se transfera si caracteristicile acestuia. Crick si Watson au decis continuarea experimentelor lui Avery, iar rezultatul le-a adus un Premiu Nobel.

1961. Stanley Milgram testeaza obedienta

In luna iunie a anului 1961, un articol aparut in revista New Heaven Register din Connecticut, SUA, ii invita pe cititori sa ia parte, in calitate de subiecti, la un experiment pentru mai buna intelegere a mecanismelor memoriei. Articolul nu dadea insa de banuit asupra adevaratei intentii a tanarului de 27 de ani Stanley Milgram, profesor de psihologie la Universitatea Yale. Cei recrutati au fost introdusi intr-o incapere in care aveau sa fie martorii unui spectacol inedit: un om fusese impanzit cu electrozi capabili sa provoace socuri dureroase. Subiectilor li s-a cerut sa-i puna acestuia intrebari aflate pe o lista dinainte stabilita si sa-i administreze „elevului“ cate un soc electric la fiecare raspuns gresit. In acest scop, s-a utilizat o consola prevazuta cu comutatoare care aplicau tensiuni de la 15 la 450 de volti.

Milgram a demonstrat astfel ca oamenii obisnuiti sunt capabili de abuzuri la adresa unei persoane nevinovate, atata timp cat se supun unei autoritati care isi asuma intreaga responsabilitate.

1997. Wilmut si clonarea

In februarie 1997, pe prima pagina a ziarelor de pe intregul mapamond, aparea fotografia lui Dolly – copia genetica perfecta a unei oi, obtinuta de catre un grup de cercetatori de la Institutul Roselin din Scotia, in frunte cu Ian Wilmut, prin utilizarea ADN-ului extras dintr-o singura celula. Cateva luni mai tarziu, aceiasi savanti dezvaluiau crearea a doua noi clone, Molly si Polly, al caror ADN fusese modificat pentru a purta o gena umana menita sa produca in laptele celor doua oi un agent de coagulare a sangelui, indispensabil in vindecarea hemofiliei.

Aceste prime experimente reusite, in care se foloseau animale clonate pentru a se produce in masa anumite componente folositoare in combaterea maladiilor, au fost considerate un mare pas inainte pentru domeniul farmaceutic. Dolly a murit in 2003, dupa ce a trait doar jumatate din durata medie de viata a unei oi normale.