Scleroza
Laterala Amiotrofica
Scleroza laterala amiotrofica, cunoscuta si ca boala Lou
Gehrig, se caracterizeaza printr-o pierdere (reducere)
progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si
maduvei spinarii denumite neuroni motori.
Neuronii motori comanda muschii voluntari, muschi care
fac posibila miscarea.
ALS este o boala progresiva,
invalidanta, fatala. Mersul, vorbitul, mancatul,
inghititul si alte functii fundamentale devin mai
dificile cu timpul. Aceste afectiuni pot cauza diferite
lezari, boli si alte complicatii.
Unu pana la doi oameni din 100000,
dezvolta ALS in fiecare an. Barbatii sunt afectati putin
mai des decat femeile. Cu toate ca poate debuta la orice
varsta, este mai frecventa la varsta mijlocie si la
varstnici.
Cauzele sclerozei laterale amiotrofice sunt necunoscute.
Circa 5-10% din oamenii cu ALS prezinta o forma
mostenita a bolii. Scleroza laterala amiotrofica nu este
contagioasa.
Simptomele sclerozei
laterale amiotrofice cuprind:
» slabiciune sau lipsa de
precizie (stangacie) la maini si picioare
» pierderea graduala a fortei
mainilor si picioarelor
» incapacitatea controlului
voluntar al mainilor si picioarelor
» spasme musculare (fasciculatii)
» mers rigid, nesigur
» dificultate la inghitire,
vorbit si respirat
» oboseala
» crampe musculare mai
frecvente in timpul noptii, care pot debuta tarziu in
evolutia bolii
» durere in ultimele stadii
ale bolii.
Este important de amintit ca a avea slabiciune musculara,
oboseala, rigiditate si spasme musculare asta nu
inseamna neaparat ca este prezenta scleroza laterala
amiotrofica.
Primul semn al ALS este reprezentat de obicei de o
usoara senzatie de slabiciune intr-un picior, mana, fata
sau limba. Alte probleme sunt reprezentate de cresterea
impreciziei si de dificultatea executarii actiunilor
care necesita miscari de precizie ale degetelor si
mainilor. Pot apare si spasme musculare. Slabiciunea se
extinde (propaga) la maini si picioare timp de luni sau
ani. In timp ce neuronii continua sa se piarda si sa se
reduca ca numar, celulele musculare care vor fi
stimulate in mod normal de acesti nervi, incep de
asemenea sa se reduca ca numar si muschii se atrofiaza.
ALS este o boala progresiva, invalidanta. Mersul,
vorbitul, mancatul, inghititul si alte functii de baza
devin mai dificile cu timpul. Aceste afectiuni pot duce
la lezari, boli, si alte complicatii.
Afectiunile respiratorii sunt cele mai frecvente
complicatii grave ale ALS. In timp ce muschii gatului si
pieptului devin mai atrofici, inghititul si tusitul
devin mai dificile, ceea ce cateodata determina
aspirarea mancarii si salivei in trahee. Aceasta
determina aparitia pneumoniei (inflamatiei a tesutului
pulmonar). Afectiunile respiratorii se inrautatesc pe
masura ce boala progreseaza, crescand riscul infectiilor
si insuficientei respiratorii.
Pneumonia, embolismul pulmonar, insuficienta
respiratorie si insuficienta cardiaca (probabil datorita
inexistentei unei respiratii corespunzatoare dupa ce
muschii se atrofiaza) sunt cele mai obisnuite cauze de
deces printre bolnavii cu ALS.
In majoritatea cazurilor, decesul survine nu mai tarziu
de 3 pana la 6 ani de la debutul simptomelor, altfel
unii indivizi supravietuiesc multi ani, chiar decade.
Natura progresiva, invalidanta a sclerozei laterale
amiotrofice si faptul ca ALS nu are tratament curativ
face ca scleroza laterala amiotrofica sa fie o boala
dificil de invins. In completarea tratamentului medical,
este necesara asigurarea suportului emotional de catre
familie, prieteni, medici si alte categorii de persoane.
Suportul de grup primit de la alti indivizi cu ALS poate
fi foarte folositor ca si consultarea unui psiholog sau
psihiatru.
Membrii familiei pacientului au nevoie si ei de
sustinere pe masura ce boala acestuia se agraveaza.
Terapia de grup sau sfaturile pot fi utile si pentru ei.
Sursa: Sfatul Medicului
