Hernia de
Disc Lombara (HDL)
Se caracterizeaza prin ruperea inelului fibros de la
marginea discului, permitand hernierea materilalului
nucleului pulpos, care va intersesa radacinile nervoase.
Dupa modul de severitate al conflictului disc-radacina
nervoasa se descriu trei stadii de hernie de disc
lombara:
»
Stadiul
1 - cu iritatrea radacinii (durere pe traiect radicular);
»
Stadiul 2 – compresia radacinii (durere si parestezii pe
traiect radicular cu modificari ale reflexelor
osteotendinoase);
»
Stadiul 3 - paralizia radacinii ( duereri, parestezii,
pareza/paralizie pe membrul inferior cu, cu reaicet
radicular).
Orice pacient cu hernie de disc lombara prezinta clinic
cinci sindroame:
1. rahidian = vertebral ( durere ,
contractura musculara paravertebrala, tulburari de
statica vertebrala – scolioza , cifoza - si tulburari de
dinamica vertebrala – limitarea miscarilor de flexie ,
extensie , inflexiuni laterale);
2. radicular = suma semnelor si simptomelor
ce exprima suferinta a una
sau mai multor eadacini (durere radiculara , tulburari
de sensibilitate si neuromotorii);
3. dural = semne cu expresie clinica
reziltate din cresterea presiunii la care este supus
lichidul cefalorahidian;
4. miofascial = dureri localizate in tesutul
moale , identificate la palmare;
5. neuropsihic = totalitatea modificarilor
comportamentae si de reactivitate neuropsihica a
bolnavului.
Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala
Acest gen de tratament este recomandat in toate stadiile
evolutive ale lombosciaticii de cauza discala, dar
trebuie individualizat in functie de forma clinica si
particularitaiile bolnavului.
Pentru tratamentul fizical-kinetic este utila o
clasificare care sa permita sintetizarea mijloacelor de
tratament in cateva scheme cu valoare orientativa.
Prin perioadat acuta intelegem stadiul de evolutie al
bolii in care durerile lombo sacrate (cu sau fara
iradiere) sunt intense, nu se calmeaza nici in decubit,
exista contractura musculara paravertebrala cu sau fara
blocada.
In perioada sub acuta durerile din decubit au disparut,
pacientul se poate misca in pat fara prea mari dureri,
poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa
cu conditia de a nu-si mobiliza coloana lombo-sacrata si
a nu-si provoca astfel exacerbarea durerilor.
Perioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze
coloana, aceste mobilizari declasand durere moderata ,suportabila.
In ortostatism si mers, durerile apar dupa un interval
mare de timp, pot persista contracturi ale musculaturii
paravertebrale lombare.
Obiectivele pe care trebuie sa si le propuna
orice program de kinetoterapie sunt de
relaxare a musculaturii contracturate si asuplizarea
trunchiului inferior.
Pentru relaxarea musculaturii lombare cu reduicerea
concomitenta a lombo-sacralgiei, Sbenghe recomanda
aplicarea exercitiului hold-relax, modificat, cu
rezistenta moderata spre minima.
Contractia unui grup muscular este urmata de relaxarea
muschilor activati si ciclul se repeta. Abordarea
grupelor musculare se face de la distanta spre zona
afectata. Se utilizeaza pozitiile finale ale
diagonalelor Kabat pentru membre in scopul influentarii
musculaturii trunchiului. Diagonalele membrelor
superioare vor influenta musculatura abdominala
superioara si cea exetnsoara superioara a trunchiului.
Diagonalele membrelor inferioare vor influentza
musculatura abdominala inferioara si pe cea a
trunchiului.
Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii
de remobilizare a coloanei vertebrale lombare, basculari
ale bazinului, intinderea musculaturii paravertebrale si
muschiului psoas-iliac, cel mai frecvent se utilizeaza
programul Williams.
Acest program cuprinde urmatoarele exercitii repartizate
in doua faze.
A. In prima faza:
1. decubit dorsal , flexia-extensia
genunchiilor;
2. decubit dorsal , se trage cu mainile un
genuchi la piept pana se atinge genuchiul cu fruntea,
apoi celalat genunchi;
3. acelasi exercitiu , dar se executa
simultan cu ambii genunchi;
4. decubit dorsal , cu mainile sub cap , se
trage un genunchi cat mai mult spre piept , apoi
celalalt , finalizand cu ambii genunchi concomitent;
5. decubit dorsal cu bratele ridicate la
verticala , pe langa cap , genunchii flectati la 90 de
grade , talpile pe pat.
Din aceasta pozitioe se impinge lomba spre pat , se
contracta abdominalii si se basculeaza sacrul inainte.
Exercitiile se executa in serii de repetari al caror
numar se stabileste in functie de pacient.
