A doua poveste de recuperare din Franta

Venise timpul sa plec a doua oara in Franta la clinica Domnului Bohbot... de aceea, am urmat aceiasi pasi pe care i-am facut si data trecuta. Am cumparat biletele de avion, am inchiriat masina si ne pregateam de drum.

Sosise clipa plecarii de acasa si drumul spre aeroport in data de 17.05.2009. Odata ajunsi la aeroport ne–am imbarcat fara probleme. Pe timpul zborului ma gandeam cum o sa fie de data asta... poate se va intampla ceva bun si voi recapata ceva senzitivitate sau motricitate in plus.

Odata aterizati pe aeroportul Charles de Gaulles din Paris au inceput problemele, bineinteles ca trebuia sa am probleme cu masina si anume, am inchiriat masina de la o alta firma crezand ca fac o afacere mai buna, obtinand un pret mai mic, dar de unde firma a incasat banii, insa mai trebuia sa am pe card sold in plus pentru taxa ce se plateste pentru un sofer sub 25 ani... o garantie ce consta in suma taxei plus pretul masinii, adunate aproape 1300 de euro. Aceste lucruri nu erau explicate pe site-ul lor, in fine, am renuntat si am inchiriat masina de la alta firma care accepta bani cash sau card de debit, nu neaparat de credit.

Dupa tot balamucul asta am reusit sa plecam la drumul de 280 de km ce ne astepta, calatorie care s-a desfasurat fara nici un fel de probleme. Dupa vreo 3 sau 4 ore am ajuns la casa inchiriata si ne puteam relaxa in sfarsit dupa drum, in linstea profunda si calmul pe care ti-l inspira regiunea respectiva.

Abia asteptam sa merg la clinica a doua zi, sa vad ce rezultate voi obtine. Ajuns la clinica, imi parea ca abia plecasem de acolo... totul era la fel si neschimbat, era aceasi atmosfera primitoare iar personalul de acolo parca le cunosteam de o viata. Pe timpul tratamentului nu am recuperat nimic nou, dar mi sa spus ca muschii de la picioare s-au egalat, asta insemna un lucru bun. In restul timpului m-am imprietenit cu un cuplu de ameicani care aveau aceleasi probleme, doar ca el era lovit cervical si recuperase 70 la suta din toate ; aici ma refer la simturi si mers.

In timpul liber am fost sa vizitez Parisul si am stat la pescuit, fiindca acolo unde ne-am cazat existau doua lacuri... un lac comunal si unul privat, cel din curtea casei inchiriate de mine.

Sosise ziua plecarii spre RO si imi parea rau ca trebuia sa parasesc Franta, deoarece lumea de acolo este diferita total fata de la noi, acolo sunt niste oameni civilizati si integri, care respecta persoanele cu dizabilitati locomotoare sau oricare alta care sufera ca urmare handicap fizic.

Am strabatut drumul de intoarcere fara nici o problema intampinata. Astept data viitoare cand ma voi intoarce la clinica din Chapelle Montlinard pentru o noua runda de tratament.