Generalitati despre traumatismele medularePentru a intelege mai bine consecintele traumatismelor coloanei vertebrale, este necesar sa fie cunoscute cateva notiuni generale despre coloana vertebrala si maduva spinarii.

Coloana vertebrala reprezinta o structura osoasa formata din vertebre si ligamente, al carei rol este de a proteja maduva spinarii si de a mentine pozitia verticala a corpului.

Parte a aparatului locomotor, coloana vertebrala intervine atat in repaus, pentru sustinerea si axarea corpului, cat si in dinamica, prin multitudinea de miscari pe care le permite.

Coloana vertebrala este impartita in 4 regiuni functionale specifice:

  • Cervicala ( C ) - contine 7 vertebre si primii 8 nervi spinali
  • Toracica ( T ) - contine 12 vertebre si urmatorii 12 nervi spinali
  • Lombara ( L ) - contine 5 vertebre si 5 nervi
  • Sacrala ( S) - contine 9 vertebre care prin fuzionare au rezultat doua sectiuni: sacrum si coccis si 6 nervi spinali.

Vertebrele care intra in alcatuirea coloanei sunt separate prin discuri. Prin suprapunerea vertebrelor si discurilor se formeaza canalul vertebral, in interiorul caruia se afla o substanta numita meninge si lichidul cerebro-spinal.

Ce este maduva spinarii?

Maduva spinarii este un manunchi gros de nervi care transmite mesaje de la creier catre toate partile corpului, si deasemenea nervi care trimit informatii catre creier despre senzatiile pe care le simte corpul. Creierul trimite mesaje fiecarui muschi in parte spunandu-i sa se miste, si nervii senzitivi din piele si alte organe trimit mesaje inapoi prin intermediul maduvei spinarii catre creier comunicandu-i tipul senzatiei: de atingere, durere, presiune ori cald si rece.

Anatomia Corpului

Anatomia Corpului: Maduva spinarii si vertebrele

Coloana Cervicala

Aceasta este formata din sapte oase cervicale sau vertebre. Vertebrele cervicale sunt alcatuite in asa mod sa permita flexia, extensia, inclinarea laterala si rasucirea capului. Ele sunt mai mici decat celelalte vertebre care permit un numar mai mare de miscari. Fiecare vertebra cervicala este alcatuita din doua parti, un corp si un arc protector pentru maduva spinarii, numit arc neural. Fracturile sau injuriile pot afecta corpul vertebral, arcul vertebral, pediculii sau apofizele. Fiecare vertebra se articuleaza cu o alta deasupra, precum si cu una dedesubt.

Coloana Toracica

In regiunea pieptului coloana toracica se articuleaza cu coastele. Ea este formata din 12 vertebre.Canalul spinal din regiunea toracica este relativ mai mic decat cele din regiunea toracica sau lombara. Acest lucru face ca maduva spinarii din acesta regiune sa fie supusa unui risc crescut in cazul unei fracturi. Miscarea care apare in coloana toracica este in special rotatia. Coastele impiedica inclinarea intr-o parte. Deasemenea gradul de flexie si extensie al coloanei toracice este redus.

Coloana Lombosacrala

Vertebrele lombare sunt mari, late si groase. Coloana lombara este alcatuita din cinci vertebre. Ultima vertebra lombara, L5, se articuleaza cu osul sacru. Osul sacru se articuleza la randul sau cu pelvisul (bazinul). Principalele miscari permise in regiunea lombara sunt flexia si extensia.

Neuro-Anatomia maduvei spinarii

maduva spinarii este divizata la fel ca si coloana vertebrala in regiunile: cervicala, toracica si lombaraDin punct de vedere neuroanatomic maduva spinarii este divizata la fel ca si coloana vertebrala in regiunile: cervicala, toracica si lombara. Fiecare sectiune a maduvei spinarii este divizata in segmente neurologice specifice. Maduva spinarii din regiunea cervicala este impartita in opt nivele. Fiecare nivel contribuie la diferitele functii din regiunea gatului, si a bratelor. Senzatiile primite din partea corpului sunt trimise in mod simultan de la nivelul pielii si alte regiuni ale corpului: gat, umeri si brate catre creier. In regiunea toracica nervii ce alcatuiesc maduva spinarii inerveaza muschii din regiunea pieptului care intervin in respiratie si tuse. Aceasta regiune contine deasemenea nervi apartinand Sistemului Nervos Simpatic.

