Centrul de
Imunoterapie Celulara Gavis - Med
Misiune
Obiectivul Centrului consta
in dezvoltarea noilor biotehnologii medicale si
introducerea lor in tratarea bolilor care sunt
refractare medicamentelor conventionale.
O linie de investigatii include:
-
Imunoterapia
specifica deschide noi oportunitati in tratamentul
alternativ al cancerului.
-
Vaccinarea
T-cell (vaccino-terapie) este un tratament patogenic
al bolilor autoimune si alergice.
-
Terapia cu
celule stem este un mod de tratament cu o eficienta
sporita privind bolile neurologice grave ale
adultilor si copiilor.
-
Combinarea
imunoterapiei este un tratament eficient pentru
infectiile virale cronice.
-
Terapia
reparativa este tratamentul pentru bolile cronice
legate de imbatranirea organismului.
Terapia cu celule stem pentru tratarea
afectiunilor neurologice grave
Terapia cu celule stem permitand
repararea organelor afectate la nivel celular deschide
noi sanse fundamentale pentru tratarea bolilor grave,
inclusiv a afectiunilor neurologice. Sistemul Nervos
Central (SNC) este un organ „imuno-privilegiat” unde
exista bariere naturale privind dezvoltarea proceselor
de imunizare, de inducere antigenica. De fapt, celulele
stem grefate au demonstrat convingator pe baza
cercetarilor ca sunt capabile sa supravietuiasca in
complexul major histo-compatibil si SNC incompatibil o
lunga perioada de timp. Exista de asemenea dovezi ample
ale diferitelor studii experimentale ce indica
abilitatea celulelor stem transplantate de a prolifera
si a elabora factorii de crestere a acestora
in
cadrul leziunilor cerebrale si de a intensifica
considerabil procesul de refacere a tesutului
creierului.
Rezultatul maxim al terapiei cu celule
stem poate fi asteptat cand impactul direct al celulelor
grefate
intr-un
creier afectat este combinat cu influenta lor asupra
diferitelor structuri din creier care sunt intr-un fel
implicate in executarea unei functii afectate. Un
asemenea rezultat combinat poate fi obtinut prin
implantarea unor celule donor in circulatie. In prezent
exista dovezi sporinde cum ca celulele donor-derivate si
progenitor sunt capabile sa migreze in tesuturi si
organe afectate si sa intensifice procesele reparatoare.
Avand in vedere aceste date, varianta introducerii
celuleor donor pe calea subarahnoidala in SNC distrus
pare destul de rezonabila. In plus, aceasta cale
presupune traumatizare minima si repetabilitate.
Prin experimente speciale am descoperit
ca celulele stem derivate din fetusi si cele progenitor
sunt mult mai eficiente in restaurearea tesutului nervos
distrus decat celulele din maduva osoasa adulta. Prin
urmare, celulele obtinute din fetusi au fost alese de
catre Centrul nostru sa trateze afectiunile neurologice.
Inainte de a fi translplantate, celulele sunt testate
pentru a rezista virusilor conform celor mai solide
cerinte internationale. Celulele sunt grefate in
cavitatea subarahnoidala a pacientului via punctii
lombare.
Mai mult, pacientii cu traumatism
medulo-vertebral sunt supusi la interventia clasica de
spargere a chistului intramedular si umplerea defectului
maduvei cu gelul special care contine celulele obtinute
din fetusi.
Pe durata tratamentului, pacientului i
se pot grefa de mai multe ori celule. Rezultatele
tratarii a 408 pacienti pe o perioada de 2 ani si chiar
mai mult sunt prezentate in tabel. Ar trebui sa
subliniem faptul ca beneficiile neurologice ale terapiei
cu celule stem se dezvolta treptat pentru o perioada
lunga de timp si, prin urmare, datele prezentate nu sunt
finale si pot fi schimbate de-a lungul timpului.
