SUBIECT: Gazele de sist: De la explorare la exploatare

Rezervele de gaze de sist ale Romaniei sunt estimate la 1.444 de miliard de metri cubi, ceea ce ar putea acoperi consumul national pentru peste 100 de ani, conform Energy Information Administration. Valoarea acestei rezerve poate fi estimata la 550 de miliarde de dolari.

Gazul de sist este noul combustibil vedeta al momentului si, aparent, Romania ar avea potential in aceasta zona. Gazele de sist sunt gaze obisnuite, dar care sunt captate in structuri geologice foarte dificil de accesat si care necesita tehnologii speciale pentru extragere. In Romania este vorba despre o tehnologie controversata la nivel mondial, numita fractionare hidraulica, care presupune pomparea de milioane de litri de apa, amestecata cu substante chimice care dizolva rocile, in pamant, pentru a elibera gazele prinse in ele.

Ecologistii si cetatenii obisnuiti sunt insa ingrijorati de pericolele la adresa mediului pe care procedura le implica. Ei sustin ca s-ar putea ajunge la o poluare a apei freatice, avand consecinte dezastruoase asupra sanatatii consumatorilor si agriculturii. Exista deja precedente cum ar fi Franta, care a interzis productia de gaz de sist pe teritoriul sau, sau chiar SUA, care sunt in curs de modernizare a procedurii. In statele americane New York si Pennsylvania oamenii care locuiesc aproape de astfel exploatari s-au inregistrat dand foc la apa de robinet contaminata cu gaz metan.
De asemenea, politica energetica a Marii Britanii este zguduita dupa ce operatiunea experimentala de extragere a gazelor naturale din placile de sist din Lancashire a fost oprita, sub suspiciunea ca ar declansa cutremure, dupa ce mai multe miscari seismice de mici dimensiuni au fost inregistrate in zona.

Chiar si vecinii bulgari au obtinut, la inceputul acestui an, dupa proteste de strada, interzicerea unor astfel de exploatari, dupa ce in iulie guvernul bulgar a incheiat un acord, tot cu firma americana Chevron, pentru explorarea gazului de sist in regiuni extinse din nord-estul tarii. Parlamentul bulgar a adoptat, in urma cu o saptamana, o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica pentru o perioada de timp nelimitata iar guvernul de la Sofia a retras companiei americane licenta de explorare.

Vedeti aici un film despre exploatarea gazelor de sist prin metoda fractionarii hidraulice.

Chevron, cunoscuta si sub numele de ChevronTexaco, este una dintre cele mai mari companii americane si unul dintre cei mai mari producatori si distribuitori de produse petroliere din lume.



ISTORIC

John Davison Rockefeller (1839 – 1937) fondeaza in 1870, impreuna cu fratele sau William Rockefeller (1841 – 1922), mega colosul Standard Oil stramosul:

• Standard Oil of New Jersey (SONJ), redenumita Exxon acum parte a ExxonMobil, corporatie membra Council on Foreign Relations.
• Standard Oil of New York, redenumita Mobil, acum parte a ExxonMobil.
• Standard Oil of California, redenumita Chevron, corporatie membra Council on Foreign Relations
• Standard Oil of Indiana, redenumita Amoco, acum parte a BP, corporatie membra Council on Foreign Relations
• Standard Oil of Ohio sau Sohio, acum parte a BP.
• Anglo-American Oil Co., acum Esso UK.
• South Penn Oil Co., devenita Pennzoil acum parte Shell, corporatie membra Council on Foreign Relations

https://www.chevron.ro/developing/

INFOGRAFIE Cine scoate bani si cine fuge de gazele de sist

Etapa de pionierat a gazelor de sist a fost "arsa" fara urma de indoiala in Statele Unite ale Americii, in timp ce Europa a tratat subiectul in mare parte cu reticenta, dar asta pana de curand.

Avansul rapid in domeniul gazelor de sist a prins pe nepregatite aproape toate guvernele. Astfel, in primii ani, permisele de explorare si licentele pentru exploatarea acestei resurse erau acordate in baza cadrului legislativ existent deja pentru zacamintele petrolifere. In multe tari, lucrurile au ramas neschimbate pana in prezent – este si cazul Romaniei.

Insa, pe masura ce potentialul gazelor de sist a fost sesizat si tot mai multe companii au devenit interesate de extractia lor, autoritatile au inceput sa elaboreze legislatii speciale pentru acest domeniu.

Ruptura de strategie dintre SUA si UE

Primii care au facut acest pas au fost americanii – cei care au si exploatat mai intai gazele neconventionale, in timp ce europenii au ratat startul. SUA au cele mai mari rezerve de gaze de sist, cu 47 de trilioane de metri cubi. Exploatarea acestora ar putea asigura necesarul de gaze pentru 100 de ani al tarii.