Maduva spinarii lombosacrala si nervii inerveaza picioarele, bazinul, vezica urinara si intestinul gros. Senzatiile primate de la talpi, picioare, pelvis, si abdomenul inferior sunt transmise prin intermediul nervilor lombosacrali si a maduvei spinarii catre segmentele superioare si eventual catre creier.

Care pot fi cauzele unui traumatism vertebro-medular?

Un traumatism vertebro-medular rezulta de regula in urma unui accident in urma caruia se produce o fractura sau daune importante ale coloanei vertebrale in zona gatului sau a spatelui. Aceasta se poate intampla, de exemplu, daca o persoana cade de pe o cladire, daca este implicat intr-un accident de masina sau are un accident datorita unui plonjon. Afectarea maduvei spinarii mai poate fii datorata existentei unui virus sau a unei tumori localizata pe coloana. Aceste traumatisme se produc fie prin dislocarea a doua sau mai multe vertebre, fie prin fracturarea coloanei vertebrale, fie ca urmare a intreruperii circulatiei sangvine sau a unei presiuni.

Ce se intampla in momentul in care suferi un traumatism vertebro-medular?

Oasele care alcatuiesc coloana vertebrala - vertebrele - au nevoie de trei luni sa se osifice in cazul in care sunt rupte. In orice caz, maduva spinarii nu se mai vindeca (reface) daca este afectata/traumatizata. Imediat dupa trauma, maduva spinarii intra in soc medular pentru o perioada care poate dura de la cateva ore pana la 6 saptamani, timp in care nu exista reflexe si se pierde capacitatea de a simti, facand dificila aprecierea gravitatii accidentului. Odata lezata coloana vertebrala, caile de comunicare motorii si senzoriale sunt intrerupte.

Mesajele de la creier nu mai ajung sub nivelul la care a avut loc leziunea. Leziunea maduvei spinarii atrage dupa sine paralizia, pierderea capacitatii de miscare voluntara si sensibilitatea anumitor parti ale corpului.

In cazul in care maduva spinarii este afectata in zona gatului - in regiunea cervicala - picioarele tale vor fi paralizate, bratele tale vor fi partial sau in totalitate paralizate. Deasemenea muschii din regiunea trunchiului superior vor fi afectati, si exista posibilitatea sa intampini dificultati de respiratie si tuse. Aceasta poarta numele de tetraplegie.

In cazul in care maduva spinarii este afectata mai jos de nivelul gatului - in regiunile : toracica, lombara sau sacrala - vei prezenta paralizie la nivelul picioarelor si trunchiului inferior, in functie de nivelul exact la care s-a produs trauma. Aceasta poarta numele de paraplegie

Care este diferenta intre o leziune vertebro-medulara "completa" si una "incompleta"?

Adesea persoanele cu traumatisme vertebro-medulare sunt descrise prin referinta la nivelul si tipul leziunii. Prin nivelul leziunii se intelege exact punctul de-a lungul coloanei vertebrale unde s-a produs leziunea si care determina gradul in care a fost afectata motricitatea si sensibilitatea. Tipul leziunii se refera la faptul ca leziunea este completa sau incompleta.

Completa - o persoana care nu are nici o miscare si nici sensibilitate mai jos de nivelul traumei, prezinta o leziune vertebro-medulara completa.

Incompleta - o persoana care poate efectua unele miscari sau are prezenta una dintre sensibilitati, mai jos de nivelul traumei, prezinta o leziune vertebro-medulara incompleta.

Este posibil ca un traumatism vertebro-medular, din punct de vedere al evolutiei, sa prezinte o ameliorare sau sa se inrautateasca?

Daca leziunea maduvei spinarii este incompleta, vor aparea imbunatatiri, in sensul de progres in primele cateva luni de dupa accident. Cu cat trece mai mult timp fara sa apara vreo imbunatatire, cu atat este putin probabil ca vor mai aparea imbunatatiri majore pe planul miscarilor sau a sensibilitatii. Dupa o perioada de sase luni pana la un an de la traumatism paralizia care ramane este mai mult ca sigur permanenta si nu se va inrautati.

In orice caz, este posibil ca tu sa ai o viata implinita si activa chiar daca ai suferit un traumatism vertebro-medular - nu ai nevoie decat de cateva noi deprinderi si de o dispozitie pozitiva pentru a face asta.

Ce se intelege prin paralizie?

Cele mai evidente consecinte ale unui traumatism vertebro-medular le reprezinta pierderea partiala sau totala a mobilitatii si a sensibilitatii mai jos de nivelul leziunii (aspect prezentat anterior). Deasemenea mai sunt afectate urmatoarele functii:

  • Presiune sangvina;
  • Transpiratia - controlul temperaturii;
  • Echilibrul;
  • Vezica urinara;
  • Intestinul gros;
  • Sistemul osos.

Aceste functii sunt afectate in diferite grade in functie de nivelul leziunii:

  • Ameliorarea presiunii sangvine:

Presiunea sangvina se modifica in functie de pozitia in care te afli: Aceasta inseamna ca, in momentul in care vei dori sa te ridici pentru prima oara, te vei simti ametit sau slabit - aceasta se numeste hipotensiune ortostatica. Daca ai tetraplegie esti mai predispus sa simti acete efecte, in momentul in care te ridici dintr-o pozitie joasa.

Tratamentul este profilactic: ciorapi compresivi, centura abdominala, trecere gradata la pozitia verticala, hidratare. Tromboflebita profunda a membrelor inferioare este probabil sa apara in mai mult de 80% din cazuri. Aceasta se manifesta prin cresterea diametrului gambei cu caldura locala , inrosirea pielii si vene proeminente. Tratamentul recomandat este : pozitionarea picioarelor mai sus decat trunchiul, miscari usoare ale gleznelor, genunchilor si soldurilor.

  • Controlul temperaturii corpului:

In mod obisnuit, in momentul in care unei persoane ii este cald, acesta transpira, permitand astfel corpului sa piarda surplusul de caldura, mentanandu-se in acest fel o temperatura constanta in corp. Corpul omenesc este dotat cu un sistem de termoreglare care functioneaza in mod automat. In momentrul in care maduva spinarii este lezata, acest sistem de control a temperaturii prezinta o functionalitate mai redusa. De acum incolo trebuie sa ai grija in anotimpurile calduroase si sa eviti actiunea directa si indelungata a razelor solare; iar in perioadele foarte friguroase, asigura-te ca esti imbracat suficient de gros, in special membrele paralizate. De asemenea trebuie sa ai grija la temperatura apei sau a altor obiecte cu care pielea ta vine in contact. Verifica intotdeauna temperatura cu ajutorul mainii, iar in cazul in care nu poti face acest lucru, poti cere unei alte persoane sa verifice in locul tau.

  • Echilibru:

Abilitatea ta de echilibrare a posturii si capacitatea de a simti in ce pozitie se afla corpul tau au fost de asemenea afectate. Acum, trebuie sa gasesti noi modalitati prin care sa iti pastrezi echilibru postural, modalitati care pot fi invatate prin exercitiu. Cu cat nivelul leziunii este mai sus, cu atat iti va fi mai dificil sa faci pui in aplicare aceste modalitati. In orice caz, este posobil sa-ti reeduci simtul echilibrului postural care sa te ajute sa nu te dezechilibrezi in momentul in care te afli in fotoliul rulant sau in momentul in care executi un transfer din fotoliul tau rulant pe o alta suprafata.

  • Controlul vezical si rectal:

Exista posibilitatea sa-ti pierzi controlul si simtul asupra sistemului urinar si a celui intestinal. (vezi cap." Managementul urinar" si "Managementul intestinal")

  • Controlul muscular:

Unele persoane vor constata ca segmentele paralizate ale corpului lor tremura si sar. Acest fenomen este cunoscut sub numele de spasm muscular sau spasticitate. Aceasta nu inseamna ca miscarile voluntare reapar - ci, acestea sunt miscari reflexe ce nu sunt controlate de catre tine. Spasmele musculare (spasticitatea) prezinta anumite avantaje la persoanele care le au, si anume: stabilitate in momemntul in care stau in picioare, impiedica osteoporoza, favorizeaza evacuarea urinara si erectia. Pentru diminuarea spasticitatii sunt recomandate intinderile grupurilor musculare spastice, efectuate zilnic, in special dimineata cand spasticitatea este mai accentuata.

  • Sistemul osos:

Osteoporoza si fracturile apar sub nivelul leziunii in special la persoanele cu paraplegie flasca, existand riscul fracturilor spontane la nivelul vertebrelor sau oaselor membrelor inferioare in timpul mobilizarilor, transferurilor, etc. Pentru evitarea acestor complicatii sunt recomandate mobilizarile cat mai incipient, intinderi musculare, exercitii de crestere a masei musculare, stimulare musculara electrica.

Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează