Boala Alzheimer: Alterare intelectuala ireversibilaBoala Alzheimer este o atingere cronica, cu evolutie progresiva, a unei parti a creierului, caracterizata prin alterarea intelectuala ireversibila, ducand in cele din urma la dementa.

Boala se caracterizeaza prin degenerescenta nervoasa, datorata micsorarii numarului de neuroni, atrofia creierului si prezenta "placilor senile". Neurologul german Alois Alzheimer este cel care a descris pentru prima data aceasta boala in 1906. La autopsia unei paciente cu dementa, el a observat acumularea unor substante proteice sub forma de placi si degenerescenta neurofibrilara, considerate in continuare drept principalele semne ale bolii Alzheimer.

Boala se manifesta la inceput prin pierderi ale memoriei si dezorientare in timp si spatiu, simptomele accentuandu-se progresiv: functiile intelectuale precum memoria, orientarea si capacitatea de a efectua calcule mentale se degradeaza. Simptomele se explica prin degenerarea celulelor nervoase. Pierderea treptata a autonomiei pacientului cu boala Alzheimer necesita, in timp asistarea si apoi insitutionalizarea permanenta a bolnavului.

Evolutia bolii Alzheimer dureaza in medie 10 ani, dar poate dura intre 2 si 20 ani. Exista doua forme: forma sporadica, care constituie 90 – 95% din cazuri, si forma familiala, de origine genetica, ce poate afecta mai multe generatii ale unei familii.

Boala Alzheimer debuteaza in general inaintea varstei de 60 ani, dar in cazuri foarte rare, chiar de la 30 ani. Dupa varsta de 65 ani, incidenta bolii variaza intre 1 si 5,8%. Ea creste odata cu varsta, ajungand la 10% dupa 85 ani.

Boala Alzheimer reprezinta cauza principala a dementei - pierderea capacitatilor intelectuale si sociale. Dementa apare la pacientii cu Alzheimer deoarece tesutul cerebral sanatos se degradeaza, determinand o pierdere progresiva a memoriei si a facultatilor mintale.

Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, cercetatorii fac progrese in incercarea de a imbunatati calitatea vietii pacientilor. De asemenea, au fost descoperite unele gene asociate cu boala Alzheimer, ceea ce poate conduce la descoperirea de noi tratamente pentru stoparea evolutiei acestei afectiuni complexe.

Evolutia bolii Alzheimer

Stadiul 1

Se manifesta printr-o pierdere treptata a memoriei ce poate cauza depresie sau anxietate. In acest stadiu, afectiunea ramane deseori neobservata.

Stadiul 2

Memoria pe termen scurt se degradeaza. Pentru pacienti devine tot mai dificil sa retina noi informatii. Ei nu isi mai amintesc evenimentele recente, in timp ce amintirile din tinerete sunt inca bine mentinute. Orientarea in timp si spatiu se estompeaza treptat, astfel incat pacientii nu mai pot sa gaseasca locurile cunoscute.

Pacientii pot sa sufere de urmatoarele tulburari:

  • afazie – dificultati de exprimare orala
  • apraxie – incapacitate de a executa miscari coordonate
  • agnozie – tulburare de recunoastere si de interpretare a obiectelor familiare
  • prozopagnozie – tulburari de recunoastere a fizionomiilor

In ciuda acestor tulburari intelectuale, pacientii reusesc sa se alimenteze, sa isi asigure igiena corporala si sa se imbrace singuri. De altfel, simptomele psihiatrice precum iritabilitatea, anxietatea, depresia si modificarile personalitatii pot da nastere unor conflicte interpersonale.

Stadiul 3

In al treilea stadiu al bolii Alzheimer, pacientii devin foarte confuzi si dezorientati. In unele cazuri, apar simptome precum psihoza, halucinatii si deliruri paranoide, agravate de pierderea memoriei si de dezorientare. Aceste comportamente sunt deseori accentuate in timpul noptii.

Degenerescenta nervoasa antreneaza o incontinenta urinara si fecala. Pacientii pot deveni agresivi, chiar violenti sau antisociali. In schimb, altii sunt foarte docili si dependenti. Pacientii isi neglijeaza igiena corporala si daca nu sunt supravegheati, pot rataci ore in sir. In acest stadiu, spitalizarea sau supravegherea permanenta devin necesare.

Semne si simptome

Primele simptome sunt banale si difera de la o persoana la alta. In general, importanta lor se agraveaza in timp.

Tulburarile de memorie sunt semnele caracteristice ale bolii. Ele afecteaza evenimentele din trecut (incapacitatea pacientului de a-si aminti evenimentele importante din viata sa), cunostintele acumulate in viata profesionala si cunostintele de cultura generala.

Tulburarile de comportament, relativ precoce, sunt deseori remarcate tardiv: indiferenta si reducerea activitatii, ca urmare a pierderilor de memorie. Se poate asocia un sindrom depresiv. In plus, pot sa apara tulburari de personalitate: iritabilitate, idei de persecutie, etc.

Afazia (tulburari ale limbajului) nu este observata de la inceput: bolnavul isi cauta cuvintele sau utilizeaza perifraze apropiate cuvintului dorit. Apoi, afazia devine evidenta: bolnavul prezinta o incoerenta verbala, cu inversiune sau substitutie a silabelor sau cuvintelor. Apar tulburari grave ale intelegerii limbajului.

Se instaleaza dificultatea de a efectua chiar si cele mai banale gesturi, in absenta unei paralizii: bolnavul nu poate tine o furculita in mana, nu se poate imbraca sau incalta.

  • afectarea memoriei recente (numele persoanelor, evenimentele recente, etc.)
  • dificultati in retinerea de noi informatii
  • dificultati in efectuarea unor actiuni obisnuite (incuierea usii, luarea medicamentelor, gasirea obiectelor, etc.)
  • tulburari ale limbajului
  • pierdere progresiva a simtului orientarii in spatiu sau timp
  • dificultati in recunoasterea persoanelor
  • afectarea memoriei pe termen lung (pierderea amintirilor din copilarie sau din tinerete)
  • modificari de comportament
  • modificari ale personalitatii

Diagnostic

Consultul are loc tardiv, atunci cand semnele si simptomele majore incep sa apara. Medicul neurolog sau geriatru efectueaza unele teste, pentru a pune in evidenta diminuarea capacitatilor intelectuale. Sunt detectate tulburari importante ale memoriei, in special ale memoriei de scurta durata.

Nu exista un test clinic care sa identifice boala Alzheimer. In general, diagnosticul este stabilit prin excluderea altor boli si afectiuni ce se manifesta prin simptome asemanatoare: hipotiroidie, anemia Biermer, deficitul de vitamina B12 sau acid folic, depresie, o tumora cerebrala, un hematom subdural sau accidentele vasculare cerebrale (AVC).

Un pacient cu suspiciune de boala Alzheimer trebuie sa fie examinat clinic: anamneza, istoricul bolii, teste neurologice si psihiatrice. Testele de evaluare a starii mentale sunt efectuate pentru evaluarea urmatoarelor functii: memoria, capacitatea de rezolvare a problemelor, atentia, limbajul si calculul. Memoria recenta si cea pe termen lung pot fi testate cu ajutorul unor intrebari de tipul: In ce zi suntem? sau Cand a avut loc al doilea Razboi Mondial?

Pentru excluderea altor cauze posibile ale dementei (precum afectiunile tiroidei sau carentele de vitamine) pot fi efectuate unele teste de laborator: examene de sange, urina, ale functiei hepatice sau tiroidiene, etc.

Metodele imagistice - tomografie computerizata (CT), imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET scan) – sunt tehnici ce permit obtinerea de imagini ale creierului, pentru a revela posibilele anomalii. Unul dintre putinele semne ce pot fi observate cu ajutorul acestor metode este o usoara atrofiere cerebrala. Din pacate insa, acest semn nu este specific bolii Alzheimer, deoarece poate fi observat si la subiectii normali. Agravarea progresiva intre doua examene succesive si predominanta sa in zona parietala si occipitala au valoare diagnostica.

Cercetatorii studiaza posibilitatea identificarii persoanelor cu risc crescut de Alzheimer inainte de aparitia simptomelor. Cu ajutorul acestor metode, medicii pot diagnostica 90% din cazurile de Alzheimer. Diagnosticul de certitudine poate fi stabilit numai prin examinarea tesutului cerebral (biopsie), efectuata dupa decesul pacientului.

