Media-8

Pana in prezent, Centrul de Hematologie si Transplant Medular de la Institutul Clinic Fundeni a realizat peste 100 de transplanturi de celule stem hematopoietice, atat la copii, cat si la adulti.

Cu prilejul realizarii celui de-al 100 lea transplant, Prof. dr. Dan Colita, seful Centrului de Hematologie si Transplant Medular, a declarat ca preocuparile in acest domeniu au existat inca din anii '80, cand au avut loc doua transplanturi, insa cercetarile nu au continuat din cauza lipsei de tehnica si materiale. El a mai adaugat faptul ca activitatea Centrului a urmat o linie ascendenta, aici realizandu-se atat autotransplanturi, cat si transplanturi alogenice ( grefele au fost recoltate de la donatori familiali), numarul acestor proceduri crescand de la an la an. Astfel s-a ajuns ca in anul 2007 sa se efectueze 36 de transplanturi, acesta fiind cel mai mare numar de proceduri realizate in centrele de specialitate din Romania. Efectuarea acestor transplanturi a fost posibila in urma unei bune colaborari cu laboraoarele de biologie moleculara din Institutul Clinic Fundeni si din Institutul de Medicina Legala. Mai mult, in anul 2005 a fost incheiat un contract de colaborare cu Fundatia Jose Carreras, filiala din Germania, prin care s-au primit importante dotari si asistenta tehnica si profesionala.

Dintre cele 100 de transplanturi efectuate pana in 2008, 85 au fost autogrefe si 15 au fost transplanturi alogenice. Procedurile au fost aplicate la 81 de pacienti adulti si 19 copii. In ceea ce priveste rezultatele, dr. Dan Colita a spus ca in 80% din cazuri, acestea au fost favorabile, iar bilantul la cinci ani a aratat o supravietuire de 75%.

Dr. Alina Tanase a declarat ca aceasta metoda se aplica cand sunt indicatii precise si restrictii si contraindicatii riguros precizate in protocoale. Ea a subliniat faptul ca transplantul de celule stem hematopoietice reprezinta o metoda complexa, o procedura medicala foarte elaborata, care cuprinde 11 manevre si prelucrari laborioase, ce vizeaza pacientul, donatorul de grefa si grefonul insusi, inainte de a asigura obtinerea unei grefe de calitate si derularea optima a grefarii.

Dr. Tanase a subliniat ca echipa din acest centru doreste sa-si extinda activitatea prin adoptarea de noi proceduri si a accentuat faptul ca cele mai multe transplanturi au fost efectuate in ultimul an si jumatate. Ea a adaugat ca s-a trecut de la perioada de pionierat, la procedura de rutina.

Prof.dr. Constantin Arion, seful Centrului de Transplant Hepatic de la sectia Pediatrie, a amintit cateva dintre problemele care inca mai exista in domeniul legislativ, in cel al pregatirii de specialisti, dar si faptul ca aceasta este o metoda care nu se poate aplica decat anumitor pacienti. Directorul Agentiei Nationale de Transplant. dr. Victor Zota, a precizat ca dezvoltarea programului de transplant a fost posibila datorita unei finantari mai bune din partea Ministerului

Sanatatii si a existentei unui Program National de Transplant coerent. El a spus ca in tara s-au realizat, in 2004, 17 transplanturi, in 2005 - 33, in 2006 - 58, in 2007- 81.

Referindu-se la costuri, dr. Zota a precizat ca in timp ce in Romania un transplant de celule TCSH costa 40.000 de euro, in Germania costa 150.000 de euro, iar in SUA - 250.000 de dolari.

Centrele care fac transplant de celule stem hematopoietice sunt la Bucuresti, Timisoara si Targu Mures.

Directorul Agentiei Nationale de Transplant a subliniat ca Institutul Clinic Fundeni este un institut de referinta, aici realizandu-se pe langa transplantul de celule stem hematopoietice si transplant renal si hepatic.

Celulele susa destinate cercetarilor stiintifice nu vor fi brevetate in Europa daca au fost obtinute prin distrugerea embrionilor umani, a anuntat, vineri, Oficiul European de Brevete (OE.

Camera de apel a OEB a respins, joi, recursul unui institut american de cercetare, Wisconsin Alumni Research Foundatioin (WARF), care a cerut, inca din 1995, sa i se acorde un brevet european care sa-i protejeze metoda de stocare pe termen lung a celulelor susa prelevate din embrioni umani. Aceasta metoda este brevetata in Statele Unite.

OEB, care are sediul la Munchen si acorda brevete pentru 34 de state europene, a refuzat, in 2004, sa acorde acest brevet institutului american. WARF si James Thomson, cercetatorul in biologia celulara care a inventat aceasta metoda, au facut recurs, dar nu au avut castig de cauza.

In noiembrie 2007, James Thomson a fost extrem de mediatizat in lumea stiintifica prin lucrarile sale care au condus la obtinerea de celule susa ce au fost prelevate din epiderma umana si nu din embrioni.

Pentru a respinge cererea de eliberare a brevetului inaintata in 1995, juristii OEB s-au bazat pe faptul ca CBE - Conventia privind eliberarea brevetelor europene - interzice "folosirea embrionilor umani in scopuri industriale si comerciale".

In premiera: savantii chinezi au obtinut soareci fertili din celule ale pielii!

Doua colective separate de cercetatori din China au anuntat ca au reusit sa obtina soareci din celule ale pielii, pe care le-au reprogramat genetic, transformandu-le in celule stem embrionare.

Oamenii de stiinta de la Institutul de Genetic Medicala al Universitatii Jioa Tong din Shanghai au anuntat ca au obtinut soareci viabili si fertili pornind de la celule dermice pluripotente, reprogramate genetic pentru a se comporta precum celulele stem embrionare.

Soarecii astfel obtinuti au ajuns la maturitate si s-au reprodus, demonstrand ca organismul lor functioneaza normal. Un articol cuprinzand detalii asupra experimentelor urmeaza sa fie publicat in prestigioasa revista stiintifica Nature.

Independent, un alt grup de cercetatori chinezi a anuntat, in revista Cell Stem Cell, ca a obtinut soareci in urma unor experimente implicand reprogramarea celuleleor pluripotente din piele.

Celulele stem embrionare au o capacitate unica - aceea de a putea da nastere oricarui tip de tesut si organ din organismul animal. Insa aceste celule sunt dificil de obtinut si necesita utilizarea unor embrioni. Reprogramarea unor celule pluripotente din piele este o cale alternativa, posibil mai eficienta, pentru a obtine tesuturi, organe si chiar organisme intregi, cum e cazul sorecilor obtinuti de savantii chinezi.

Celulele dermice pluripotente reprogramate au fost obtinute in urma unor experimente realizate in 2006 si 2007 la Univeristatea din Kyoto, Japonia, de catre dr. Shinya Yamanka; acesta a introdus in celule 4 gene datorita carora celulele pluripotente din piele dobandeau aceleasi proprietati ca si celulele stem embrionare. Astfel, erau eliminate controversele etice legate de utilizarea in experimente a celulelor prelevate de la embrioni.

Dar, pana in prezent, nu se demonstrase ca aceste celule dermice modificate puteau functiona cu adevarat la fel ca si celulele stem embrionare. Experimentele savantilor chinezi au confirmat ca acest fapt este posibil.

Desi experimentele ridica probleme etice privind posibilitatea de a obtine, in viitor, organisme clonate (inclusiv umane) pornind de la celule dermice reprogramate genetic, cercetatorii chinezi de la Universitatea din Shanghai au respins ideea, preferand sa scoata in evidenta latura pozitiva a acestor experimente. Ei spera ca, in viitor, sa se obtina tesuturi si organe pentru transplanturi, utilizand propriile celule ale pacientului, reprogramate corespunzator. Prof Zeng, seful echipei de geneticieni, a declarat ca nu ar fi etic ca aceste celule reprogramate sa fie utilizate in reproducerea umana si sa ca este important ca in stiinta sa existe limite etice.

Alti cercetatori subliniaza ca mai sunt inca foarte multe multe lucruri de aflat despre comportamentul acestor celule reprogramate si despre modul in care vor evolua organismele provernite din ele. Profesorul Andrew Elefanty, de la Monash Immunology and Stem Cell Laboratories din Melbourne, Australia, a amintit ca reprogramarea celulelor se face prin introducerea in ele a unor noi gene cu ajutorul unor virusuri, despre care se stie ca in anumite cazuri, pot predispune la aparitia tumorilor.

Sursa: ABC

Organe de porc folosite pentru transplanturi umane

Oamenii de Stiinta din Coreea de Sud au clonat un purcelus ale carui organe erau modificate genetic pentru a fi compatibile transplanturilor umane. Purcelusul clonat a fost modificat genetic pentru a elimina genele "Alfa-Gal", care declanseaza respingerea tesuturilor. Organele de porc se adapteaza foarte bine la transplant, daca sunt eliminate molecule de zahar cu care sunt acoperite si care declanseaza respingerea imunologica in organismele umane.

Astfel, anticorpii distrug rapid organul de porc transplantat. Pentru clonarea purcelusului Xeno, asa cum a fost numit, au fost folosite celule stem de dimensiuni mai mici decat cele ale surogatelor normale, pentru ca acesta sa vina pe lume cu gene modificate. Initial, echipa de cercetatori a creat 4 clone de purcelusi din aproximativ 100 surogate, dar numai unul a supravietuit. Coreea de Sud a devenit astfel a doua tara din lume dupa SUA care a clonat un purcel pentru transplantul uman.

Organele umane vor fi recoltate de la „donatori” necuvantatori

Oamenii de stiinta japonezi considera ca au gasit o solutie pentru penuria de organe existenta la nivel global. Desi deocamdata in stadiu incipient, ei au reusit sa „creasca” organe chiar in corpul unei oi. Celule-susa au fost implantate in abdomenul rumegatoarei care, in timp, au format un pancreas. E drept, sustine „The Times”, celulele au fost recoltate de la un cimpanzeu, iar pancreasul ar putea fi transplantat la o maimuta care sufera de diabet, dar acest experiment creeaza premise pentru obtinerea unor organe necesare transplanturilor in cazul oamenilor.

„Am reusit sa facem multi pasi. Au mai fost facute experimente in ceea ce priveste potentialul oilor de a produce sange uman, dar ne apropiem treptat de punctul in care putem recolta de la oi organe umane. Am demonstrat ca este mult mai eficient sa creezi organe in vivo (intr-un animal viu) decat in vitro (in eprubeta), iar acum trebuie sa ne grabim”, a explicat profesorul Yutaka Hanazono, citat de The Times. Solutia japonezilor ar putea fi o adevarata „mina de aur” in medicina. Primii care vor avea de beneficiat de pe urma organelor umane „purtate” de animale vor fi chiar japonezii, unde legislatia este foarte restrictiva in privinta transplantului. Spre exemplu, chiar daca o persoana este in moarte cerebrala, doctorii nu au voie sa-i recolteze organele, deoarece moartea este definita in legislatia japoneza ca momentul in care inima inceteaza sa mai bata.

Sursa Gandul

Cercetatorii finlandezi au anuntat faptul ca au reusit sa inlocuiasca maxilarul superior al unui batran de 65 de ani. Unicitatea interventiei consta in faptul ca maxilarul a fost inlocuit cu un altul cultivat din celule stem si care crescuse în abdomen.

Medicii au anuntat ca aceasta interventie deschide noi perspective in ceea ce priveste tratamentul tesuturilor grav afectate. Au mai existat astfel de interventii pana acum, insa niciodata nu s-au mai folosit celule provenind de la pacient, crescute in laborator si diferentiate in tesut osos.

Mai mult, pacientul s-a recuperat mult mai repede decat daca s-ar fi folosit o grefa din osul piciorului. Cercetatorii au adaugat ca nu au folosit nimic provenind de la animale, astfel prevenindu-se infectarea cu virusi ascunsi in ADN-ul animal.

Celulele stem sunt celule umane care se gasec in sange si tesuturi. Cercetatorii au descoperit de curand ca tesutul adipos contine celule stem care pot fi 'tranformate' intr-o varietate de alte tesuturi. Daca in cazul unui transplant, se folosesc celule stem pentru obtinerea tesutului transplantat, sansele de respingere ale transplantului sunt zero. Cercetatorii au izolat celule stem din tesutul adipos al pacientului, sustin cercetatorii.

Celulele au fost tinute pentru a se dezvolta, timp de doua saptamani intr-un amestec plin de nutrienti ce continea si sange de la pacient. Apoi, cercetatorii au extras celulele numite mesenchimale (celule stem care pot da nastere tesutului osos, celui muscular si vaselor de sange). Cand numarul de celule colectate a fost destul de mare, ele au fost introduse in abdomenul pacientului si lasate acolo timp de noua luni pentru a se dezvolta. Apoi, structura formata a fost atasata de oasele capului pacientului cu ajutorul unor microsuruburi. Pacientul avusese o tumora din cauza careia a trebuit extirpat maxilarul superior.

Proteina care regenereaza membrele amputate

Salamandrele au o capacitate cu adevarat speciala: daca li se taie picioarele, acestea vor creste automat la loc. Din pacate, salamandrele sunt printre putinele animale care au aceasta capacitate, iar oamenii de stiinta sunt sunt foarte interesati in a descifra mecanismul de regenerare al membrelor amputate. Recent, cercetatorii englezi au descoperit o proteina care joaca un rol crucial in acest proces. Desigur, ei spera ca, in viitor, sa poata regenera membrele amputate si in cazul oamenilor.

Cheia mecanismului de regenerare a membrelor salamandrei sta intr-un complex de celule cunoscut sub numele de "blastema". Aceasta este o colectie de celule stem nediferentiate, capabile de a creste un organ intreg. Ea se regaseste si in stadiile initiale ale dezvoltarii oricarui embrion.

Blastema este cumva asemanatoare cu mai cunoscutul meristem, o colectie de celule stem ce se gaseste in varful ramurilor de plante, si care determina cresterea ulterioara a unei noi ramuri. Diferenta esentiala intre meristem si blastema este ca meristemul plantelor este prezent in mod normal in plantele adulte, pe cand blastema este prezenta numai in embrion si in anumite locuri speciale ale animalelor adulte, ca pielea care se regenereaza. Desigur, cu exceptia catorva animale, ca salamandra, unde blastema poate conduce la regenerarea unui intreg membru.

In cazul salamandrelor, organismul lor este in stare sa construiasca o noua blastema chiar in organismul adult. Astfel, o parte din celulele din regiunea afectata de amputare sunt retransformate de organism in celule stem, creand o blastema, si apoi transformate la loc in celule adulte, odata ce membrul amputat creste. Recent, cercetatorii englezi au descoperit o noua proteina care joaca un rol crucial in acest proces. Ei spera ca intelegerea mecanismului de regenerare va putea ghida viitoarele cercetatori in cazul oamenilor. Rezultatele cercetatorilor au fost publicate in prestigioasa revista Science.

Noua proteina investigata se numeste nAG, si ea este secretata de celulele nervoase si de celulele din piele. Pentru a demonstra importanta proteinei nAG, cercetatorii au avariat celulele nervoase, in asa fel incat ele nu mai erau capabile de a produce proteina nAG. Apoi insa, au indus artificial procese aditionale in celulele invecinate, in asa fel incat aceste celule au produs artificial proteina nAG. Rezultatul acestei experiente a fost ca membrul amputat al salamandrei a crescut la loc, cu toate ca celulele nervoase ce produceau proteina nAG erau avariate.

Dr Anoop Kumar si colegii lui de la University College London cred ca aceste rezultate incurajeaza cercetarile de regenerare a membrelor amputate in cazul mamiferelor. Dr David Stocum de la Universitatea Purdue (Statele Unite), crede ca aceste cercetari pot ajuta la intelgerea faptului de ce mamiferele au o capacitate mult mai mica de regenerare a organelor pierdute. O intelegere mai clara a mecanismelor de formare a blastemei si de regenerare a membrului amputat poate ajuta medicii sa recreeze artificial aceste blasteme si in alte parti ale corpului uman, care nu se regenereaza in mod obisnuit. "Cat de repede se va intampla aceasta, nu putem spune, dar descoperirea acestei noi proteine nAG este un pas important", adauga dr. Stocum.