violenta-in-familieLegea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie a fost republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 365, din 30 mai 2012. Ocrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consilidarea solidaritatii familiale, bazata pe prietenie, afectiune si intrajutorare morala si materiala a membrilor familiei, constitutie un obiectiv de interes national.

Prevenirea si combaterea violentei in familie fac parte din politica integrata de ocrotire si sprijinire a familiei si reprezinta o importanta problema de sanatate publica.

nou Tratat international pentru prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si a violentei domestice

Legea nr. 217/2003 privind combaterea violentei in familie a fost modificata la finalul anului 2015, mai exact pe 30 decembrie, atunci cand in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 979 a fost publicata Legea nr. 351/2015, act normativ care deja isi produce efectele.

Concret, potrivit documentului, cererile pentru emiterea ordinului de protectie pentru victimele violentei in familie se vor judeca de urgenta, in termen de cel mult 72 de ore de la depunerea cererii.

"Cererile pentru emiterea ordinului de protectie se judeca de urgenta si, in orice situatie, solutionarea acestora nu poate depasi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii. Cererile se judeca in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie", scrie in actul normativ mentionat anterior.

Masura, adoptata de parlamentari in luna decembrie, vine in contextul in care, pana acum,solutionarea cauzelor privind emiterea ordinului de protectie se realiza foarte greu, termenele de judecata fiind adesea prelungite.

Inainte de a-i fi aduse modificari, in Legea privind combaterea violentei in familie era stipulat, la art. 27, faptul ca un ordin de protectie emis in conditiile legii se judeca "de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie", fara a fi insa prevazut un termen-limita.

Initiatorii proiectului de lege au explicat, in momentul inregistrarii documentului, ca desi legiuitorul a stabilit in mod expres principiul solutionarii cauzelor de violenta domestica, din analiza practicii instantelor de judecata au fost constatate anumite deficiente si neconcordante ale aplicarii reglementarii, termenul de urgenta avand un caracter relativ, lasat la aprecierea judecatorului.

"Practica instatelor judecatoresti nu este unitara in ceea ce priveste regularizarea cererii si stabilirea primului termen de judecata, existand situatii in care primul termen de judecata este stabilit si la un interval de cinci luni/175 de zile de la data inregistrarii cererii pe rolul instantei", este precizat in expunerea de motive anexata documentului amintit.

Ce masuri se pot lua prin ordinul de protectie?

Legea nr. 217/2003 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie stabileste ca orice persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei, poate solicita instantei sa emita un ordin de protectie prin care sa se dipuna, in mod provizoriu, pentru maximum sase luni, una sau mai multe obligatii ori interdictii.

Concret, prin ordinul de protectie se pot dispune urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune (atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima);
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

De asemenea, conform reglementarilor aplicabile in prezent, instanta poate obliga agresorul sa suporte cheltuielile de chirie si/sau intretinere pentru locuinta temporara in care victima, copiii minori sau alti membri ai familiei locuiesc sau vor locui. Totodata, agresorul poate fi obligat sa urmeze consiliere psihologica si psihoterapie.

"Pe langa oricare dintre masurile dispuse (...), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii", este precizat in Legea nr. 217/2003.

Important! In caz ca judecatorul nu stabileste o perioada de valabilitate mai mica, ordinul de protectie se aplica pentru cel mult sase luni de la data emiterii sale. Statul roman, prin autoritatile competente, elaboreaza si implementeaza politici si programe destinate prevenirii si combaterii violentei in familie, precum si protectiei victimelor violentei in familie.

Noile reglementari stabilesc ca inclusiv actele de gelozie sau izolarea victimei de familie si prieteni pot constitui acte de violenta, iar victima poate sa ceara, in aceste cazuri, ordin de restrictie fata de agresor.

De asemenea, legea prevede ca violenta in familie reprezinta "inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate".

Violenta in familie reprezinta, in conditiile legii, "orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru ale aceleiasi familii".

Textul integral al Legii republicate: Legea pentru prevenirea si combaterea violentei in familie republicata 2012

Formele de violenta si drepturile victimei

Daca pana acum nu era foarte clar ce inseamna violenta in familie sau ce drepturi exista pentru victime, noile prevederi legale stabilesc atat formele sub care se manifesta violenta, cat si faptul ca victima are dreptul la respectarea personalitatii, a demnitatii si a vietii sale private.

Astfel, in Legea nr. 25/2012 au fost introduse 3 articole noi, ce reglementeaza formele de manifestare a violentei, "definitiile" membrului de familie si drepturile victimei.

Potrivit articolului 2.1 legea defineste formele prin care se poate manifesta violenta in familie:

  • violenta verbala;
  • psihologica;
  • fizica;
  • sexuala;
  • enonomica;
  • sociala sau spirituala.

Mai exact, inclusiv actele de gelozie si izolarea persoanei de familie, comunitate sau prieteni constituie acte de violenta. De asemenea, interzicerea activitatii profesionale, impunerea vointei, provocarea de stari de tensiune si suferinta psihica, controlul vietii personale, privarea de mijloace economice sau interzicerea accesului la valorile culturale, etnice sau religioase sunt considerate ca fiind acte violente.

Pana acum, prin membru de familie se intelegea sot/ sotie sau ruda apropiata. Noile prevederi legale stabilesc insa, ca membru de familie poate fi considerat chiar si fostul sot/ fosta sotie sau cel cu care se convietuieste, chiar si in afara casatoriei.

Articolul 2.2 prevede ca prin membru de familie se inteleg:

  • ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
  • sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;
  • persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc;
  • tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in drept drepturile fata de persoana copilului;
  • reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

Referitor la drepturile victimei, acestea sunt reglementate de articolul 2.3, ce stabileste ca victima are dreptul la:

  • la respectarea personalitatii, demnitatii si a vietii sale private;
  • la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;
  • la protectie speciala, adecvata situatiei si nevoilor sale;
  • la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare sociala, precum si la asistenta medicala gratuita;
  • la consiliere si asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.

Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt:

  • centre de primire in regim de urgenta;
  • centre de recuperare pentru victimele violentei in familie;
  • centre de asistenta destinate agresorilor;
  • centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
  • centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei.

Aceste unitati ofera gratuit servicii sociale destinate victimelor violentei in familie.

Centrele de primire in regim de urgenta (adaposturi) asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie, locatia acestora fiind secreta publicului larg.

Cea mai importanta noutate aduse de lege o reprezinta introducerea prevederilor referitoare la ordinul de protectie.

Astfel, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei, poate solicita instantei sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Pe langa masurile de mai sus, instanta poate dispune:

  • suportarea de catre agresor a chiriei si a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala;
  • obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.
Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului.

Pentru a obtine un astfel de ordin de protectie, victima trebuie sa completeze o cerere care este scutita de taxa judiciara de timbru si care va fi judecata de urgenta.

Legea prevede si contraventii ce se sanctioneaza:

Cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei:

  • refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivata a asistentului social, ingrijire medicala gratuita celui aflat in suferinta vizibila, pentru inlaturarea consecintelor violentelor;
  • schimbarea destinatiei adapostului.

Cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei:

  • refuzul parasirii adapostului, indiferent de motiv, in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut;
  • incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima.

Obtinerea unui ordin de protectie - interzicerea oricarui contact cu victima!

Cea mai importanta noutate aduse de "Legea nr. 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie" o reprezinta introducerea prevederilor referitoare la ordinul de protectie.

Pentru a obtine un astfel de ordin de protectie, victima trebuie sa completeze o cerere care este scutita de taxa judiciara de timbru si care va fi judecata de urgenta de catre instanta de judecata.

Astfel, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei, poate solicita instantei sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.
Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului.

Obtinerea unui ordin de protectie - obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute!

Alta noutate aduse de "Legea nr. 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie" o reprezinta introducerea prevederilor referitoare la ordinul de protectie.

Pentru a obtine un astfel de ordin de protectie, victima trebuie sa completeze o cerere care este scutita de taxa judiciara de timbru si care va fi judecata de urgenta de catre instanta de judecata.

Astfel, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei, poate solicita instantei sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.
Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului.

Legislatie:

Comentarii 

Postat la
%b %07, %2015
Postat de
daniel
INFO
In Monitorul Oficial Partea I nr. 78/2015 a fost publicata OG 6/2015 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.

Departamentul pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, exercita functiile de strategie, reglementare, reprezentare si autoritate de stat in domeniul violentei in familie, cu atributii in elaborarea, coordonarea si aplicarea strategiilor si politicilor Guvernului in domeniul violentei in familie.

Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice prin Departamentul pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati poate finanta sau, dupa caz, cofinantat programele de interes national care au ca scop prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si ocrotirea si sprijinirea familiei in vederea cresterii calitatii vietii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, precum si din alte resurse, in conditiile legii.

Textul integral al Ordonantei:
http://www.dreptonline.ro/legislatie/og_6_2015_modificare_lege_217_2003_prevenire_combatere_violenta_familie.php

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează