Oamenii de stinta au prelevat celule ale pielii direct de la opt pacienti cu
boli diferite si le-au transformat in celule stem.
Cu o rezerva saraca de celule stem prelevate direct
de la pacienti, cercetatorii cred ca vor mai trece
10 ani pana la finalizarea unor terapii. Celulele
susa au fost create dupa ce au fost luate biopsii de
la oameni suferind de maladii precum Huntington sau
distrofie musculara si vor fi folosite pentru a
regenera partile afectate ale corpului si pentru
intelegerea stadiilor timpurii ale bolilor genetice
umane.
Procedura a fost catalogata drept una 'de un
incredibil potential' de catre cercetatorul Willy
Lensch, de la Harvard Medical School, si ar putea
inlatura din problemele etice impuse de folosirea
celulelor stem embrionare, informeaza BBC. Cu toate
acestea, oamenii de stiinta recunosc ca inca se mai
confrunta cu numeroase riscuri si ca mai sint de
strabatut vreo 10 ani pina la finalizarea unor
terapii.
Celulele stem pluripotente induse (IPS) sint celule
stem adulte create sa actioneze la fel ca cele
embrionare, avind capacitatea de a deveni orice
celula a corpului uman. Important este ca oamenii de
stiinta nu sint nevoiti sa distruga embrioni pentru
a creea rezerve de asemenea celule, care pot trata
boli de la diabet pina la Parkinson. 'Cautam
caramida umana perfecta. Una care sa fie etica,
flexibila si care sa nu fie respinsa de pacient, mai
ales ca vine chiar de la pacient', spune dr. Chris
Mason, de la Reteaua Nationala a Celulelor Stem din
Marea Britanie.
In statul insular, cercetatorii din Nottingham
folosesc acum IPS pentru a examina problemele
cardiace. Prelevind celule ale pielii de la pacienti
si redindu-le forma embrionara inainte de a le
transforma in celule ale inimii, ei pot invata mai
bine cum functioneaza bolile cardiace. Cu toate
acestea, transplantarea celulelor mai are cale lunga
in fata, intrucit cercetatorii nu au reusit sa
furnizeze pina acum cantitati necesare. Totodata,
orice terapie se impiedica de riscuri.
In momentul de fata, celulele stem trebuie
modificate genetic pentru a fi activate, iar
inserarea genelor poate fi periculoasa, pentru ca
ele se pot transforma intr-unele cauzatoare de
cancer. Cercetatorii spera insa ca peste cinci ani
sa nu mai aiba nimic de-a face cu modificarea
genetica.
Pe de alta parte, oamenii de stiinta din Singapore
au dezvoltat o strategie de a 'curata' celulele stem
embrionare, generind anticorpi care le-au omorit cu
succes pe cele reziduale, potrivit Reuters. Celulele
susa se pot 'diferentia' in orice fel de celula sau
tesut. Studiile au aratat insa ca unele dintre ele
nu reusesc sa se diferentieze, devenind reziduale.
Cercetatorii au creat anticorpii dupa ce le-au
injectat soarecilor celule stem embrionare umane,
apoi au fost recoltati si adaugati unor celule susa
proaspat diferentiate in laborator. 'Anticorpul a
eliminat in 30 de minute doar celulele stem
nediferentiate, lasindu-le neatinse pe cele
diferentiate', a descris echipa de cercetatori. Dupa
sase saptamini, ei au detectat tumori la soarecii
care au primit celule stem netratate, in timp ce
rozatoarele injectate cu amestecul continind
anticorpi nu aveau urme de tumora nici la 20 de
saptamini dupa tratament.
La maladia Parkinson, celulele nervoase aflate in
partea creierului ce controleaza miscarea musculara
mor sau sint avariate. In mod normal, aceste celule
produc o substanta chimica vitala, dopamina, ce
permite functionarea lina si coordonata a muschilor
corpului si a miscarii. In clonarea terapeutica,
nucleul unei celule este inserat intr-un ovul lipsit
de nucleu. Celula se dezvolta apoi intr-un embrion
din care pot fi recoltate celulele stem si folosite
ca tratament. In studiul centrului de cancer
Memorial Sloan-Kettering, celulele susa au fost
dezvoltate in neuroni producatori de dopamina,
celulele nervoase lipsa la boala Parkinson.
Lorenz Studer, de la centrul de cancer din New York,
le-a dat soarecilor un medicament care sa ucida
neuronii producatori de dopamina, provocindu-le
probleme de miscare similare celor intilnite la
pacientii suferinzi de Parkinson. Cercetatorii
americani au extras apoi fragmente din cozile
acestor soareci si i le-au trimis lui Teruhiko
Wakayama, specialist in clonare la RIKEN Center for
Developmental Biology, din Kobe, Japonia, descrie
traseul publicatia 'NewScientist'. Echipa lui
Wakayama a transferat nucleele din celulele pielii
prevalate din fragmentele primite in ovule de
soareci dezgoliti de cromozomi, pentru a crea
embrioni. Cercetatorii niponi au extras apoi celule
stem embrionare din acesti embrioni clonati. Inapoi
in New York, echipa lui Studer le-a transformat in
neuroni care secreta dopamina.
Provocarea a fost producerea de celule nervoase care
sa supravietuiasca dupa transplant. 'Este un progres
impresionant, deoarece, pentru prima oara, vedem ca
este posibil sa creezi propriile celule stem
embrionare ale unei persoane pentru a trata boala
Parkinson de care sufera. Cercetatorii din acest
domeniu trebuie sa realizeze mai multe studii pentru
a satisface preocuparile legate de securitate si sa
faca procesul mult mai eficient inainte de a-l trece
la oameni', explica dr. Kieran Breen, director de
cercetare si dezvoltare la Parkinson’s Disease
Society, citat de BBC. 'Terapia cu celule stem ofera
marea speranta de a repara creierul oamenilor care
traiesc cu Parkinson', completeaza el.
Profesorul Robin Lovell-Badge, expert in cercetare
pe celule stem la Institutul National de Cercetare
Medicala, saluta si el studiul oamenilor de stiinta
de la Memorial Sloan-Kettering pentru beneficiile pe
care i le atribuie clonarii terapeutice, insa adauga:
'Nu au studiat soarecii decit 11 saptamini dupa,
ceea ce nu este un timp prea indelungat pentru a
vedea cit de persistenta ar fi recuperarea'.
Intr-un studiu separat, o echipa de la University
College din Londra a descoperit mutatii intr-o gena
care poate declansa Parkinson la oamenii cu o
istorie in familie in acest sens. Descoperirea le
poate furniza oamenilor de stiinta un indiciu
referitor la cauza bolii si poate contribui la
cautarea unor noi tratamente.
Specialistii in hematologie
din Romania vor ca in tara noastra sa se infiinteze
cat mai curand un Registru National de Donatori de
celule stem. Ei spun ca acest lucru este necesar
pentru efectuarea in siguranta a transplantului de
celule stem. Atat medici romani cat si cei din
Franta, Spania, Ungaria, Israel si Germania au
discutat timp de doua zile, la Targu Mures, despre
avantajele si riscurile unui transplant de celule
stem.
Peste 150 de experti in hematologie s-au reunit la
cea de-a doua Conferinta Internationala pe tema
transplantului de celule stem care stau la de baza
organismului uman. Medicii au participat, la Targu
Mures, la un curs intensiv sustinut de doctorul
Eliane Gluckman din Paris, cea care a efectuat
pentru prima data un transplant de celule stem
prelevate din cordonul ombilical. Medicii romani se
plang ca la noi in tara nu exista un Registru
National de Donatori.
In Romania sunt trei centre unde se poate face o
astfel de interventie chirurgicala: la Targu Mures,
la Bucuresti si la Timisoara. Lipsa donatorilor face
ca doar o parte dintre cei care au nevoie de celule
stem sa poata beneficia de transplant. Costul unui
transplant ajunge pana la 50.000 de €,
fata de 200.000 de €
cat este in Occident.
Celula stem este baza organismului uman pentru ca ea
contine intreaga informatie genetica a corpului si
se poate regenera.
O companie californiana a anuntat ca a folosit
tehnologia clonarii pentru a crea cinci embrioni
umani, cu scopul de a produce celule stem identice
din punct de vedere genetic cu ale pacientilor,
transmite Reuters.