S-a conturat astfel o ruptura de strategie energetica intre Statele Unite si Europa, care s-a incheiat la nivel de blocuri abia la finalul anului trecut. Atunci, Parlamentul European a adoptat doua rezolutii, una privind efectele industriale ale exploatarii gazelor din sisturi, cealalta analizand impactul pe care il are asupra mediului inconjurator fracturarea hidraulica, tehnologia folosita astazi pentru extractia acestei resurse.

Rezolutiile adoptate de europarlamentari nu stabilesc o atitudine clara fata de exploatarea gazelor de sist, insa pot influenta fara indoiala viitorul acestei industrii in Europa. Pana acum, un numar ridicat de state – printre care si Romania – au anuntat ca nu vor stabili un cadru legislativ clar pana la anuntarea unei pozitii comune la nivel comunitar. Singurele directive clare de la Bruxelles spun ca guvernele au ultimul cuvant, nu trebuie sa se alinieze niciunei pozitii comune a blocului si ca nu exista studii definitive, din surse incontestabile, care sa ateste ca fracturarea hidraulica prezinta pericole pentru mediu si populatie.

Romania nu-si epuizeaza potentialul

Productia de hidrocarburi a Romaniei dateaza din 1857 in cazul titeiului si din 1909 in ceea ce priveste gazele naturale. Daca Romania a putut sa asigure necesarul de petrol pentru doua razboaie mondiale si gazele de sist nu au fost explorate, este clar ca exista un potential, spunea, anul trecut, Alexandru Patruti, seful Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

Zece companii cauta in acest moment gaze de sist in Romania, insa numarul acestora ar putea creste, pentru ca Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a dat avize de explorare de petrol si gaze altor 50 de firme. Cum legea romaneasca nu face diferenta intre hidrocarburile pentru care se bat companiile, cine are un acord petrolier semnat cu statul, poate explora orice resursa din perimetrul castigat la licitatie.

Cum se vor explora gazele de sist si care este impactul asupra mediului - versiunea ANRM

Un material al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale descrie in detaliu procedurile care se fac in cadrul explorarilor de gaze de sist, aceleasi, intr-o prima faza, ca acelea din cazul gazelor naturale convetionale.

„Nu exista o deosebire neta intre zacamintele de gaz sau de petrol conventionale si neconventionale. Diferenta apare la modul de stocare a lor precum si la metodele de exploatare utilizate”, este concluzia unui material al Agentiei de Resurse Minerale, pus la dispozitia ECONOMICA.NET, despre gazele de sist, facut in contextul in care subiectul este unul disputat in prezent.

In materialul Agentiei, gazele de sist sunt definite drept gaze naturale incluse in categoria surselor neconventionale de gaz, datorita modului de stocare in depozitede roci cu permeabilitate si porozitate extrem de mica, in formatiuni de roca de sist. Eliberarea gazului natural din acest roci sedimentare fin granulate se realizeaza prin aplicarea unor tehnologii complexe care combina forajul orizontal cu fracturarea hidraulica.

Tot gaz neconventional este metanul din zacamintele de carbuni, care se afla izolat in pungile depozitelor de carbune

Potrivit articolului 2, litera 15 din Legea Petrolului, numarul 238/2004, explorarea presupune “ansamblul de studii si operatiuni care se realizeaza pentru cunoasterea conditiilor geologice de acumulare a petrolului si cuprinde identificarea zacamintelor, evaluarea cantitativa si calitativa a acestora, precum si determinarea conditiilor tehnice si economice de valorificare“.

Astfel, in faza de identificare a zacamintelor se realizeaza prospectiuni petroliere de explorare geologica, geofizica si geochimica si foraje de deschidere, care au ca obiectiv punerea in evidenta a unor noi acumulari de titei si gaze naturale, indiferent de modul lor de geneza, acumulare, litologie sau permeabilitatea rocilor.

In prima etapa de explorare a gazelor de sist, si dupa avizul in acest sens dat de ANRM, activitatile desfasurate sunt identice ca si in cazul resurselor conventionale fiind reprezentate de colectarea datelor existente, proiectarea operatiunilor petroliere din faza de explorare, prospectiuni geologice si geofizice, saparea si investigarea sondelor verticale de explorare.

Metoda geofizica cea mai utilizata este prospectiunea seismica , bazata pe generarea de unde elastice care se propaga in subsol si inregistrarea refelexiilor acestora la suprafata- Prelucrarea si interpretarea inregistrarilor conduce la cunoasterea precisa a structurii subsolului si permite astfel amplasarea unor eventuale sonde de explorare. Prospectiunea seismica se face in trei etape: una de teren, cu achizitia datelor, si doua la sediul firmei, prelucrare si interpretare. „Posibilul impact asupra mediului poate exista numai in etapa de teren”, se arata in materialul ANRM

Datele obtinute din procesarea si interpretarea datelor geologice, geofizice si geochimice sunt utilizate in proiectarea amplasamentelor sondelor de explorare cu traiect vertical. „Fata de explorarea gazelor conventionale, unde locatiile sondelor sunt conditionate de amplasamentul exact al pungii cu gaz, la gazele de sist, fiind vorba de formatiuni de dezvoltare cu suprafete de sute sau mii de km2 exista posibilitatea de a fi evitate zonel rezidentiale si ariile naturale ori arheologice citate”, potrivit documentului citat.