Rezultatele subliniaza o eficienta
crescuta a transplantului de celule stem in tratamentul
traumatismului vertebro-medular. Majoritatea pacientilor
si-au imbunatatit notabil calitatea vietii. Se remarca
beneficiile apreciabile ale terapiei nu numai in cazul
pacientilor cu traumatisme recente, ci si la cei carora
tratamentul s-a aplicat la 1 an si chiar mai mult de la
accident si care in medicina conventionala sunt
considerate incurabile.
Terapia cu celule stem poate fi aplicata
eficient cat de repede posibil, chiar din clipa in care
pacientul este inconstient. Aceasta terapie il face
constient pe pacient, reduce riscul rezultatului letal
si promoveaza viitoarea sa reabilitare neurologica.
Neajunsurile neurologice pe termen lung datorate unei
traumatism cerebral pot fi si ele imbunatatite cu
ajutorul acestei terapii.
Rezultate impresionante s-au obtinut la
copii cu paralizie cerebrala. Majoritatea pacientilor
carora li s-au grefat celule au suferit de o dubla
hemiplegie, cea mai severa si cea mai putin curabila
forma a paraliziei cerebrale. Totusi, terapia cu celule
stem face posibil ca toti pacientii sa-si amelioreze
bine afectiunea neurologica si sa reduca considerabil
dependenta lor de o alta persoana.
Terapia cu celule stem are ca rezultat o
scadere a frecventei convulsiilor epileptice. Pacientii
sunt mai putin dependenti de administrarea
anticonvulsivelor.
Imbunatatiri
clinice evidente s-au observat si la pacientii cu
consecinte pe termen lung ca urmare a infectiilor
neurologice. Trebuie subliniat ca toti pacientii acestui
grup au avut afectiuni neurologice profunde si nu au
raspuns la niciun tratament conventional.
De mare interes sunt primele experiente
pozitive privind tratarea unor afectiuni congenitale cum
ar fi atrofia spinala musculara si sindromul Down,
pentru care nu s-a gasit inca niciun tratament eficient.
Rezultatele negative in tratamentul
encefalopatiei post-hipoxice pot fi explicate de
suprafata marita pe care s-au intins leziunile
cerebrale.
Tintele primare asupra carora actioneaza
celulele stem grefate sunt structurile stem cele mai
vechi ale creierului. Activarea acestor structuri
furnizeaza, probabil, „trezirea” scoartei cerebrale la
pacientii in coma. Pe de alta parte, regresul de durata
a simptomelor focale la pacientii carora li s-au
transplantat celule stem poate fi o dovada a dezvoltarii
unor comunicari stabile neurale noi.
Transplantarea subarahnoidala a
celulelor stem este sigura si bine tolerata.
Meningitele, dar si cresterea temperaturii corpului
pana la 38,50C, s-au remarcat partial la
pacienti in intervalul 24 - 48 ore de la transplant.
Aceste efecteu au disparut de la sine, fara sa ceara
nicio interventie medicala suplimentara serioasa.
Desfasurarea terapiei cu celule stem in practicile
pediatrice cere o atentie speciala din pricina
posibilitatii dezvoltarii reactilor encefalitice acute
la copii cu transplant, fapt care implica mutarea
acestora la sectia de reanimare. Este de o mare
importanta sa remarcam ca tratamentele cu celule stem pe
o perioada de 2 ani, chiar si mai lunga, nu au dus la
nicio complicatie care sa aiba legatura cu grefarea de
celule stem.
Astfel, este sigur ca terapia cu celule
stem deschide noi oportunitati in tratarea eficienta a
afectiunilor neurologice cu provenienta diferita. Ar
trebui sa subliniem in mod particular ca o asemenea
terapie este capabila sa amelioreze defectele
neurologice si sa imbunatateasca calitatea vietii in
acele cazuri in care toate celelalte interventii
medicale sunt lipsite de rezultate.
