Info
Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

Ce este adoptia?

adoptie_copil

Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

In cursul procedurii adoptiei trebuie respectate, in mod obligatoriu, urmatoarele principii:

  • principiul interesului superior al copilului;
  • principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu familial;
  • principiul continuitatii in educarea copilului, tinandu-se seama de originea sa etnica, culturala si lingvistica;
  • principiul informarii copilului si luarii in considerare a opiniei acestuia in raport cu varsta si gradul sau de maturitate;
  • principiul celeritatii in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei.

Cine poate adopta?

Pot adopta numai persoanele care au capacitate deplina de exercitiu si care sunt cu cel putin 18 ani mai in varsta decat cel pe care doresc sa il adopte. Persoanele cu boli psihice si handicap mintal nu pot adopta.

Pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca poate incuviinta adoptia chiar daca diferenta de varsta dintre adoptat si adoptatori este mai mica de 18 ani, dar in nici o situatie, mai putin de 15 ani.

Cine poate fi adoptat?

Copilul poate fi adoptat pana la implinirea varstei majoratului civil. Persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul minoritatii sale.

Adoptia intre frati este interzisa. Adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum si adoptia intre soti sau fosti soti sunt interzise.

Consimtamantul la adoptie

Persoanele care trebuie sa consimta la adoptie sunt urmatoarele:

  • parintii firesti; daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, in conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator;
  • parintele sau parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului; consimtamantul reprezentantului legal este obligatoriu in acest caz;
  • tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, in conditiile legii;
  • copilul care a implinit varsta de 10 ani;
  • adoptatorul sau, dupa caz, familia adoptatoare; in cazul adoptiei copilului si de catre sotul adoptatorului, consimtamantul trebuie exprimat de catre sotul care este deja parinte adoptator al copilului.
Nu este valabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau efectuarii unei contraprestatii, indiferent de natura acesteia, fie ea anterioara sau ulterioara.

Atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare

Evaluarea garantiilor morale si a conditiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare se face, pe baza solicitarii lor, de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul acestora si trebuie sa aiba in vedere:

  • personalitatea, starea sanatatii si situatia economica a adoptatorului sau familiei adoptatoare, viata familiala, conditiile de locuit, aptitudinea de educare a unui copil;
  • motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreste sa adopte;
  • motivele pentru care, in cazul in care numai unul dintre cei doi soti solicita sa adopte un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere;
  • impedimente de orice natura relevante pentru capacitatea de a adopta.
Pe baza rezultatelor evaluari, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare decide, in termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de evaluare de catre adoptator sau familia adoptatoare, daca acesta sau acestia sunt sau nu apti sa adopte. In cazul unui rezultat favorabil al evaluarii, directia va elibera atestatul de persoana sau familie apta sa adopte.

Atestatul eliberat de directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare este valabil pentru o perioada de un an. Valabilitatea acestui atestat poate fi prelungita anual in urma unei solicitari de reinnoire din partea adoptatorului sau familiei adoptatoare, cu conditia sa fie respectate aceleasi criterii care au stat la baza acordarii sale initiale.

In cazul unui rezultat nefavorabil al evaluarii, adoptatorul sau familia adoptatoare au dreptul sa solicite directiei, in termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului, reevaluarea. Rezultatul nefavorabil al reevaluarii poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la tribunalul de la domiciliul adoptatorului.

Obtinerea atestatului nu este necesara in urmatoarele cazuri:

  • pentru adoptia persoanei majore de catre familia care a crescut-o in timpul minoritatii;
  • pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.

Deschiderea procedurii adoptiei

Inainte de a sesiza instanta judecatoreasca cu privire al deschiderea procedurii adoptiei, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul copilului efectueaza demersuri pentru reintegrarea copilului in familie sau, dupa caz, pentru plasamentul copilului in familia extinsa sau substitutiva.

Incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face numai daca:

  • planul individualizat de protectie stabileste necesitatea adoptiei interne;
  • parintii copilului sau, dupa caz, tutorele isi exprima consimtamantul la adoptie.

Incredintarea in vederea adoptiei

Adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta judecatoreasca decat dupa ce copilul a fost incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte, astfel incat instanta sa poata aprecia, in mod rational, asupra relatiilor de familie care s-ar stabili daca adoptia ar fi incuviintata.

Incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara in urmatoarele cazuri:

  • pentru adoptia persoanei majore de catre familia care a crescut-o in timpul minoritatii;
  • pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv;
  • pentru adoptia copilului pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne si acesta a fost plasat la adoptator sau la familia adoptatoare, iar masura plasamentului dureaza de cel putin 90 de zile;
  • pentru adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel putin 90 de zile de la data instituirii tutelei.
In perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei, directia de la domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare urmareste evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si persoana sau familia careia i-a fost incredintat, intocmind in acest sens rapoarte bilunare. La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei, directia intocmeste un raport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori, pe care il comunica instantei competente in vederea solutionarii cererii de incuviintare a adoptiei.