Daca rezultatele sondei de explorare sunt favorabile, continuarea evaluarii potentialului de gaze de sist se face prin saparea, pe acelasi amplasament, a unei noi gauri de sonda pe intregul interval de dezvoltare a formatiunilor de interes. In cazul unor rezultate defavorabile sonda va fi abandonata si terenul va fi redat la starea initiala.

Faza de explorare dureaza intre 3 si 8 ani. Datele obtinute de aici asigura elaborarea studiilor de zacamant cu calculul rezervelor si a studiilor de fezabilitate tehnico-ecnomica, pentru a se putea vedea daca e corecta decizia de trecere la faza de dezvoltare. Aceasta se poate face doar dupa ce ANRM confirma rezervele, calculate prin studii de fezabilitate tehnico-economica.

Cea mai importanta metoda geofizica de explorare aplicata in domeniul geologiei petrolului si a gazelor naturale este prospectiunea seismica. Prin intermediul ei se stabileste variatia adancimii si grosimile stratelor si nu presupune extragerea sau utilizarea vreunei substante din subsol.

Impactul prospectiunii seismice asupra mediului

Potrivit documentului ANRM tipurile de impact asupra mediului identificate in cadrul explorarilor de gaze de sist sunt

Directe:

• prin prezenta personalului si utilajelor in timpul lucrarilor, nedepasind insa durata catorva ore pe zi, „urmele trecerii se estompeaza total in cateva zile sau dupa prima ploaie”

Indirecte:

• prin cresterea nivelului de zgomot care insa depaseste pe cel obisnuit al circulatiei rutiere
• pe termen scurt sau lung – impactul lucrarilor de prospectiune seismica nu poate fi decat pe termen scurt si foarte scurt, „ de mai ampla intensitate in perioada lucrarii pe respectiva locatie de generare(10-15 minute) si mult mai redus” pe intreaga lungime a dispozitivului de receptie activ(2-8 ore)
• din faze de constructie, de operare si de dezafectare - Lucrarile se prospectiune seismica nu implica lucrari de constructie-montaj, fiind lucrari care se desfasoara „in mers” in lungul profilului respectiv, cu viteza de deplasare a autovehiculelor de 3-5 kilometri/zi, stationarile fiind de 3-15 secunde
• rezidual - impactulprodus asupra mediului ambiant prin lucrarile seismice are caracter local, temporar si ireversibil, efectele sale disparand odata cu incetarea acestei activitati
• cumulativ – terenul traversat de autovehicule de tip usor este redat la starea initiala


• Recent, compania sarbeasca NIS, filiala a gigantului rusesc Gazprom a anuntat ca a contractat serviciile de prospectiune seismica a unui perimetru petrolier si gazeifer situat in vestul tarii, lucrarile urmand a incepe in scurt timp. Si compania americana Chevron este pe punctul de a obtine toate avizele de la comunitatile locale pentru a putea incepe explorarea gazelor de sist in judetul Vaslui si in sudul litoralului.

ANRM nu a avizat, inca, nicio lucrare de explorare de gaze de sist insa sustine inceperea operatiunilor in tara. „Vorbim despre beneficile pe care le-ar genera pentru tara noastra: crestere economic, securitate energetica si venituri la bugetul de stat. Pe de alta parte, trebuie avut in vedere declinul productiei autohtone de gaze naturale si petrol din ultimii 30 de ani, ca urmare a epuizarii rezervelor din zacamintele aflate in explotare”, se arata in materialul Agentiei.

Estimarile Agentiei Americane pentru Energie arata ca Romania are rezerve potentiale de gaze de sist de 1.400 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul acoperirii consumului pe urmatorii 100 de ani.

StopFracturare.ro

• Semneaza Petitia Internationala de sprijin pentru Romania !!!

Suprafetele concesionate de ANRM. Estul Moldovei, sudul Dobrogei si vestul tarii sunt concesionate pentru exploatarea gazelor de sist



Sa ne amintim ca anul trecut, cand inca nu era la Guvernare, USL ajuta la scoaterea a mii de oameni in strada la Barlad impotriva proiectului guvernului lui Mihai Razvan Ungureanu si se jura ca se va opune prin orice mijloace exploatarii gazelor de sist in Romania. Imediat instalati la guvernare, dupa ce au facut campanie impotriva gazelor de sist si au castigat alegerile, USL a revenit imediat asupra acestei pozitii. Ba mai mult, a inceput sa dea avize in mare graba, trecand peste reglementarile de mediu in vigoare, neorganizand nicio dezbatere publica, in ciuda numeroaselor proteste ale populatiei in toate colturile tarii, premierul Victor Ponta declarand la o televiziune publica faptul ca nu exista indicii ca ar exista pericole pentru mediu. Aceasta intoarcere la 180 de grade ar trebui sa dea de gandit oricarui cetatean. Ce se ascunde in spatele acestei amnezii extrem de dubioase?