Compania Stemagen Corp. din La Jolla, California
afirma ca a obtinut cinci embrioni umani folosind
celule cutanate de la doi barbati adulti care
lucreaza la centrul de fertilizare in vitro al
companiei. Compania a efectuat nenumarate teste
pentru a verifica daca embrionii sunt clonele
perfecte ale donatorilor, embrionii fiind distrusi
in acest proces.
Cercetatorii au folosit o tehnica numita de transfer
nuclear de la celule somatice (SCNT), care presupune
implantarea nucleului unei celule de la donator intr-un
ovul. Este aceeasi tehnica folosita pentru clonarea
oii Dolly, primul mamifer clonat dupa un adult.
Dacă afirmatiile lor se confirma, echipa
californiana este prima care dovedeste ca a clonat
fiinte umane pentru a le folosi ca sursa de celule
stem, cele mai pretioase celule din corpul uman,
pentru ca au capacitatea de a se transforma in
aproape orice tip de tesut. Pe de alta parte,
cercetarorii spera sa foloseasca aceasta tehnica
pentru a crea surse de celule, tesuturi sau organe
pentru transplant, identice din punct de vedere
genetic cu cele ale pacientilor.
Progresul in medicina
depaseste, uneori la propriu, bariera omenescului.
Ceea ce, cu ani in urma, nu putea fi considerat nici
macar un gand nebunesc, astazi devine realitate.
Potrivit BBC, Guvernul britanic a dat unda verde
experimentelelor cu embrioni animalo-umani, ce vor
fi folositi pentru a extrage celule stem, esentiali
in gasirea leacurilor pentru maladii grave, cum ar
fi Alzheimer. 'Intentia noastra nu este sa cream un
hibrid om-bovin bizar, vrem sa folosim aceste celule
pentru a intelege mai bine cum sa facem celulele
stem umane mai bune', sustin cercetatorii. Initial
interzisa de Executivul londonez, tehnica a fost
acceptata, cu conditia ca hibridul sa fie 99.9% uman
si 0.1% animal. Embrionii vor fi in proportie de 99%
umani, cu o componenta animala de circa 0,1 %, insa
vor fi distrusi in timp de 14 zile si nu vor putea
fi implantati intr-un uter, fiind folositi doar in
cercetare, potrivit constringerilor guvernamentale.
Vestea a fost primita cu
entuziasm in randul echipelor de specialisti. 'Este
o veste minunata si un rezultat pozitiv nu numai
pentru munca noastra, ci si pentru progresul
stiintei in general. Speram ca va conduce la noi
tehnologii de pe urma carora sa beneficieze toata
lumea', a afirmat Lyle Armstrong, cercetator la
Universitatea din Newcastle.
Medicii
Spitalului de Urgenta 'Elena Beldiman' din
Barlad au prelevat, in premiera in judetul
Vaslui, celule stem din cordonul ombilical al
unui nou-nascut. Operatia a fost facuta la
solicitarea mamei, care a luat din timpul
sarcinii legatura cu specialisti de la o clinica
din Cluj, singura din tara care face asemenea
proceduri. 'Mama mi-a spus de la inceputul
trimestrului trei al sarcinii ca doreste acest
lucru si am colaborat cu specialistii clinicii
din Cluj in vederea punerii in practica a
operatiei. Probele vor fi trimise la o banca
specializata din strainatate pentru a fi
conservate', a declarat doctorul Valeriu
Popovici, seful sectiei obstetrica-ginecologie
din Barlad, specialistul care a efectuat
prelevarea. Medicul a precizat ca bebelusul
caruia i-au fost prelevate celule stem este
perfect sanatos.
Un doctor american de
origine cipriota sustine ca a reusit sa cloneze 14
embrioni umani si ca a implantat 11 dintre ei in
uterele unor paciente, informeaza publicatia
Independent, care precizeaza insa
ca niciunul dintre embrioni nu a supravietuit destul
de mult pentru a obtine "o sarcina viabila".
Dr. Panayiotis Zavos a declarat ca
a realizat aceste lucruri intr-un "laborator secret
dintr-o tara pe care nu a dezvaluit-o".