Terapia cu celule stem in tratarea
traumatismelor medulo-vertebrale (TVM)
In
Centrul nostru am dezvoltat o terapie cu celule stem
originala pentru tratarea pacientilor cu traumatisme
vertebro-medulare ce se bazeaza pe tehnologia
transplantului de celule stem. Dupa ce sfaramam chistul
intramedular prin interventie chirurgicala (vezi Fig.1),
golul din maduva este umplut in intregime cu un gel
special care contine celule stem fetale (vezi Fig.2).
mai mult, pe parcursul a cateva luni dupa interventie,
fiecare pacient este grefat subarahnoidal cu celule
fetale, o data sau de mai multe ori. Combinarea
celulelor donoare au ca rezultat generarea proceselor
reparative in tesutul nervos adult care a fost anterior
determinat prin studii experimentale speciale.
Distrugerea maduvei
Fig. 1 Disectia chistului de
tesut
conjunctiv si deschiderea pentru a avea acces la maduva
afectata.

Fig. 2 Umplerea golului maduvei prin
implantarea gelului ce contine celule.

Pana in prezent
un numar de 122 de pacienti cu traumatism verterbral au
fost subiectul terapiei cu celule stem. La aproape 60%
dintre pacienti leziunea se caracteriza initial prin
disfunctionalitati totale motoare sau senzoriale la un
nivel inferior zonei afectate. Perioadele de timp scurse
de la accident si pana la terapia cu celule stem a
variat intre cateva luni si 5 ani. Rezultatele
pacientilor tratati in decursul a 2 ani si chiar mai
mult sunt ilustrate in tabelul 1.
|
Examen neurologic inainte de
terapia cu celule stem |
Examen neurologic dupa terapia
cu celule
stem (% pacienti) |
|
A |
B |
C |
D |
|
A (100%) |
31% |
48% |
18% |
3% |
|
B (100%) |
- |
78% |
22% |
- |
A - afectare totala a functiilor motorie
si senzoriala
B - afectare motorie completa,
senzoriala incompleta
C - afectare incompleta a functiilor
motorie si senzoriala
D - functie motorie folosibila cu sau
fara mijloace auxiliare (forta musculara a crescut cu 3
puncte sau mai mult).
Dupa cum se poate vedea, imbunatatirile
clinice de diferite grade au fost remarcate in mai mult
de jumatate din pacienti dupa terapia cu celule stem. Ar
trebui sa notam ca schimbarile neurologice in pacientii
carora li s-a facut implant au avut loc gradual pe
parcursul unei perioade lungi de timp (3 ani sau chiar
mai mult) si, prin urmare, datele prezentate nu sunt
cele finale si se pot schimba pe parcurs. Terapia cu
celule stem este sigura si bine tolerata; nu s-au notat
complicatii serioase legate de implantul cu celule.
Astfel, tehnologia de transplant al celulelor stem
deschide noi oportunitati pentru tratamentul eficient al
pacientilor cu TVM.
Cateva cazuri la care s-a aplicat
transplantul de celule sunt descrise detaliat mai jos.
Un pacient A de sex barbatesc in varsta
de 31 de ani si-a fracturat coloana in zona T12 si L1 ca
urmare a unui salt cu parasuta. Perioada de timp dintre
transplantul celulelor stem si accident a fost de 1 si 6
luni. Inainte de transplantul cu celule stem examenul
sau neurologic se prezenta astfel: paraplegie flasca
inferioara (forta musculara mai mica de 2 puncte);
conductivitate a tuturor tipurilor de sensibilitate
afectata profund mai jos de nivelul inghinal; disfunctie
a organelor pelviene.
Pacientul a fost supus unei interventii
chirugicale (distrugerea chistului intramedular si
implantarea celulelor donoare in cavitatea formata),
plus un transplant subarahnoidal de celule.
La 6 luni dupa terapia cu celule stem
pacientul manifesta o restaurare completa a tuturor
tipurilor de sensibilitate si controlul eficient al
functiilor organelor pelviene. Pacientul e in stare sa
realizeze flexia articulatiilor soldului si a
genunchiului ambelor picioare fara sa fie asistat si sa
mentina picioarele in pozitia indoit (vezi Fig.3).
Examenul neuromiografic a dat la iveala
aparitia unei conductivitati clare in extremitatile
inferioare (vezi Fig.4).
Fig. 3 Pacientul isi
indoaie picioarele
fara sa fie ajutat
si le mentine
in aceasta pozitie

Fig. 4 Conductivitatea biopotentiala
in
extremitatile inferioare ale pacientului.
Un pacient Z de sex barbatesc in varsta
de 24 de ani a suferit un traumatism la nivelul C7 ca
urmare a unui accident rutier. Perioada de timp dintre
accident si transplantul de celule stem a fost de 2
luni. Inainte de transplantul cu celule stem examenul
sau neurologic se prezenta astfel: parapareza
superioara; paraplegie flasca inferioara; conductivitate
afectata profund la toate nivelele de sensibilitate mai
joase de T1; disfunctie a organelor pelviene. Examenul
RMN a aratat ca corpurile vertebrale C6-C7 sunt
deformate si si-au diminuat marimea. La nivelul C6-C7
s-a vizualizat implantul Ti-Ni. In zona leziunii maduva
era subtiata, insa nu intrerupta. Chistul intramedular
de marime 1.01 х 0.2 cm a fost clar vizualizat la
segmentul C7 (vezi Fig. 5 A). La nivelul T1-3
eterogenitatea maduvei cu regiuni hiperintensive de
pana la 0,12 cm au fost depistate in diametrul lui T2.
Pacientul a fost supus unei interventii
chirugicale (distrugerea chistului intramedular si
implantarea celulelor donoare in cavitatea formata),
plus 3 etape de transplant subarahnoidal de celule la
interval de 14 zile. La 120 de zile dupa terapia cu
celule stem, la RMN, regiunile cu densitati variate cu
contururi nedistincte au fost vizualizate in campul
chistului initial (vezi Fig.5 B). Aceste regiuni pot fi
manifestari vizibile ale activitatii reparatorii a
celulelor grefate.
Figura 5 (A, B, C). RMN al pacientului Z
inainte de tratamentul cu celule
stem (A), la patru luni (B) si la
patru ani dupa tratament (C).

Beneficiile tratamentului s-au dezvoltat
treptat la pacient pe durata a 4 ani. Dinamica
schimbarilor neurologice este prezentata
in tabelul 2.
|
Perioada
de timp
de după
terapie
(ani) |
Date
clinice |
|
Forţa
mainilor |
Gama de
miscari
a
degetelor |
Gama de
miscari
a
picioarelor |
Nivelul
dureros
al
sensibilitatii |
Urinare |
|
0.5 |
2 |
Nu |
Nu |
T2-T3 |
Incontinenta |
|
1 |
2 |
Flexie,
deschidere |
Misca
primul
deget al
piciorului
drept |
T 6-7 |
Control
mai mult
de 3
pana
la
4 ore |
|
2 |
3-4 |
Flexie,
deschidere
Extensie |
Contractii
in
muschii
coapselor |
Refacere
completa
a
tuturor
tipurilor
de
sensibilitate |
Refacere
completa |
|
4 |
5 |
Refacere
completa |
Contractii
in
muschii
gambei |
|
|
Fig. 6 Pacientul Z si-a recuperat
complet activitatea motorie a mainilor
si se poate misca
fara sprijin

Un pacient K de sex barbatesc in varsta
de 52 de ani a suferit un traumatism al coloanei la
nivelul C3-C6 ca urmare a unui accident rutier. Perioada
de timp dintre accident si terapia cu celule stem a fost
de 4 zile.
inainte
de transplantul cu celule stem examenul sau neurologic
se prezenta astfel: tetraplegie; afectarea profunda a
tuturor tipurilor de sensibilitate mai jos de nivelul
T1; disfunctia organelor pelviene. Palparea vertebrelor
C3 pana
la C6 era dureroasa. Examenul cu raze X nu a dat la
iveala nicio distrugere a maduvei cervicale de catre os.
