Crioterapia
Incepand
cu secolul XX metodele utilizate in crioterapie au
evoluat (prin folosirea dioxidului de carbon solid sau a
oxidului de azot lichid), insa vizau in continuare numai
afectiunile maligne ale tegumentului si mucoaselor.
Metoda a luat amploare ca utilizare, prin extinderea
aplicarii ei la nivel visceral, din 1961, cand Cooper a
inventat un aparat modern de criochirurgie. Mecanismul
acestui tip de terapie consta in inducerea unei necroze
locale, la nivelul tesuturilor ce urmeaza a se
reepiteliza.
Cercetari realizate recent par sa confirme ideile din
trecut, si anume ca 'inghetarea' tumorilor reduce
durerile atroce provocate de cancer, extinzandu-le pe
acestea la ameliorarea simptomelor din neoplaziile
extinse la nivelului sistemului osos, care nu raspund la
radiatii sau alte tratamente.
Procesul de inghetare, crioablatia, este utilizat
frecvent in prezent pentru a distruge tumorile renale,
prostatice si altele. Conform unui studiu realizat de
oamenii de stiinta de la Mayo Clinic, Minnesota, s-a
constatat ca aceasta metoda reduce durerile provocate de
diverse tipuri de cancer, la 80% din pacientii inclusi
intr-un studiu. Efectele benefice ale acesteia se intind
pe durata a sase luni.
Deoarece in intreaga lume exista numerosi pacienti care
sufera de pe seama mestazelor osoase, Dr. Mathew
Callstrom, radiolog, a declarat ca studiul realizat isi
propune atat ameliorarea simptomelor din aceste
afectiuni, cat si imbunatatirea calitatii vietii in urma
tratamentului.
Studiul a inclus pacienti care nu au avut un raspuns
pozitiv la protocolul de tratament aplicat in cazul
pacientilor cu metastaze osoase, sau au refuzat sa il
urmeze pe acesta.
Acestia
au fost diagnosticati cu neoplazii primare diferite,
intre care cancer colorectal, renal, ovarian, tiroidian
si melanom- toate dintre acestea cu extindere la nivelul
tesutului osos. Medicii au utilizat imagini realizate
prin computerul tomograf pentru a ghida, cu ajutorul
acelor mici probe la nivelul tumorilor. Astfel, in
acestea, intr-o 'incapere' preexistenta, s-a introdus
printr-un tub argon gazos. Acesta a inghetat local,
conducand si la inghetarea tumorii.
Tehnica pare sa fie foarte bine tolerata de pacienti si
nu a marit durerea nici macar la unul dintre subiectii
studiului. Cercetatorii intentioneaza sa realizeze
studii mai amanuntite in viitor, pentru a da indicatii
sigure de folosire a crioterapiei in reducerea durerilor
din metastazele osoase.
Crioterapia determina distrugerea celulara prin anoxie (prin
formarea de cristale intracelulare) si afectarea
microvascularizatiei. Se utilizeaza 1-3 cicluri
inghet-dezghet cu durata de 10-30 de secunde, care se
repeta la 20-30 de zile. Leziunile de la nivelul
toracelui posterior raspund mai bine decat cele de la
nivelul toracelui anterior. Folosita in monoterapie,
determina rezolvarea leziunilor in 51-74% dintre cazuri.
De asemenea, ajuta si la 'inmuierea' leziunilor, usurand
administrarea injectiilor intralezionale.
Dintre reactiile adverse, amintim durerea si posibila
depigmentare. Deoarece
crioterapia de suprafata nu actioneaza si in profunzime
(sub 2 cm), s-a incercat si crioterapia intralezionala,
care poate penetra pana la 2 cm. Pentru crioterapia
intralezionala se introduce un ac de punctie medulara in
cheloid, paralel cu suprafata pielii si se conecteaza la
un dispozitiv prin care se scurge azotul lichid. Este
indicata in cheloidele de mici dimensiuni. Principala
reactie adversa a acestei metode este reprezentata de
distrugerile tisulare de la nivelul intrarii si iesirii
acului. Nu apare depigmentarea reziduala ca in
crioterapia de suprafata, pentru ca epidermul nu este
afectat. Excizia chirurgicala, de regula, trebuie
evitata, pentru ca, atunci cand este folosita ca
tratament unic, se insoteste de o rata mare a
recidivelor; pentru a scadea frecventa recidivelor, se
recomanda incizii paralele cu liniile de tensiune,
suturi intradermice sau aplicarea postexcizie de
pansamente compresive pentru o durata de cel putin 6
saptamani. Daca se asociaza radioterapia postoperatorie,
corticoizi sau interferoni intralezionali sau imiquimod
local, rezultatele sunt mult mai bune.
Medicii
romani au reusit o premiera absoluta in Europa de Est.
Este vorba despre utilizarea crioterapiei in cancerul
renal, procedeu realizat cu succes de echipa de medici
condusa de prof. dr. Mihai Lucan, seful Institutului
Clinic de Urologie si Transplant Cluj.
'De luni am inceput interventiile prin crioterapie in
cancerul renal. Am avut programate doua asemenea cazuri,
care au constituit un succes. Este adevarat, cancerul
trebuie sa fie intr-un stadiu incipient, insa procentul
de vindecare este de suta la suta', ne-a declarat
prof.dr. Mihai Lucan. Interventiile prin crioterapie au
inceput, la Cluj, in septembrie 2006. De atunci, au fost
operati 10 pacienti bolnavi de cancer de prostata.
Pacientii si-au cumparat doar acele de crioterapie, care
au costat circa 3.000-5.000 de euro, interventia in sine
fiind gratuita. In Germania, o astfel de operatie costa
nu mai putin de 15.000 de euro.