B. In faza doua a programului Williams:
1.
decubit dorsal cu genunchii flectati , talpiile pe pat ,
se apleaca ambii genunchi lipiti spre dreapta si spre
stanga pana ating suprafata patului;
2. decubit dorsal , se ridica alternativ
calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta
pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patului;
3. decubit dorsal , se ridica alternativ
fiecare membru inferior al genunchiului extins;
4. din ortostatism , genoflexiuni cu mainile
sprijinite pe spatarul uni scaun , spatele se mentine
perfect drept , calcaile lipite pe sol;
5. pozitia de 'cavaler servant' , corpul
aplecat spre inainte si sprijin cu mainile pe sol; se
intinde genunchiul de sprijin executand si o balansare
care intinde muschiul psoas-iliac.
La acest program se pot asocia o serie de exercitii la
spalier din pozitia atarnat , in functie de
posibilitatile fizice ale bolnavului.
»
cu spatele la spalier , mainile deasupra capului , priza
cu ambele maini pe aceasi bara se executa:
1. ridicari ale genunchiilor la piept;
2. rotarea trunchiului stanga/dreapta cu genunchii
flectati;
3. bascularea stanga/dreapta a membrelor inferioare
intinse;
4. semisuspendare (soldurile si genunchii flectati la
90 de grade , spijin si pe picioare) , se fac basculari
inainte , inapoi si in lateral ale bazinului.
»
cu fata la spalier , mainile facand priza pe aceasi bara
se executa:
1. redresarea bazinului;
2. pendularea bazinului.
In perioada cronica se continua kinetoterapia prin
consolidarea asuplizarii coloanei verterbrale lombare ,
dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunchiului.
Scopul tonifierii musculaturii abdominale si a celei
extensoare lombare este , ca si in pozitia de
ortostatism , trunchiul inferior sa realizeze o pozitie
neutra a pelvisului si sa creeze o presiune abdominala
care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la
care sunt supuse discurile intervertebrale.
Program de exercitii:
1. din decubit dorsal cu genunchii flectati la 90 de
grade , talpile pe pat.
Se incearca impingerea cu forta a genunchiilor in sus in
timp ce kinetoterapeutul se opune miscarii , tot timpul
partea lombara ramanand in contact cu patul;
2. aceasi pozitie de plecare , pacientul ridica
capul umerii si trunchiul , bratele intinse anterior ,
pana cand palmele ajung deasupra genunchilor.Se revine
si se repeta.
3. din pozitie de cvadrupedie pentru corectarea
lordozei lombare , se suge puternic abdomnenul si se
mentine. Se relaxeaza si se repeta.
4. decubit dorsal , genunchii flectati la 90 de grade
, lipiti unul de altul , pacientul incearca sa ii duca
lateral spre panul patului.
5. aceasi pozitie de plecare , bolnavul isi trage cu
forta genunchii la piept , iar terapuetul se opune;
6. decubit dorsal cu membrele inferioare intinse.
Terapeutul incerca sa ridice ambele membre , dar
pacientul se opune;
7. din decubit lateral cu coapsele usor
flectate.Terapeutul impinge cu o mana pelvisul
pacientului inainte si cu a doua mana trage inapoi de
umarul acestuia.Bolnavul se opune acestor forte.
8. executarea podului din decubit dorsal cu genunchii
ushor flectati , sprijin pe umeri-spate si picioare, se
ridica bazinul si zona lombara. Terapuetul se opune
apasand pe crestele iliace;
9. din pozitia pod , bolnavul incerca o rotare a
bazinului la care terapeutul opune rezistenta spre
sfarsitul; cursei miscarii.Se alterneaza stanga/dreapta.
10. din ortostatism langa o masa , pacientul se
sprijina ushor de ea si face o usoara flexie din solduri
metinand coloana lombara delordozata; kinetoterapeutul
se opune miscarii, avand o mana pe scapula si cealalta
anterior, pe cresta iliaca opusa. Bolnavul se opune
acestor forte.
In perioada de remisiune completa , bolnavul poate
recurge la un tratament balneo-climateric.
Aceste programe nu sunt standard si este recomandata
variarea exercitiilor in functie de pacient.
Recomandarile sunt in functie de localizarea afectiunii
si de profesia pe care o are pacientul. Asfel ,
pacientii care isi desfasoara activitatea in special in
pozitie ortostatica sun beneficiarii unui program de
kinetoterapie orientat spre intretinerea si dezvoltarea
sistemului muscular de sutinere pe verticala a coloanei
vertebrale.
Pentru pacientii a caror activitate profesionala
solicita flexia trunchiului si miscari complexe ale
membrelor superioare , programul de kinetoterapie
profilactica trebuie orientat spre consolidarea functiei
de baza a sistemului vetrebro-ischio-gambierilor, care
asigura retroversia trunchiului la nivelul articulatuiei
coxo-femurale.
Sursa: KinetoRO