Doctorul sustine ca a implantat cei 11 embrioni in
uterele a patru paciente: una era din Marea Britanie,
in timp ce celelalte erau din SUA si o tara
neprecizata din Orientul Mijlociu. Zavos a afirmat ca, desi incercarile sale
au esuat de aceasta data, "va fi posibil sa sa
obtina o fiinta umana clonata in urmatorul an
sau doi daca eforturile se vor intensifica".
Acesta este "primul capitol in incercarile mele
serioase de a produce un copil clonat: nu exista
nicio indoiala legata de acest lucru, si poate ca nu
eu voi fi cel care o va face, insa copilul clonat
este aproape. Nu exista nicio indoiala ca nu se va
intampla", a spus Zavos.
"Nu suntem presati sa obtinem un copil clonat. Ceea
ce ne preseaza este sa obtinem un copil clonat
care este sanatos", a declarat medicul.
Independent precizeaza
ca implantarea de embrioni clonati in uter
reprezinta o infractiune in numeroase tari, inclusiv
in Marea Britanie. Clonarea pare sa fi avut loc intr-o
tara din Orientul Mijlociu, unde nu este ilegala,
iar un documentarist a filmat intregul proces.
Zavos sustine insa ca eforturile sale nu urmaresc sa
realizeze clone pe scara larga ci sa ajute cuplurile
care sunt afectate de infertilitate. "Nu suntem
interesati sa realizam clone ale lui Michael Jordan
si Michael Jackson. Cei bogati si faimosi nu
participa la munca noastra", a spus medicul de
origine cipriota.
Guvernul
australian a dat prima licenta care
permite oamenilor de stiinta sa creeze
clone ale embrionilor umani, prin
intermediul caruia se pot obtine celule
stem embrionare.
Compania de fertilizare
in-vitro
Sydney IVF
a obtinut aceasta licenta
si are acces la 7.200 de embrioni umani
pentru cercetare. Daca aceasta companie
va avea succes, ar fi prima data, la
nivel mondial, cand in cercetarile din
domeniu ar fi raportate beneficii,
conform declaratiilor reprezentantilor
National Health and Medical Research
Council (NHMRC) din Australia.
Cercetatorii din alte tari au produs celule stem
considerate a fi similare cu celulele embrionare,
folosind o varietate de tehnici, dar niciunii nu au
reusit sa obtina
celule stem embrionare prin
clonarea embrionilor umani.
"Au primit
licenta pentru clonare terapeutica", a
declarat John Findlay, presedinte al comitetului de
licentiere a NHMRC, adaugand ca Sydney IVF nu au licenta
pentru a ajunge la faza fetala a cercetarilor.
Findlay a mai precizat ca cercetatorii vor incerca sa
creeze celule stem de la pacienti care prezinta
anormalitati sau pot crea linii de celule stem care sa
fie compatibile cu pacientii de la care au fost
prelevate.
Directorul Australians for Ethical Stem Cell Research,
David van Gend, a criticat aceasta licentiere, sustinand
ca noile tehnologii inceamna ca clonarea nu mai este
necesara.
Medicii
britanici au reusit sa trateze, in premiera, doi
pacienti care au suferit un infarct, injectandu-le in
inima celule susa extrase din maduva lor osoasa de la
sold. Operatiile chirurgicale au fost efectuate in
primele cinci ore de la producerea infarctului, la Chest
and Heart Hospital din Londra. Medicii au extras celule
susa din maduva osoasa de la sold, le-au izolat si le-au
injectat in muschiul cardiac. Specialistii s-au folosit
si de angioplastie, o tehnica de deschidere cu ajutorul
unui balon a arterelor pacientilor care au suferit un
infarct. Celulele susa au capacitatea de a repara
tesutul distrus in urma infarctului si de a preveni
instalarea insuficientei cardiace, o complicatie
frecventa in astfel de cazuri. Operatiile au avut loc in
urma cu doar doua zile, iar medicii spun ca este prea
devreme sa se pronunte asupra rezultatului. Pacientii
sunt primii din 100 de persoane care vor fi tratate cu
ajutorul propriilor celule susa, in cadrul unui proiect
de 1,4 milioane de euro.