Continuarea AICI

Basescu despre gazele de sist: Daca dai aviz de explorare obligatoriu dai aviz si de exploatare



Ponta: Sustin explorarea si exploatarea gazelor de sist


Mai multe aici: https://www.youtube.com/channel/UCbnU9AaUACg3TLmtbggMAYQ/videos

Gazul de sist, sansa Romaniei de a scapa de dependenta de gazele rusesti - Video

Care sunt riscurile

Cutremure si alunecari de teren, cancer si boli incurabile pentru oameni, ape subterane contaminate, distrugerea florei si faunei, poluarea aerului si soluri toxice si radioactive – acestea sunt pagubele cauzate de explorarea si exploatarea gazelor de sist.

De asemenea, s-a demonstrat faptul ca in zonele in care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminarii cu substante chimice toxice, cancerigene, numarul de boli este in crestere in mod dramatic: neuropatie periferica, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele. Mortalitatea este si ea in crestere.

Romania are legislatie pentru concesionarea doar pentru explorare si exploatare de petrol si gaze in rezervoare conventionale. "Gazele de sist" sunt din categoria nonconventionalelor pentru care Agentia Nationala pentru Resurse Minerale nu are o legislatie aplicabila.

Esecul proiectului Nabucco impinge Romania spre gazele de sist - Ce alternative avem?

Sunteti pentru sau impotriva exploatarii si extragerii gazelor de sist in Romania?

Ce avantaje / dezavantaje credeti ca au exploatarile gazelor de sist?

Fluidele injectate de producatorii de energie in rocile subterane provoaca seisme semnificative in Statele Unite - studiu

Extractia gazului natural, energia geotermala si alte activitati care presupun injectarea de fluide in subsol au provocat numeroase cutremure in Statele Unite, afirma oamenii de stiinta, in trei studii publicate in prestigioasa revista Nature.

Majoritatea acestor cutremure au fost mici, dar unele au depasit magnitudinea 5.0. Intre acestia, oamenii de stiinta includ seismul de 5,6 care a afectat Oklahoma in 6 noiembrie 2011, spune William Ellsworth, seismolog la US Geological Survey din Menlo Park, California, autorul unuia dintre aceste studii.

Acesta spune ca numarul anual de cutremure cu magnitudinea mai mare sau egala cu 3,0 din estul si centrul Statelor Unite a crescut de aproape zece ori in ultimii zece ani - de la o medie de 21 pe an in perioada 1967 - 2000 la un maxim de 188 in 2011. Un al doilea studiu, condus de Nicholas van der Elst, seismolog la Lamont-Doherty Earth Observatory, arata ca cel putin jumatate dintre cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4,5 care s-au produs in Statele Unite in ultimii zece ani au fost localizate in apropierea zonelor de injectii de fluide.

Ellsworth banuieste ca aceste activitati au modificat tensiunile din zonele sensibile la cutremure prin cresterea presiunii fluidelor in porii rocilor subterane. Astfel, fluidele injectate lubrifiaza fisurile si majoreaza riscul de miscari tectonice.

Studii anterioare au facut o legatura intre fracturarea hidraulica, sau fracking, si cutremure. Dar Ellsworth spune ca aceasta controversata tehnica - care foloseste fluide sub presiune mare pentru a sparge rocile si a elibera astfel gazele - nu a produs niciodata cutremure mai mari de 3,6. In opinia sa, nu tehnica in sine, cat evacuarea apelor uzate provenite din procedeu prin reinjectarea in rocile adiacente a condus la cresterea numarului de cutremure importante.

Doar o mica parte din cele peste 30.000 de puturi din Statele Unite par a ridica probleme. O modalitate de a identifica zonele de risc, spune van der Elst, este analizarea efectelor care apar dupa cutremure foarte mari - de o magnitudine de 8 sau peste - in intreaga lume, de genul celor care au afectat Japonia, Chile si Sumatra in anii recenti.

Astfel de cutremure trimit unde de soc pe intreaga suprafata a pamantului. In cea mai mare parte a siturilor de forare, efectele sunt minore, dar in unele cazuri produc cutremure foarte mici care sunt urmate, cateva luni mai tarziu, de un cutremur mai mare, generat pe plan local. Van der Elst spune ca acest tip de efect poate servi ca semn de avertisment ca zona de injectie este supraincarcata.

Astfel de date sunt cruciale in adoptarea deciziilor pentru limitarea riscurilor seismice, noteaza cercetatorii.

daniel a scris: De unde sa stim noi ce avantaje sau dezavantaje ar fi? De fapt, ele au fost preaentate deja!
Daca nu sunt probleme, sunt de acord, daca sunt probleme, bineinteles ca nu suunt de acord!
Problema cred ca se va pune de genul, suntem gata sa platim pretul unei oarecare independente energetice fata de Rusia? Asta nu de alta, dar aici anticomunistii pur sange ar trebui sa fie de acord cu exploatarea gazelor de sist! Ne idepartam de sub influenta Rusiei! Deci care-i mai periculos: cutremurul poliic sau cel natural? Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

ihdsimmeu a scris: Te rog raspunde acestor intrebari:

1. Cine sunt "anticomunistii pur sange"? Da un nume, doua... Tu faci parte dintre ei?

2. Ce preferi, politicul sau sanatatea? Nu de alta, dar clasa politica se schimba repede... pe cand urmarile exploatarii gazelor de sist asupra mediului si sanatatii oamenilor persista generatii intregi.
Alternative la dependenta de gaze rusesti avem... nu suntem in situatia Bulgariei sau a Ungariei. Drept dovada, constructia gazoductului catre Republica Moldova... cu scopul de a le livra gaze romanesti

Pai daca problemele sunt cum sunt in clipa asta, adica tehnologia este cu probleme, bineinteles ca sunt pentru sanatate... nu de aceeasi parere este Basescu si cu toata clica lui... din pacate pentru tara, se vede cat se poate de clar ca si Ponta ... eu unul, nu vad care ar fi acele alternative catre Republica Moldova daca nu se face exploatarea gazelor de sist! Repet, in conditiile de acum sunt pentru sanatate... asta ma pune cumva pe pozitia de dependenta ca tara pentru inca un timp, de Rusia... pana se rezolva ceva in Marea Neagra... N-ar fi rau sa avem ceva mai capabili negociatori cu Rusia, pentru a nu mai plati ca prostii o caruta de bani astora pentru gaz! Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Pai il avem pe Ponta, meganegociator, iar asta spune totul... Mai multe informatii pe subiect AICI si [url=https://elldor.info/2013/09/damf-de-gaz-rusesc-pe-conducta-independentei-rusii-au-poreclit-teava-lui-potiomkin-gazoductul-iasi-ungheni/[/url]AICI[/url]

Justitia declara ilegala interzicerea exploatarii gazelor de sist de autoritatile locale

Ce este fracturarea hidraulica?

Fracturarea hidraulica sau fracking este procedeul prin care se sapa un put ingust pana la nivelul rocilor ce contin gaze naturale si pomparea, sub presiune, a apei amestecate cu substante chimice si nisip in acea roca. Datorita presiunii roca este fracturata in bucati foarte mici iar nisipul are rolul de a bloca acele bucati sa se uneasca in blocuri mari de roca.

Acest procedeu determina eliberarea de gaz natural din roca in lichidul pompat iar gazul este obtinut la suprafata, prin metode de separare in fabrici create la fata locului. Fracturarea hidraulica are si un alt nume: obtinerea gazelor de sist. Problema legata de acest procedeu este tocmai folosirea subustantelor chimice, in mare parte necunoscute, dar care au efect nociv asupra mediului inconjurator.



Fracking, ca metoda, a fost folosita deja de 1 milion de ori in SUA si sunt dispute in Romania legate de folosirea acestei metode pentru ca aceasta polueaza apele din panza freatica si genereaza continut ridicat de dioxid de carbon. Ceea ce este si mai suparator este faptul ca dupa epuizarea resurselor dintr-un put lichidul de la fracurarea hidraulica este pompat inapoi in pamant si lasat acolo, fiind, efectiv, o bomba chimica subterana gata de explozie.

Sunt cunoscute cazuri in SUA, unde surse de apa potabia au fost otravite. Printre substantele periculoase, care pot fi cancerigene, se afla benzolul, acidul formic, metanol, acid clorhidric, iar companiile ce folosesc acest amestec nu zic nimic despre compozitia exacta a acestuia.

"Gazele de sist - Armageddon 2013" furnizeaza dovezi oficiale ca explorarea gazelor de sist este la fel de periculoasa ca si exploatarea pentru ca foloseste aceeasi metoda de fracturare hidraulica.

Intrebari esentiale despre gazele de sist: ce sunt, cum se extrag, ce chimicale sunt folosite, ce resurse are Romania si cata nevoie are de gazele neconventionale?

ZF listeaza zece intrebari in legatura cu gazele de sist, cea mai controversata potentiala resursa a Romaniei, raspunsurile fiind bazate pe informatiile disponibile, pe declaratiile oficialilor din domeniu si ale companiei Chevron, singura deocamdata care s-a apucat oficial de lucrari de explorare pentru aceste gaze neconventionale.

1. Ce sunt gazele de sist?

Gazele de sist sunt tot gaze obisnuite, dar sunt blocate in sisturi argiloase si care sunt mai greu de exploatat fata de gazele conventionale. O alta diferenta fata de gazele normale, care sunt disponibile intr-un mod mai concentrat, este faptul ca de obicei gazele de sist sunt difuze, adica se intind pe o suprafata de teren mai mare. Din aceasta cauza trebuie forate si analizate numeroase puturi pentru a determina potentialul de gaze de sist, potrivit site-ului de informare www.infogazedesist.eu lansat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM). Pentru ca sunt mai greu de exploatat, metodele utilizate difera fata de cele utilizate in cazul gazului conventional si implica fracturarea hidraulica si forajul orizontal.