Examenul RMN a indicat o regiune rotunda (0,7 x 0,5 cm)
de hipotensiune cu contururile
in
mod clar sectionate la jonctiunea C3 cu C4 si o zona de
5,8 x 0,3 cm centro-dextrala de forma unui fus ce dadea
semnalul unei presiuni crescute
in
corpul lui T2 de-a lungul
intregii
lungimi de la C2 pana la C5 (vezi Fig. 7A).
Pacientul a fost supus la doua
transplanturi subarahnoidale cu celule la interval de 14
zile. In a 44-a zi de la terapia cu celule stem,
examenul RMN arata o formatiune intramedulara heterogena
cu contururi nedistincte (se presupune ca chistul a fost
infasurat in grefa de celule nervoase) la C7, la fel ca
si o ingrosare si o structura normala a maduvei mai jos
de nivelul traumatismului (vezi Fig. 7B).
Rezultatele terapiei s-au dezvoltat
treptat la pacient pe durata a 4 ani. La final, RMN-ul a
aratat ca maduva nu mai prezenta nicio afectiune (vezi
Fig. 7C). Toate tipurile de sensibilitate au fost
complet recuperate; s-a preluat controlul asupra
functiilor organelor pelviene; forta bratelor a ajuns
pana la 5 puncte. Pacientul si-a recuperat capacitatea
motorie pana in masura in care putea sa mearga fara
ajutor (vezi Fig.8).
Figura 7 (A, B, C). Examenul RMN al
pacientului K inainte de tratamentul cu celule stem (A),
in a 44-a zi (B) si la 4 ani dupa tratament (C).

Fig. 8. Pacientul K se deplaseaza fara
ajutor din afara.

Un pacient S de sex barbatesc in varsta
de 18 ani a suferit un traumatism la nivelul C5 in
timpul unei scufundari. Intervalul de timp dintre
accident si demararea terapiei cu celule stem a fost de
1,5 ani. inainte de transplantul cu celule stem examenul
sau neurologic se prezenta astfel: tetraplegie;
afectarea profunda a tuturor tipurilor de sensibilitate
mai jos de nivelul T1; disfunctia organelor pelviene. La
examenul RMN chistul intramedular care cuprinsese 2/3
din maduva la nivelul C5-6 a fost clar vizualizat (vezi
Fig. 9A).
Pacientul a fost supus unei interventii
chirurgicale (distrugerea chistului intramedular si
implantarea celulelor donoare in cavitatea formata),
plus 3 transplante subarahnoidale de celule la intervale
de 30 de zile.
La 2 ani dupa
terapia cu celule stem forta musculara a mainilor
pacientilor a ajuns la 4 puncte, isi controla mictiunea,
iar pe partea dreapta s-a observat recuperarea simtului
tactil si musculo-articular. in plus, in muschii
femurali s-a inregistrat o activitate contractorie.
Pacientul putea sa stea in genunchi sprijinindu-se de
podea pe brate. Putea sa lucreze pe calculator. La
examenul RMN s-a remarcat disparitia chistului
intramedular ca si refacerea structurii maduvei
(vezi Fig. 9B).

Figura 9 (A, B). Examenul RMN al
pacientului S inainte (A)
si la 2 ani dupa tratamentul
cu celule stem (B).
Un pacient V de sex barbatesc in varsta
de 23 de ani a suferit un traumatism la nivelul C5 ca
urmare a unui accident rutier. Intervalul de timp dintre
accident si demararea terapiei cu celule stem a fost de
3 ani. inainte de transplantul cu celule stem examenul
sau neurologic se prezenta astfel: parapareza superioara
(forta bratelor era mai mica de 2 puncte); paraplegie
flasca inferioara; afectarea profunda a tuturor
tipurilor de sensibilitate mai jos de nivelul T1;
disfunctia organelor pelviene. La examenul RMN s-a vazut
clar un chist la nivelul leziunii.
Pacientul a fost supus unei interventii
chirurgicale (distrugerea chistului intramedular si
implantarea celulelor donoare in cavitatea formata),
plus 2 transplante subarahnoidale de celule la intervale
de 14 de zile.
La 1,5
ani dupa terapia cu celule stem regiunea unde se afla
initial chistul era in mare parte umpluta cu tesut
nervos, asa cum s-a vazut la examenul RMN. Pacientul
prezenta recuperarea controlului asupra vezici urinare
si a sensibilitatii. Forta mainii drepte si a celei
stangi era de 5 si, respectiv, 3 puncte. Putea sa scrie,
sa lucreze la calculator si sa conduca masina
(vezi Fig.10).

Figura 10. Pacientul V scrie, lucreaza
la calculator si conduce masina.
O pacienta K de sex feminin in varsta de
18 ani a suferit un traumatism la nivelul C6 ca urmare a
unui accident rutier. Intervalul de timp dintre accident
si demararea terapiei cu celule stem a fost de 2 ani.
inainte de transplantul cu celule stem examenul sau
neurologic se prezenta astfel: parapareza superioara
(forta bratelor era mai mica de 2 puncte); paraplegie
flasca inferioara; afectarea profunda a tuturor
tipurilor de sensibilitate mai jos de nivelul leziunii
maduvei; disfunctia organelor pelviene.
Pacienta a fost supus unei interventii
chirurgicale (distrugerea chistului intramedular si
implantarea celulelor donoare in cavitatea formata),
plus 2 transplante subarahnoidale de celule la intervale
de 14 de zile.
La 12 luni dupa
terapia cu celule stem pacienta prezenta recuperarea
completa a tuturor tipurilor de sensibilitate si
controlul eficient al organelor pelviene. Putea sa
scrie, sa coasa, sa stea in picioare cu ajutorul unui
cadru si sa mearga cu orteze
(vezi Fig. 12).

Figura 12. Pacienta K si-a recuperat
complet functia motorie a mainilor
si poate sa mearga cu
orteze.
Un pacient T de sex barbatesc in varsta
de 25 de ani a suferit un traumatism la nivelul T6 ca
urmare a unui accident rutier. Intervalul de timp dintre
accident si demararea terapiei cu celule stem a fost de
4 luni. inainte de transplantul cu celule stem examenul
sau neurologic se prezenta astfel: paraplegie flasca
inferioara; afectarea profunda a tuturor tipurilor de
sensibilitate mai jos de nivelul T5; disfunctia
organelor pelviene. Examenul RMN prezenta deformarea si
diminuarea marimii corpului vertebral T6. maduva era
subtire
in
zona leziunii, insa nu sectionata. La T6 un chist
intramedular de 3,0 x 0,5 cm se putea vedea clar. in
discul T2 eterogenitatea maduvei cu regiuni de
hiper-presiune de pana la 0,7 cm era de asemenea
vizualizata.
Pacientul a fost supus unei interventii
chirurgicale (distrugerea chistului intramedular si
implantarea celulelor donoare in cavitatea formata),
plus 3 transplante subarahnoidale de celule la intervale
de 30 de zile.
La 12 luni dupa terapia cu celule stem
pacientul prezenta recuperarea completa a tuturor
tipurilor de sensibilitate, controlul eficient al
organelor pelviene si imbunatatire evidenta a sferei
motorii: putea sa mearga destul de bine fara ajutor.
Spinal Cord Injury Treatment - Stem Cell Transplantation
Therapy