Carolina Tanase

Carolina-Tanase Ma numesc Carolina Tanase, sunt pictorita, am 42 de ani si locuiesc in Bucuresti impreuna cu fiica mea, Diana-Greta. Ce putine cuvinte ca sa descrii viata unui om. Dar cat de multe lucruri se ascund in spatele lor!

Auto-prezentare biografica:

Cand eram copil, mi-au placut cateva lucruri: sa construiesc case pentru papusi, sa citesc povesti cu castele si zane si sa pictez. Peisaje, cai naravasi si chipuri de oameni. Putin neobisnuit pentru varsta de cinci ani, nu? Toate acestea au crescut in timp si s-au "maturizat“ impreuna cu mine. Pas cu pas.

Am vrut sa devin un pictor celebru, eram studenta la Academia de Arte, lucram ca electronist la Fabrica de Calculatoare, ma casatorisem din dragoste, o aveam deja pe Diana, o fetita minunata, eram fericita ca imi intemeiasem o familie si-mi spuneam ca viata mi-e deschisa. Atunci au inceput sa vina loviturile, ori sa le spun semne ale sortii?

Am "trait" moartea clinica. Visul meu de iubire s-a rupt in bucati, cand sotul meu ne-a parasit, la putin timp dupa nasterea fetitei, iar dupa divort intreaga mea lume s-a cristalizat in jurul Dianei. Ea era mica mea papusa-minune, pentru care as fi facut orice lucru bun si careia as fi vrut sa ii daruiesc orice ar face-o fericita. Dar toate acestea mi-au clatinat puternic increderea in oameni, in ideea de familie si in valori legate de comunicare si iubire, rani care de obicei se vindeca foarte greu si necesita multa vointa.

Ma imparteam la un moment dat intre grijile casei, copil, serviciu si cursurile la facultate, eram tot timpul in miscare, cand pe un drum, cand intorcandu-ma de pe altul, fie ca erau drumuri la piata, fie la medic, pentru retetele si tratamentele fetitei. Eram o fire sportiva, chiar facusem un sport de auto-aparare la 18 ani, ca femeie eram un fel de crisalida din care se pregatea sa iasa un luptator... Fizic, eram deja, insa sufleteste mai aveam de parcurs drumul regasirii de sine, caci loviturile primite de la persoanele dragi imi dadeau deseori momente de slabiciune interioara.

In anul care avea sa-mi intoarca destinul pe dos, aveam 24 de ani. Un accident cumplit, o cazatura de pe cal, urmata de o fractura cervicala si cateva minute de moarte clinica si viata mea s-a schimbat total. Nu stiu cu ce sa aseman accidentul, ca sa fie inteles cat mai profund de cel care citeste, fara sa fi trait un astfel de dezastru de nedorit pentru nimeni, oricate daruri spirituale ar primi acel om ulterior, pentru acceptarea unui astfel de destin.

Studii:

Academia de Arta;
Membru al Asociatiei Artistilor Plastici - Bucuresti;
Absolventa de Web design la "Academiaonline" - 2009;
Cursuri de Psihologie si Design Interior in cadrul Institutului European de Cursuri prin Corespondenta - EUROCOR