2. Ce este fracturarea hidraulica?

Pentru extragerea gazelor nconventionale se efectueaza foraje verticale care intersecteaza sisturile la adancimi cuprinse intre 2.000 si 4.000 de metri. Odata ajuns la adancimea la care este dispus stratul de sisturi, care poate avea si 200 de metri grosime, forajul este executat orizontal pe lungimea acestuia pe distante cuprinse intre 1.000 si 2.500 de metri.
Mai departe, pe portiunea verticala sau orizontala se perforeaza sonda prin explozibili. Deoarece fisurile prezente in mod normal in sisturi nu sunt suficiente pentru debite comerciale, se creeaza unele artificiale, aceasta fiind metoda de fracturare hidraulica.
Prin aceasta metoda se injecteaza apa la presiuni foarte mari. Aceasta apa este insa plina de chimicale.
Potrivit unor informatii furnizate de Chevron, singura companie care a declarat oficial ca vrea sa extraga gazele de sist din Romania, pentru fiecare sonda facuta cu aceasta procedura se injecteaza in pamant, la adancimi care pot ajunge la 4 kilometri, echivalentul unui bazin olimpic de apa cu nisip si o serie de compusi chimici pentru a strapunge straturile geologice si elibera gazele.
Mai departe, toata aceasta „solutie“ iese la suprafata si este depozitata pe o arie de dimensiunea a doua terenuri de fotbal, urmand a fi tratata.

3. Ce contine solutia care se injecteaza in sonde?

Substanta injectata pentru a rupe sisturile si pentru a elibera gazele este formata 99,5% din apa si nisip. Restul sunt compusi chimici printre care se numara acizi, care in mod normal sunt folositi la curatarea piscinelor, gluataraldehida, care este un dezinfectant, saruri borat, care se folosesc in detergentii de rufe, distilat petrolier care printre altele este folosit in laxative, etilen glocol, care intra in compozitia antigelului, sau izopropanol, care se foloseste la detergentii de geamuri sau la vopseaua de par.
Ca nota de subsol insa, pe acelasi site, www.infogazedesist.eu, se precizeaza ca datele prezentate sunt doar o compozitie aproximativa, compusii specifici putand varia in functie de calitatea sursei de apa si de caracteristicile specifice ale formatiunii tintite.
Reprezentantii Chevron spuneau recent ca terenurile pe care ies la suprafta toate aceste substante vor putea fi folosite pentru agricultura de exemplu, dar experienta SUA, patria gazelor de sist, spune alta poveste.
Potrivit unui reportaj publicat de Business Magazin, problemele adevarate apar dupa ce putul este forat, iar gazele incep sa iasa la suprafata. Apa injectata iese inapoi poluata. Este stransa in iazuri, care in prealabil sunt izolate impotriva scurgerilor, aflate langa puturi. In unele cazuri, izolatiile ori nu sunt facute cum trebuie, ori cedeaza, iar astfel izvoarele, devin, la randul lor poluate.
„Dar din ele beau apa oameni si animale. O familie care ne-a lasat sa intram pe proprietatea ei sa vedem cum arata un astfel de iaz, aflat in apropiere, pe terenul unui vecin, este descurajata. „Ne-am facut toti analize si ni s-au descoperit in sange tot felul de substante, precum benzenul. Aveam cai, dar a trebuit sa-i vindem pentru ca s-au imbolnavit. Ne-am mutat aici acum trei ani, dar vrem sa ne mutam. Problema e ca nimeni nu vrea sa mai cumpere acum.“ Potrivit reprezentantilor Clean Water Action, o organizatie americana dedicata protectiei mediului, exista o secretomanie legata de chimicalele injectate de companiile de gaze in pamant, unele dintre ele nefiind cunoscute publicului. „Companiile nu sunt obligate sa spuna ce baga in pamant. Aproape ca ne-au redus doctorii la tacere“, mai spun oamenii.
Daca doctorii le cer companiilor sa spuna ce chimicale folosesc (ca sa stie cum sa trateze bolnavii - n.red.), companiile ii obliga sa semneze ca nu vor spune nimic, nici macar pacientilor. Au fost companii care duceau apa poluata la o statie de epurare, care insa o arunca in rau. S-au oprit dupa ce au fost dati in judecata“, se arata in reportajul publicat de Business Magazin la finalul lunii mai.

4. Unde se exploreaza gazele de sist in Romania?

In 2011 americanii de la Chevron au obtinut concesiunea EV-2 Barlad care acopera 600.000 de hectare in nord-estul Romaniei. Perimetrul este situat in apropierea granitei cu Republica Moldova, la 260 de kilometri de Bucuresti, si se intinde pe suprafata judeteleor Vaslui, Galati si Bacau. Suprafata de teren are in principal o destinatie agricola, dar sunt si numeroase zone cu paduri dese.
Chevron a luat acest perimetru de la compania Regal Petroleum, firma care a fost detinuta de omul de afaceri Frank Timis, parintele proiectului Rosia Montana. Prin programele asumate si avizate de ANRM, Chevron Romania Exploration and Production SRL s-a angajat sa realizeze 400 de kilometri de prospectiune seismica 2D si saparea a trei sonde cu adancimi de 3.000, 3.800 si 4.000 de metri.
Saparea sondelor de explorare Popeni-1, Silistea-1 si Paltinis-1 de catre Chevron Romania Exploration and Production SRL se va face in localitatile Gagesti, Pungesti si Bacesti din judetul Vaslui.
In 2010, Chevron castiga si trei perimetre la malul marii, Adamclisi, Vama Veche si Costinesti. Zona este foarte bogata in resurse hidro si detine o flora constand in aproximativ 1.900 de specii care reprezinta peste 50% din toate speciile de plante din Romania.
„Probabil ca va puneti intrebarea «de ce Dobrogea?». Trebuie sa facem apel la conditiile geologice de generare a gazelor naturale din sisturi, care se intrunesc cu precadere in acest areal unde formatiunile Siluriene, cu potential gazeifer sunt prezente la adancimi de 3.000 - 4.000m. Nu este o discriminare, ci o inzestrare a naturii“, da asigurari site-ul www.infogazedesist.ro, care mai precizeaza ca Chevron s-a anagajat sa nu faca lucrari in rezervatiile naturale. Aceeasi explicatie cu „inzestrarea naturii“ este valabila si pentru perimetrul Chevron din Moldova.

5. Care sunt de fapt resursele?

In contextul in care pana acum nu a fost finalizata nicio lucrare pentru explorarea gazelor de sist, estimarile care au fost lansate pana acum sunt pur orientative si au fost inaintate de specialisti americani.
Astfel, ei estimeaza ca in Romania s-ar gasi rezerve de gaze de sist de 1.444 de miliarde de metri cubi, ceea ce inseamna ca Romania ar putea sa-si asigura integral consumul pentru urmatorii 100 de ani, exclusiv din aceasta resursa.
Cel mai mare potential l-ar avea Polonia, dar aici specialistii americani par a se fi inselat in contextul in care deja companii precum ExxonMobil au decis sa renunta la operatiunile de explorare a gazelor de sist din cauza rezultatelor dezamagitoare.

6. Cine a interzis gazele de sist?

In timp ce in Romania preocuparile privind mediul au ramas doar la nivel declarativ, Bulgaria a interzis fracturarea hidraulica, Franta si Germania la fel.
Recent, Chevron a anuntat ca va renunta la planurile de a explora dupa gaze de sist in Lituania dupa ce noul guvern al statului baltic a adus legislatiei petroliere cateva modificari incomode, precum un nivel mai ridicat al redeventelor si cerinte noi de mediu.
Cand se afla in opozitie, actualul premier Victor Ponta era si el impotriva gazelor de sist si a proiectului Rosia Montana. Venit insa la putere, optica privind aceste proiecte i s-a schimbat la 180 de grade.

7. Care sunt etapele unui program de explorare, dezvoltare?

Durata fazei de explorare este cuprinsa intre 3 si 5 ani de zile, dar reprezentantii Chevron au declarat ca in cazul lor aceasta s-ar putea intinde pe circa 5 ani de zile.
In aceasta faza se fac colectarea si analiza datelor existente, proiectarea operatiunilor petroliere in faza de explorare, prospectiuni geologice, inclusiv prospectiuni seismice, saparea si investigarea sondelor verticale de explorare.
In faza de dezvoltare se fac forarea verticala, forarea orizontala si fracturarea hidraulica. Ulterior se fac reciclarea sau eliminarea apelor uzate, construirea conductelor colectoare si a utilitatilor.
„Trecerea la faza de exploatare este autorizata de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si se poate face numai dupa obtinerea acordului de mediu si asigurarea conditiilor de captare a petrolului, de evacuare a apelor reziduale“, se mai arata pe site-ul www.infogazedesist.eu.
In faza de exploatare se extrag resursele, iar la 4-5 ani de zile se reia procedura de fisurare hidraulica pentru cresterea factorului de recuperare si reconfirmarea rezervelor suplimentare.

8. DA sau NU pentru gaze de sist?

Potrivit unui sondaj realizat in judetele Vaslui si Constanta, peste 60% din cei intervievati sustin ca sunt slab informati cu privire la ceea ce inseamna resurse neconventionale - gaze de sist, la activitatile de explorare si exploatare, avantaje si dezavantaje. In ambele zone, s-a inregistrat un procent ridicat (peste 40%) al celor care cred ca lucrarile initiale sunt direct lucrari de exploatare. De asemenea, peste 50% din cei intervievati declara ca „nu stiu“ care este durata etapei de explorare (intre 3 si 5 ani) in urma careia se stabileste daca exista zacaminte de gaz in zonele respective.
Peste 65% din cei care au luat parte la sondaj spun ca nu stiu care sunt posibilele riscuri ale etapei de explorare, iar peste 50% declara ca nu cunosc dezavantajele etapei de exploatare. Intrebati care sunt avantajele explorarii/exploatarii, peste 40% au declarat ca „nu stiu“.
Potrivit unui sondaj realizat pe pagina www.infogazedesist.eu, 70% din cei care au raspuns s-au declarat importiva inceperii explorarii gazelor de sist.

9. Are nevoie Romania de gaze de sist pentru independenta energetica?

Potrivit draftului de Strategie Energetica pentru perioada 2011-2035, in acest moment Romania mai are rezerve de gaze naturale de 120 de miliarde de metri cubi (pe 10 ani). Consumul de gaze este insa in continua scadere, in primul semestru al anului cererea fiind mai mica cu 8% comparativ cu perioada similara a anului trecut. Romania consuma anual circa 14 miliarde de metri cubi. Rezervele actuale ar mai ajunge, in absenta unor descoperiri, pentru circa 12 ani la ritmul actual de extractie.
Zona de mare adancime a Marii Negre se profileaza deja a fi un rezervor urias de gaze naturale, Petrom si ExxonMobil, companiile care deja au forat prima sonda in perimetrul Neptun, anuntand deja ca au identificat o acumulare de gaze naturale de 42-84 de miliarde de metri cubi. La un factor de recuperare de 70%, doar aceasta punga de gaze ar putea acoperi necesarul de consum al Romaniei pentru inca 4 ani de zile, dar oamenii din industrie spun ca rezervele ar fi mult mai mari.
In SUA de exemplu revolutia gazelor de sist a dus la o scadere a preturilor de la 313 dolari pe mia de metri cubi in 2008 la 97 de dolari anul trecut. In Romania, de exemplu, la finalul primului semestru gazele din productia interna care erau vandute catre industrie plecau de la Petrom si Romgaz la un pret de 163 de dolari, in timp ce importurile rusesti costau 427 de dolari pe mia de metri cubi.
Romania este insa in plin proces de liberalizare a pretului la gazele naturale, asa ca pana la finalul anului viitor mia de metri cubi de gaze interne ar trebui sa coste 382 de dolari pentru industrie. In contextul in care piata locala este fortata sa se alinieze la niste preturi internationale, nici nu va beneficia de un avataj intern de pret.
„Suntem intr-o piata deschisa, concurentiala, nimeni nu poate dicta un pret. Acestea sunt intelegerile la nivelul UE pe care trebuie sa le respectam. Daca apar cantitati suplimentare de resurse pe piata, preturile vor scadea“, a declarat Gheorghe Dutu, presedintele ANRM, in cadrul emisiunii ZF Live.

10. Cine foreaza sondele pentru Chevron?

Prospectiuni, compania controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender, a luat „radiografii“ in scoarta terestra pentru Chevron in zona Barlad acum doi ani de zile, iar in prezent face aceste poze in subteran pentru aceeasi companie in regiunea Dobrogea, in localitati precum Adamclisi, Costinesti si Vama Veche. Compania utilizeaza dinamita sau masini care trimit vibratii in pamant.
Acestea se reintorc ca un ecou cand se lovesc de straturile de teren si apoi sunt captate la suprafata de senzori pe care echipele Prospectiuni ii imprastie pe o arie mare de teren. Informatiile captate de senzori sunt utilizate apoi pentru realizarea unei radiografii subterane.
Chevron se pregateste sa realizeze trei foraje in zona Barlad in cautarea de gaze de sist, dar deocamdata utilajele sunt blocate.
La finalul lunii iulie, Dafora, companie controlata de omul de afaceri Gheorghe Calburean, a semnat un contract de foraj cu Chevron pe o perioada de patru ani de zile. Potrivit contractului, Dafora va executa servicii de foraj pe uscat in zona Barlad, contractul incepand in toamna acestui an. Nici reprezentansii Dafora nu au precizat pana la inchiderea editiei daca echipamentele blocate le apartin.

Roxana Petrescu
Articol publicat in editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 18.10.2013

Daniel a postat;
"In SUA de exemplu revolutia gazelor de sist a dus la o scadere a preturilor de la 313 dolari pe mia de metri cubi in 2008 la 97 de dolari anul trecut. In Romania, de exemplu, la finalul primului semestru gazele din productia interna care erau vandute catre industrie plecau de la Petrom si Romgaz la un pret de 163 de dolari, in timp ce importurile rusesti costau 427 de dolari pe mia de metri cubi. "

Si se vorbeste din ce in ce despre un razboi pentru INFLUENTA AL MARILOR PUTERI.

Daca facem doar Jocurile Rusilor pe termen lung vom avea de pierdut. Dovada este ultima 100 de ani .

Pe de alta parte noi nu vedem dragostea americana pentru Romania. Pur si simplu ,nu a existat.

Iar Razboiul declarat sau nu pentru resurse energetice va fi din ce in ce mai dur si urat.

Avem noi oare, oameni politici care sa aiba viziune pentru noi romanii ?!