Daca pe durata perioadei de incredintare in vederea adoptiei directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare constata neadaptarea copilului cu persoana sau familia adoptatoare ori existenta oricaror alte motive de natura sa impiedice finalizarea procedurii de adoptie, sesizeaza de indata instanta judecatoreasca, in vederea revocarii sau, dupa caz, prelungirii masurii incredintarii.

Incuviintarea adoptiei

Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa direct de catre adoptator sau familia adoptatoare in situatia adoptiei persoanei majore de catre familia care a crescut-o in timpul minoritatii si cel al adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.

In toate celelalte cazuri cererea de incuviintare a adoptiei putand fi introdusa fie de catre adoptator sau familia adoptatoare, fie de catre directia de la domiciliul acestora, la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei sau, dupa caz, la implinirea termenelor prevazute pentru adoptia copilului aflat in una dintre situatiile urmatoare:

  • a fost deschisa procedura adoptiei interne si copilul a fost plasat la adoptator sau la familia adoptatoare, iar masura plasamentului dureaza de cel putin 90 de zile;
  • adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel putin 90 de zile de la data instituirii tutelei.

Cererea de incuviintare a adoptiei este insotita de urmatoarele acte:

  • certificatul de nastere al copilului, in copie legalizata;
  • certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de catre unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica;
  • atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
  • hotararea judecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei;
  • certificatele de nastere ale adoptatorului sau ale sotului si sotiei din familia adoptatoare, in copie legalizata;
  • certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, in copie legalizata;
  • cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei adoptatoare;
  • certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista caruia este inscris;
  • documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, in masura in care nu s-a pronuntat anterior o hotarare judecatoreasca de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului.
Directia in a carei raza teritoriala domiciliaza persoana sau familia adoptatoare va avea obligatia de a depune rapoartele finale pana cel mai tarziu cu 5 zile inaintea termenului la care a fost citata pentru judecarea cauzei, precum si, dupa caz, de a da instantei judecatoresti orice relatii necesare pentru solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

Instanta judecatoreasca va admite cererea de incuviintare a adoptiei numai daca, pe baza probelor administrate, si-a format convingerea ca adoptia este in interesul superior al copilului. In termen de 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a incuviintat adoptia, directia care a participat la judecarea cererii de incuviintare a adoptiei va instiinta in scris parintii firesti despre aceasta.

Monitorizarea post-adoptie

Directia de la domiciliul copilului va urmari si va intocmi rapoarte trimestriale cu privire la evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii sai adoptivi pe o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei.

Legislatie

Legea nr. 273/2004 republicata in 2009 privind regimul juridic al adoptiei. Legea adoptiei

Hotararea de Guvern nr. 1435/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei

OUG nr. 102/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei

Legea nr. 49/2009 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 102/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei

Legea 274/2004 republicata 2010 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii

 

Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

Ce este contractul de munca?

interviu-angajareContractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana juridica sau fizica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Contractul individual de munca se incheie, in mod normal, pe durata nedeterminata, dar se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile prevazute de lege.

La ce sa fiu atent cand inchei un contract de munca?

1. Contractul individual de munca se incheie:

  • in baza consimtamantului partilor;
  • in forma scrisa; obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa ii revine angajatorului. Aceasta obligatie trebuie sa fie indeplinita de catre angajator anterior inceperii raporturilor de munca, anterior perioadei de proba. In situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale prin orice mijloc de proba;
  • in limba romana.


2. Anterior incheierii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract. Cu privire la informatiile furnizate salariatului, anterior incheierii contractului individual de munca, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.

3. O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea contractului individual de munca. In situatia in care angajatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramane valabil.

4. Incheierea contractului de munca se face dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea. Modalitatile in care urmeaza sa se realizeze verificarea sunt stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil, in statutul de personal si in regulamentul intern, in masura in care legea nu dispune altfel. Incadrarea angajatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz.

5. Informatiile cerute, sub orice forma, de catre angajator persoanei care solicita angajarea cu ocazia verificarii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decat acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale. Angajatorul poate cere informatii despre persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, insa numai cu privire la functiile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostiintarea prealabila a celui angajat.

Cine poate incheia un contract individual de munca?

Persoana fizica dobandeste capacitatea de munca la implinirea varstei de 16 ani. O persoana poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala. Incadrarea in munca in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face numai dupa implinirea varstei de 18 ani. Este interzisa incadrarea in munca a persoanelor sub varsta de 15 ani, precum si a persoanelor puse sub interidictie judecatoreasca.

Angajator poate fi o persoana fizica sau juridica ce poate sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca cu respectarea conditiilor legale. Persoana juridica poate incheia contracte individuale de munca din momentul dobandirii personalitatii juridice, iar persoana fizica din momentul dobandirii capacitatii depline de exercitiu - de la implinirea varstei de 18 ani.

Desfacerea contractului de munca

Contractul individual de munca poate inceta:

  • de drept
  • ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea
  • ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti
  • Contractul individual de munca inceteaza de drept:
  • la data decesului angajatului
  • la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau de punere sub interdictie a angajatului
  • la data comunicarii deciziei de pensionare
  • ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca
  • ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de angajat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate
  • ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate
  • de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei
  • ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau unei functii
  • la data expirarii contractului individual de munca incheiat pe durata determinata
  • retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varste cuprinse intre 15 si 16 ani

Contractul individual de munca poate inceta ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, prin demisie si prin concediere.

Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa al angajatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa trecerea unui termen de preaviz.

Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.

Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele.
Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca.

Concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului. Concedierea poate fi dispusa pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

Concedierea nu poate fi dispusa:

  • pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical
  • pe durata concediului pentru carantina
  • pe durata in care angajata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere
  • pe durata concediului de maternitate
  • pe durata concediului pentru cresterea copilului
  • pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav
  • pe durata indeplinirii serviciului militar
  • pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate
  • pe durata efectuarii concediului de odihna

Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii. Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau colectiva. Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.

Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului se dispune:

  • in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii
  • in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile
  • in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a angajatului
  • in cazul in care angajatul nu corespunde din punct de vedere profesional locului de munca in care este incadrat
  • in cazul in care angajatul indeplineste conditiile de varsta standard si stagiu de cotizare pentru pensionare si nu a solicitat pensionarea in conditiile legii.
Evaluare utilizator: / 2
Cel mai slabCel mai bun 

psihoterapie_cuplu

consiliere_de_cuplu

Consilierea psihologica nu inseamna ca ai probleme de natura psihica, la consiliere psihologica apeleaza persoane sanatoase psihic care trec prin situatii de criza (divort, decesul partenerului, crize personale, aparitia unei situatii medicale dificile, a unui handicap, stress etc), care se simt depasite de situatie si care cauta remedii pentru problemele lor. Insasi faptul ca apelezi la un consilier denota faptul ca esti preocupat de gasirea unor solutii eficiente prin care sa depaseasti situatia de criza personala sau de cuplu.

Consilierea te ajuta sa-ti constientizezi problemele, sa vorbesti despre ele, sa le privesti realist, fara sa le supraestimezi si fara sa le subestimezi, sa iei decizii potrivite, sa adopti metode prin care sa controlezi situatiile de criza, armonizarea propriei personalitati sau a relatiilor interumane.

Citeşte mai mult...

Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

depresie_insomnii

reactii_la_schimbare

Asa cum bine spun, "viata noastra nu este precum cea a semenilor nostri". Greu de inteles pentru cei ce nu le calca pragul. Intr-o lume plina de nenorociri, necazurile altora sunt aproape derizorii. Sunt perioade in viata fiecaruia in care toate merg prost si parca toate vin in acelasi timp, de aici si expresia "un lucru rau nu vine niciodata singur"...

Pentru multi bolnavi diagnosticul in cazul unor boli incurabile, a unor prejudicii de natura fizica sau afectiuni neuro-motorii, este o eticheta de genul "stigmatizat" care determina un soc, o prabusire a lumii sale reale. Comunicarea medic-pacient nu ar trebui sa se rezume la anuntarea diagnosticului, ci ar trebui sa vizeze si explicarea diagnosticului, a variantelor de tratament si a consecintelor lor. Medicul trebuie sa fi e deschis intrebarilor pacientului si sa incerce sa-i explice procedurile medicale la care ar putea fi supus pe intelesul lui. Adesea medicii nu fac acest lucru, iar pacientii se informeaza de la alti bolnavi, de la care afla de multe ori variante exagerate, scenarii catastrofale etc.

Citeşte mai mult...

Evaluare utilizator: / 3
Cel mai slabCel mai bun 

tulburari_personalitate

reactii_in_fata_bolii

Sanatatea este o stare de bine pe plan fizic, psihic si social. Omul devenit bolnav isi pierde unul din atributele sale fundamentale - starea de sanatate - care ii asigura o adaptare normala, adecvata, la exigentele mediului intern si extern. Boala este sinonima cu o stare de disconfort psihic si somatic.

In afara continutului sau psihosomatic, boala reprezinta o situatie existentiala diferita de cea fireasca. Acceptarea bolii poate reflecta o situatie - sursa de mari framantari sufletesti, soldate cu un evident stres psihic de durata, mai ales la persoanele care supraestimeaza problemele pe care le va pune boala.

Citeşte mai mult...

Evaluare utilizator: / 2
Cel mai slabCel mai bun 

terapia_durerii

adaptarea_psihologica

Suprastructura psihica a oricarei boli include numeroase semne de intrebare; ele se refera la gravitatea, durata, modul de evolutie al bolii, precum si la existenta ulterioara a persoanei, destinul sau in general.

Intensitatea si formele de manifestare ale acesteia depind de nivelul cultural al bolnavului, de cunostintele sale cu privire la forma de manifestare si evolutia bolii, la metodele de tratament, de structura si natura relatiilor interpersonale stabilite cu membrii familiei si cu echipa terapeutica.

Printre formele de manifestare a acestui soc emotional intalnim stari de anxietate, reactii depresive, trairi hipocondrice insotite de simptomele negative tipice: greata, astenie, insomnii, anxietate, depresie, dureri musculare, dureri somatice. Aceste reactii pot scade in intensitate dupa o perioada de tratament si pot fi traite de bolnav mai mult ca un acompaniament difuz al subiectivitatii. Ele se manifesta cu intensitate crescuta numai in cazul aparitiei unor incidente si complicatii sau cand are loc o scadere a capacitatii de rezistenta la stres.

Citeşte mai mult...

Evaluare utilizator: / 3
Cel mai slabCel mai bun 

neacceptare_handicapacceptarea_de_sine

Persoana care dobandeste un handicap sau are o boala incurabila suporta o trecere stadiala la ceea ce se confrunta. Se poate vorbi de o noua conditie medicala, sociala si psihologica. Esti nevoit sa te adaptezi la ceea ce s-a intamplat in viata ta si sa induri ceea ce ti-a fost dat.

1. Momentul anuntarii diagnosticului, momentul socului si al negarii.

Atunci cand esti anuntat ca ai fost diagnosticat cu o boala grava ori cand urma unui traumatism este necesara amputarea unui membru sau orice alta situatie generatoare de handicap naste revolta, soc si negare. Iar toate aceste sunt raspunsuri firesti la o situatie de criza personala si care se rasfrange si asupra familiei. O buna perioada esti focalizat pe pierderea suferita si durerea cauzata de aceasta. Este stadiula acelui “De ce tocmai mie?”, a unor “De ce-uri?” fara raspunsuri. Unii oameni nu reu?esc sa faca fata, nu pot accepta, nu se pot impaca cu acest diagnostic. Ei nu admit si nu accepta situatia. Este, dealtminteri si greu sa te vezi în situatia de a fi nevoit sa renunti la visele pe care ti le-ai intemeiat, sa accepti refuzul unui viitor de neatins. Nu este deloc usor ca atatea vise sa se naruiasca atat de curand si atat de brutal.

Citeşte mai mult...

Evaluare utilizator: / 3
Cel mai slabCel mai bun 

nu_dizabilitate

regresia_fata_de_boala

Boala este considerata de numerosi specialisti cat si de pacientii insisi, ca fiind un moment de pierdere a echilibrului de pana atunci, considerat de catre cei mai multi ca fiind un puternic impas. Gradul de stres psihic sporeste considerabil, daca aceasta perioada a restrictiilor si modificarilor aparute in modul de viata, este de lunga durata.

Individul realizeaza pe plan psihologic boala ca pe o agresiune, ca pe un stres contra propriei persoane, ca o stare de insecuritate sau dezastru. Pacientul poate reactiona la boala prin optimism, pesimism, negare, indiferenta sau independenta, el poate accepta sau refuza ideea de boala, fenomen care se exprima prin momentul si felul adresabilitatii sale la medic. Reactia bolnavului dupa stabilirea diagnosticului va depinde de natura lui si caracteristicile psihologice ale individului.

Citeşte mai mult...

Mai multe articole..

Pagina 1 din 6

Început
Anterior
1

Donatii online

Doneaza_Acum
RON

arata_ca_iti_pasa

Informatii ProStemCell

psihoterapie
concurs
adeziune recomanda

Intra pe Comunitatea PSC

Sondaj subiecte site

Ce subiecte te intereseaza pe acest site?

Conecteaza-te cu noi!

twitter youtube
facebook

Parteneri Pro Stem Cell

Slideshow Image 1
Slideshow Image 2
Slideshow Image 3
Slideshow Image 4
Slideshow Image 5

NewsLetter PSC

Cine e online?

Avem 187 vizitatori şi 1 membru online
  • daniel