Tratament

In prezent, nu exista un tratament curativ pentru boala Alzheimer. Totusi, exista medicamente pentru incetinirea evolutiei bolii si, intr-o anumita masura, pentru ameliorarea functiilor cognitive. O parte importanta a tratamentului consta in reducerea simptomelor: somnolenta, anxietatea, agitatia si depresia. Pana in prezent, doar doua clase de medicamente s-au dovedit a fi eficiente:

Inhibitori de colinesteraza

Inhibitorii de colinesteraza sunt utilizati indeosebi pentru tratarea simptomelor usoare spre moderate ale bolii Alzheimer. Aceasta clasa de medicamente permite cresterea concentratiei de acetilcolina in anumite regiuni ale creierului. Acetilcolina permite transmisia influxului nervos intre neuroni. Totusi, efectul benefic al acestor medicamente este diminuat pe masura ce boala progreseaza deoarece din ce in ce mai putine celule produc acetilcolina. De altfel, ele provoaca unele reactii adverse (diaree, greata si varsaturi).

Din clasa inhibitorilor de colinesteraza fac parte donepezil (Aricept), rivastigmina (Exelon) si galantamina (Reminyl).

Donepezil este indicat in tratamentul bolii Alzheimer in forma usoara sau medie. Se pare ca donepezil intarzie debutul bolii la pacientii cu tulburari cognitive usoare.

Memantina

Memantina este primul medicament aprobat pentru tratarea formelor moderate si severe ale bolii Alzheimer. Medicamentul protejeaza neuronii de actiunea glutamatului (un neurotransmitator cu efect excitator). Memantina este uneori asociata cu inhibitorii de colinesteraza.

Mai multe trialuri clinice sunt in curs pentru testarea unor noi medicamente sau tratamente. Printre acestea se afla si vaccinul impotriva bolii Alzheimer. Vaccinul stimuleaza celulele imunitare sa reactioneze pentru a distruge placile de proteine beta- amiloide, una dintre atingerile fiziologice importante ale bolii. Acest vaccin ar permite atacarea mecanismului insusi al bolii. Din pacate, rezultatele trialurilor au fost dezamagitoare, intrucat vaccinul a determinat reactii autoimune.

Prevenire

Prezenta unor metode de a preveni boala Alzheimer nu a fost inca demonstrata stiintific.

Tratarea bolilor

Riscurile de a dezvolta boala Alzheimer pot fi reduse prin tratarea unor boli – hipertensiunea arteriala, diabetul si arterioscleroza – si prin eforturile de modificare a stilului de viata (fumatul).

Alimentatia

Conform studiilor preliminare, persoanele cu o dieta bogata in grasimi animale si cu un aport caloric mare prezinta mai multe riscuri, deoarece consuma o cantitate mica de vitamina C, vitamina A sau acizi grasi omega – 3, comparativ cu persoanele care consuma multe legume si peste. Prin urmare, este posibil ca boala Alzheimer sa fie legata de obiceiurile alimentare, la fel ca bolile coronariene si cancerul.

Exercitiile mentale

Unii cercetatori sunt de parere ca exercitiile mentale efectuate pe tot parcursul vietii si educatia pot intarzia aparitia dementei, prin favorizarea crearii de sinapse intre neuroni. In schimb, altii sustin ca un nivel ridicat de instruire ii ajuta pe pacienti sa obtina rezultate mai bune la testele de memorie si gandire utilizate pentru diagnosticarea dementei, disimuland astfel mai mult timp prezenta bolii.

Diminuarea expunerii la aluminiu

Aluminiul a fost incrimat pentru declansarea bolii Alzheimer deoarece a fost gasita o concentratie anormala a metalului la pacientii cu aceasta boala. Un studiu arata ca riscul este de 2 -3 ori mai mare la persoanele care consuma apa ce contine peste 0,1 mg pe litru. Alte studii infirma implicarea aluminiului in declansarea bolii. De altfel, la pacientii dializati, nivelul de aluminiu este de 5 ori mai mare decat cel identificat la pacientii cu Alzheimer, dar nu provoaca degenerescenta nervoasa.

Diminuarea expunerii la plumb

Expunerea la plumb in mediul de lucru poate creste riscul de aparitie a bolii Alzheimer de 3 sau 4 ori, conform unui studii efectuat de cercetatorii universitatii Case Western Reserve din Ohio.

Medicamentele

Terapia de substitutie hormonala (TSH) la femeile aflate in postmenopauza sau luarea de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (aspirina, ibuprofen) ar putea oferi o anumita protectie impotriva bolii Alzheimer, desi nu exista dovezi clare in acest sens.

Statinele

Din aceasta clasa de medicamente fac parte atorvastatina, rosuvastatina si simvastatina. Statinele sunt utilizate pentru diminuarea nivelului de colesterol, dar studiile recente au aratat ca ele pot reduce si riscul de aparitie a bolii Alzheimer. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina rolul pe care il joaca statinele in prevenirea bolii Alzheimer.

Sursa: ROmedic

Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.

Comentarii 

Postat la
%b %19, %2012
Postat de
BALAN ELENA
Alzheimer
Buna ziua!
Intrebarea mea era daca boala Alzheimer se incadreaza intr-un grad de handicap deoarece persoana respectiva necesita insotitor.
Multumesc!
Postat la
%b %19, %2012
Postat de
Petru
Raspuns
Buna ziua

Altheinerul este incadrabil in grad de handicap.

Prezentati-va la COMISIA DE EVALUARE A COPILULUI CU HANDICAP din cadrul DIRECTIEI DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI de care apartineti si solicitati programare pentru evaluare.

Sa aveti la dvs copii ale actelor medicale care stabilesc diagnosticul.

Comisia va solicita si alte acte iar in functie de dizabilitate va stabili incadrarea in grad de handicap si dreptul de insotitor.
Postat la
%b %20, %2012
Postat de
Felicia low
intrebare
Buna
as dori sa va intreb daca stie cineva tatal meu este pensionar de boala la plamini si de 2 ani a facut un atac cerebral prima data pe stinga si apoi pe dreapta si mai are si dementa mixta putem beneficia de pensie de handicap .Va multumesc
Postat la
%b %20, %2012
Postat de
Petru
Raspuns
Buna ziua

Consultati un neurolog. Dementa senila (altzhaimerul) este o boala handicapanta si urmeaza in multe cazuri dupa atacul cerebral.

Prezentati-va la COMISIA DE EVALUARE A ADULTULUI CU HANDICAP din cadrul DGASPC de care apartineti si solicitati programare pentru evaluare pe diagnosticul de dementa.

Sa aveti la dvs copii ale actelor medicale care stabilesc diagnosticul.

Comisia va solicita si alte acte iar in functie de dizabilitate va stabili incadrarea in grad de handicap, indemnizatia si, eventual, dreptul de insotitor.
Postat la
%b %24, %2012
Postat de
cristina
Alzheimer
Buna ziua!
Am o bunica de 81 de ani si a fost diagnosticata cu Alzheimer ,in 6 luni boala a avansat foarte mult fiind acum in stare tardiv-nu mai mananca singura,nu prea mai vorbeste,nu mai merge la toatela...si nici nu se mai ridica sub nicio forma din pat...am constatat acum ca mainile si picioarele s-au unflat ca si cum ar exploda..ce putem face???
Postat la
%b %24, %2012
Postat de
daniel
Rasp
Va recomand sa sunati la 112 si sa solicitati ambulanta pentru ca bunica dvs sa fie "vazuta" si consultata de un medic.
Postat la
%b %04, %2013
Postat de
elena radu
asistenta pe perioada nedetrminata
Suferinzii de Alzheimer in cele mai multe cazuri va trebui sa fie institutionaliz ati sau daca este posibil asistati la domiciliu. De ce in Romania NU EXISTA posibilitatea asigurarii pentru asistenta pe perioada indelungata? De ce persoana care ajunge sa fie institutionaliz ata TREBUIE SA MEARGA LA MEDICII DE FAMILIE pentru a beneficia de consult , tratament , investigatii, etc.? De ce ASIGURATII INSTITUTIONALIZ ATI isi pierd practic drepturile la asistenta medicala, adica MEDICUL INSTITUTIEI ( camin ) NU POATE SA INCHEIE UN CONTRA CU CASA DE ASIGURARI de sanatate ?

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează