Redobandirea independentei in stabilirea programului de recuperareCooperarea apropiata intre fizioterapeut si specialistul de terapie ocupationala este esentiala in stabilirea programului de recuperare. Cele doua discipline se completeaza una pe cealalta, si in unele situatii se suprapun.

Toti pacientii, mai ales cei cu leziuni inalte, trebuie sa invete sa se imbrace, si in plus, tetraplegicii trebuie sa invete sa bea si sa manance, sa se pieptane, sa se spele si sa se barbiereasca. Pacientii trebuie sa fie capabili sa-i invete pe ceilalti cum sa preia sarcinile pe care ei insisi nu le pot indeplini. Din punct de vedere practic, pacientii fara miscari active ale degetelor, pot fi impartiti astfel:

Pacienti cu leziuni la nivelul C4

Acesti pacienti prezinta deficit total de forta musculara la nivelul membrelor superioare. acesti pacienti pot invata cum sa foloseasca computerul, utilizand un dispozitiv compus dintr-o piesa bucala si un capat exterior de forma unei tije; de asemenea, pot invata cum sa intoarca paginile unei carti, sa scrie sau sa joace sah, table, tintar, cu piese corespunzator adaptate.

Pacienti cu leziuni la nivelul C5

Acesti pacienti prezinta o buna motilitate a deltoidului si a bicepsului, dar nu au control asupra extremitatii distale a membrului superior (articulatia pumnului). Se poate folosi in aceste cazuri o orteza care imobilizeaza articulatia pumnului. Aceasta prezinta pe fata palmara o deschizatura pentru a putea apuca obiecte simple, ca: linguri, furculite si instrumente de scris. Cu antrenament, acesti pacienti pot invata sa manance, sa scrie si sa foloseasca computerul utilizand o tija cu capatul de cauciuc, si pot de asemenea sa invete sa joace sah, etc... folosind piese adaptate.

Suporturi mobile pentru brat pot fi folosite pentru pacientii cu slabiciune a muschilor care actioneaza asupra umarului si/sau a cotului.

Pacienti cu leziuni la nivelul C6

Acesti pacienti au control asupra extensorului radial al carpului, si sunt capabili sa ridice obiecte utilizand apucarea prin extensia carpului. Pacientii cu leziuni la nivelul C7, fara miscari ale degetelor pot fi inclusi in acest grup, totusi extensia activa a cotului si flexia pumnului ofera o mai mare abilitate in toate activitatile.

Cand pacientul poate sustine o usoara priza, poate castiga un anumit grad de independenta in scaunul cu rotile.

Priza este exersata si pacientul invata sa ridice obiecte de diferite marimi, sa rasfoiasca o carte. Un cordon sau o bretea de piele cu o deschizatura palmara poate fi folosita pentru a putea diferite ustensile necesare in activitatile zilnice (ADL). Aceasta bretea trebuie sa fie usoara si sa nu jeneze pacientul, si sa fie usor de montat de catre pacient. Dupa o perioada initiala de antrenament, pacientul poate sa devina atat de indemanatic incat aceasta bretea sa devina inutila.

Pentru cresterea functiei muschilor slabi si pentru a ajuta formarea prizelor pot fi folosite ortezele. Orteza “centura de flexie”, care foloseste extensorul radial al carpului pentru a produce priza “cleste”, poata fi folositoare pentru unii pacienti, mai ales pentru aceia care se intorc la lucru.

Autoingrijirea pacientilor cu leziuni la nivelul C6

Alimentatia

Pacientul incepe sa manance utilizand o bretea pentru a tine furculita sau lingura, extinzand si flectand pumnul. Dupa o perioada, breteaua este inlaturata, si lingura poate fi tinuta intre police si palma.

Bautul

O cana cu o toarta mare poate fi tinuta prin agatarea cu policele si extensia pumnului. Un pahar fara maner, poate fi ridicat printr-o miscare de alunecare a policelui si a celorlalte degete in opozitie in jurul paharului, cu muschii extensori ai pumnului relaxati, extinzand apoi pumnul pentru a produce priza.

Cand este pierduta sensibilitatea la nivelul mainii si miscarile sunt lente si neindemanatice, in timpul antrenamentului sunt folosite cani speciale. Canile obisnuite pot fi folosite mai tarziu de pacientii care-si recapata abilitatea.

Spalarea dintilor

Periuta de dinti este prinsa intre degete cu ajutorul unor sireturi sau bretele. Pentru a desuruba dopul de la tubul de pasta, dopul va fi tinut intre dinti in timp ce tubul va fi rotit folosindu-se pentru aceasta ambele maini. Pentru a scoate pasta din tub, tubul va fi strans intre dinti. Exista companii specializate in producerea de articole adaptate pentru persoanele cu handicap, care furnizeaza si tuburi de pasta adaptate.

Pieptanatul

Cei mai multi pacienti apreciaza faptul ca un pieptan cu coada mare este mai usor de folosit.

Barbieritul

Pentru a permite pacientului sa se barbiereasca fara ajutor, o husa de piele moale infasurata in jurul aparatului de ras electric cu o bretea care sa permita prinderea aparatului pe dorsul mainii, poate fi folositoare. Multi pacienti invata sa foloseasca aparatul de ras fara husa, tinand aparatul intre police si palma mainii drepte, cu lama intre police si index. Mana stanga se va aplica peste cea dreapta pentru a intari priza.

Imbracarea

Antrenamentul pentru imbracare se incepe de indata ce coloana vertebrala este stabila.

Imbracarea extremitatii superioare se refera la abilitatea de a pune si scoate hainele peste membrele superioare.

Imbracarea extremitatii inferioare se refera la abilitatea de a pune si de a scoate hainele peste membrele inferioare.

Imbracarea in general se refera la abilitatea de a efectua ambele actiuni mentionate anterior.

Desi cei mai multi pacienti paraplegici vor putea in cele din urma sa se imbrace atat stand in pat cat si in fotoliul rulant, ei vor fi initial invatati sa se imbrace stand in pat. Pacientii tetraplegici au nevoie sa castige abilitatea de a se balansa in sezand inainte de a incerca sa se imbrace, si de regula se incepe cu imbracarea extremitatii superioare stand in fotoliul rulant. Fiecare pacient, dupa ce va invata metodele de baza, isi va gasi o metoda proprie care sa se potriveasca cel mai bine necesitatilor sale zilnice.

Precautii: Antrenamentul va fi amanat atunci cand exista:

  • Instabilitatea coloanei vertebrale la nivelul leziunii;
  • Necesitatea de a evita rotatiile dupa interventia chirurgicala;
  • Cicatrici fragile care se pot deschide in timpul rularii sau prin frecare.

Hainele

Toate hainele trebuie sa poata fi imbracate lejer. Pantalonii trebuie sa fie cu cel putin un numar mai mari decat cei purtati in mod normal pentru a incapea urinalul si pentru a preveni traumele prin frictiune. Fermoarele de pe partea laterala a pantalonuluipot fi utile atunci cand se poarta urinalul. Fustele cu deschizatoare anterioara pot fi utile pentru femeile care au dificultati atunci cand merg la toaleta.

Pantofii cu o jumatate de numar sau un numar mai mari sunt recomandati pentru a preveni escarele si pentru a nu deveni neincapatori cand apare edemul sau spasticitatea. Incaltamintea trebuie sa aive cusuta in interior o captuseala moale, sa nu iasa dind picioarele pacientului atunci cand acestea sunt ridicate, si sa fie adecvati nevoilor pacientului.

Pentru pacientii tetraplegici fermoarele sau inchizatorile velcro sunt cele mai utile. Pentru ca degetul mare poate fi folosit ca un carlig in multe ocazii, inelele sau brelocurile atarnate de fermoare sunt folositoare. Sutienele trebuie sa aive bretele elastice care sa nu apese pe suprafetele osoase pentru a preveni aparitia escarelor.

Ciorapii largi de lana sunt mai usor de pus initial. Mai tarziu se pot imbraca si ciorapi de nylon.

Cravatele cu clips-uri pot fi utile pentru pacientii cu leziuni cervicale.

Nivelul leziunii in relatie cu imbracarea

Imbracarea totala trebuie sa fie insusita de pacientii cu leziuni la nivelul C7, acestia fiind pacienti flexie si extensie activa a cotului si a pumnului.

Imbracarea totala poate fi invatata de pacientii cu leziuni la nivelul C6, care isi pot folosi sau nu tricepsul, dar desi este folositoare in situatii de urgenta, dureaza atat de mult incat nu este practica. Imbracarea extremitatii superioare poate fi insusita de pacientii cu leziuni la nivelul C5-6 exceptand urmatoarele activitati:

  • imbracarea sutienului;
  • introducerea tricoului in interiorul pantalonilor;
  • inchiderea nasturilor si butonilor de la camasa.

Pacientii ce nu isi pot misca degetele sunt incapabili de obicei sa-si fixeze urinalul.

Intotdeauna, aceste obiective sunt posibil de realizat in limitele impuse de antecedentele patologice, varsta si capacitatea fizica a bolnavului.

Tehnici de imbracare

In cele mai multe actiuni sunt implicate doua miscari:

  • manipularea articolelor de imbracaminte;
  • miscarea corpului, de exemplu rasucirea in interiorul hainelor.

Echilibrul

Acei tetraplegici care se pot ridica in scaun in timpul imbracarii, vor proceda astfel: mana mai puternica se va sprijini in partea posterioara a rezematorii laterale, cu antebratul se va impinge in speteaza, iar mana mai slaba va prinde rezematoarea laterala in partea anterioara a acesteia. Acest aranjament permite o mai mare stabilitate in timpul miscarilor de rasucire spre anterior, posterior sau lateral.

Pacientii care au dificultati in mentinerea balansului, vor trebui sa se deplaseze cu sezutul putin mai anterior.

Spasticitatea

Un grad de spasticitate poate constitui un avantaj pentru flexia si extensia membrelor inferioare. Spasmul muscular incontrolabil in membrele inferioare poate face imposibila auto-imbracarea extremitatii inferioare a corpului. Adoptarea posturii cu picioarele incrucisate pentru 15-20 min. poate fi utila pentru a reduce spasmul extensorilor inainte de a se incerca imbracarea.

Pacientul tetraplegic va trebui intai sa invete sa se dezbrace, deoarece aceasta activitate este mai usoara. Oricum, in continuare, pentru claritate, vom descrie intai metodele prin care pacientul se poate imbraca. Pentru dezbracare se va proceda in ordine inversa.

Imbracarea in scaunul cu rotile

Imbracarea extremitatii superioare in scaunul cu rotile

Pentru ca imbracarea extremitatii superioare nu pune probleme pacientilor cu leziuni joase, in continuare ne vom referi la bolnavii cu leziuni cervicale si toracice inalte.

1. Imbracarea articolelor din material moale, cu sau fara inchizatoare anterioara.

Aceasta metoda poate fi folosita pentru veste, bluze, pulovere, fuste si rochii. Multi pacienti tetraplegici care nu pot performa prizele, pot invata sa deschida nasturii folocind un carlig pentru nasturi.

  • Se aseaza articolul de imbracaminte pe coapse, cu deschizatura pentru gat in dreptul genunchilor;
  • Se introduc mainile in interiorul bluzei si prin maneci;
  • Se impinge bluza peste coate;
  • Folosind extensia pumnului se agata bluza cu degetele mari si se aduna pana in dreptul gatului;
  • Folosind adductia si rotatia laterala a coatelor, flexia coatelor si a gatului, se trage bluza peste cap;
  • Se relaxeaza umerii si pumnii, si se introduc mainile sub bluza. Bluza se va afla acum stransa indreptul cefei si sub brate;
  • Exista mai multe metode prin care bluza poate fi asezata corect;
  • Se ridica si se roteaza lateral umerii, cu coatele extinse, pentru a trage bluza peste ei;
  • Folosind mainile ca pe niste carlige, se trage materialul bluzei din dreptul axilei;
  • Folosind ambele maini setrage bluza in jos in partea anterioara, stanga-dreapta;
  • Trunchiul se inclina pe un antebrat aflat in sprijin pe rezematoarea laterala, si cu mana cealalta se agata materialaul bluzei aflat in dreptul cefei si se trage in jos.

2. Scoaterea articolului de imbracaminte

  • Se introduce degetul mare de la una din maini in deschizatura pentru gat si se agata materialul, apoi prin extensia pumnului se trage bluza peste cap, inclinand capul spre bratul care este ridicat. Mentinerea echilibrului se realizeaza prin inclinarea pe antebratul opus, sau impingand coapsa cu bratul extins;
  • Se agata cu degetul mare maneca opusa si se trage in jos pe brat.

3. Imbracarea unei jachete

  • Se introduce bratul mai slab in maneca si aceasta este trasa in sus;
  • Se mentine echilibrul prin sprijinirea antebratului pe rezematoarea laterala;
  • Se introduce celalalt brat in maneca, prin spate se ridica bratele si se scutura umerii pentru a face jacheta sa cada pe spate.

4. Scoaterea unei jachete

  • Se procedeaza in mod invers.

5. Punerea unui sutien cu deschizatoarea in spate

  • Se pudreaza sub sani si pe piept, mai ales daca pacienta transpira abundent;
  • Se aseaza sutienul pe genunchi, cu partea din interior in sus;
  • Cu mana mai puternica se apuca sutienul de mijloc si se duce in spate astfel incat deschizatoarea sa ramana in fata;
  • Se inchide sutienul;
  • Se roteste sutienul pe trunchi;
  • Cu policele se agata bretelele si se trage sutienul peste piept;
  • Tot cu policele se agata bretelele sutienului si se ridica peste umeri;
  • Pacienta se priveste in oglinda pentru a verifica sa nu fie rasucite bretelele sutienului.

>Nota: Se ajusteaza lungimea bretelelor atunci cand sutienul este scos.

6. Scoaterea sutienului

  • Se agata cu policele breteaua pe partea opusa si se trage in jos in timp ce umarul se ridica;
  • Se trage bratul afara din bretea;
  • Se repeta acelasi lucru pe partea opusa;
  • Se impinge sutienul in jos si se roteaza pentru a aduce deschizatoarea in fata
  • Se deschide sutienul.

Imbracarea extremitatii inferioare in scaunul cu rotile

Cand imbracam partea inferioara a corpului ciorapii trebuie pusi inaintea pantalonilor pentru a evita prinderea degetelor de lapicioare si producerea de accidente.

1. Punerea si scoaterea ciorapilor si pantofilor

Aceasta se realizeaza prin aducerea unei glezne peste genunchiul opus. Pacientul foloseste priza mainii prin extensia pumnului intr-o miscare repetitiva.

2. Imbracarea pantalonilor

  • Se ridica membrul inferior cu mana tinuta in spatele genunchiului; antebratul este sprijinit pe rezematoarea laterala. Se trag pantalonii peste un picior, apoi peste celalalt. Sau: se aseaza glezna dreapta peste genunchiul stang, se trec pantalonii peste picior pana la nivelul genunchiului apoi se aseaza piciorul pe pedala scaunului. Se repeta si pentru celalalt picior;
  • Se trag pantalonii peste genunchii si sub coapse, pacientul se inclina pe antebratul stang si ridica genunchiul drept, iar cu mana dreapta trage pantalonii peste coapse
  • Se agata cu policele talia pantalonilorsi se trage in sus, intimp ce trunchiul este inclinat spre partea opusa si se ridica pe antebratul opus. Se repeta si pentru cealalta parte.

3. Metode alternative folosite de pacientii paraplegici pentru a trage pantalonii peste fese

  • Pacientul se apleaca inainte, sprijinindu-se cu un antebrat pe rezematoarea laterala si isi ridica sezutul de pe scaun, apoi isi trage pantalonii in sus.
  • Pacientul se apleaca pe spate sprijinindu-se pe spatar si isi roteaza bazinul, apoi isi trage pantalonii in sus.

Imbracarea in pat

Imbracarea extremitatii superioare in pat

Aceasta nu este o problema pentru pacientii paraplegici. Pacientii tetraplegici au mai multa stabilitate cand isi imbraca extremitatea superioara stand pe fotoliul rulant, si foarte rar se imbraca in pat.

Imbracarea extremitatii inferioare in pat

1. Punerea pantalonilor

  • Pantalonii se aseaza peste picioare;
  • Se flecteaza genunchii cu ajutorul mainii, si se introduce piciorul in pantalon pana la nivelul coapsei. Pacientul se poate apleca pe un cot daca este necesar;
  • Se repeta acelasi lucru pentru celalalt picior;
  • Pacientul se apleaca spre dreapta sprijinindu-se pe cotul drept, si isi trage pantalonii peste fesa stanga;
  • Acelasi gest ca mai inainte si pentru cealalta parte.

2. Metode alternative pentru pacientii tetraplegici

  • Sezand, se introduce mana dreapta sub genunchul drept pentru a-l aseza in flexie;
  • Se introduce piciorul drept in pantaloni;
  • Se repeta pentru piciorul stang. Poate fi de folos pozitia de flexie si rotatie laterala a coapselor;
  • Se ridica pantalonii printr-o miscare repetitiva de flexie alternativa a genunchilor, si prin miscare de alunecare cu ajutorul mainii;
  • Pacientul se aseaza pe spate si trage genunchiul drept pana la piept;
  • Pacientul sta in d.d. ridcand genunchiul drept cu ajutorul antebratului stang, sau se aseaza in d.l. stang. Cu mana dreapta la spate, agata talia pantalonilo si ii trage peste fesa dreapta;
  • Se repeta si pentru partea stanga. Aceste gesturi se repeta pana la imbracarea completa;
  • Se inchide slitul agatand cu policele un breloc fixat pe fermoar.

Daca pacientul nu poate sa-si incruciseze gleznele, imbracarea se va face in pozitie alungita in pat. Aceasta este mai dificila din cauza calcaielor.

Scrierea

Exista cateva artificii pentru a tine un creion sau un stilou. Cei mai multi pacienti abandoneaza in timp dispozitivele ajutatoare, si tin stiloul in mana, intarind priza cu cealalta mana.

orteze_scris

Folosirea tastaturii

Cei mai multi pacienti folosesc tastatura cu ajutorul unui creion din lemn de pluta cu varful de cauciuc, prins de mana cu o bretea, sau de primul deget cu ajutorul unei orteze de extensie. Antebratele sunt tinute in pozitie intermediara si canda este posibil, se folosesc ambele maini. Computerul poate fi folosit si pentru munca, si pentru destindere, folosind tastatura asa cum am aratat mai sus.

orteze_tastatura

Folosirea telefonului

Telefonul poate fi adaptat astfel inct sa poata fi folosit de pacientii cu leziuni inalte. Daca pacientul nu-si poate permite achizitionarea unui telefon adaptat, receptorul poate fi montat pe un suport simplu care sa permita accesul bolnavului.

Activitatile casnice

Pregatirea tetraplegicilor cu leziuni joase, si a paraplegicilor, pentru activitatile casnice, se face in departamentul de terapie ocupationala. Pacientii invata sa se spele, sa gateasca si sa-si spele rufele Aici ei au ocazia sa invete cum sa-si rezolve problemele individuale, si capata incredere in propriile forte, pentru a se putea intoarce in sanul familiei.

Cazarea

Cele mai importante probleme privind obtinerea independentei pacientului sunt: obtinerea unei locuinte adaptate si a unei slujbe. Pacientii paraplegici, exceptandu-i pe cei handicapati de varsta sau de alte afectiuni, sunt capabili sa traiasca independent in comunitate. Majoritatea tetraplegicilor se intorc in sanul comunitatii, dar aceasta presupune sprijinul familiei si a serviciilor sociale.

Casa pacientului trebuie adaptata corespunzator, iar atunci cand acest lucru nu este posibil, singura solutie ramane mutarea pacientului intr-un bungalow.

Pacientii care nu se pot intoarce in comunitate vor fi adapostiti in institutii specializate.

Adaptarea locuintei

Necesitatea adaptarii locuintei, variaza considerabil in functie de nivelul leziunii, varsta si sexul pacientului. Compartimentele care necesita cel mai frecvent modificari subt: baia, care deseori este prea mica, si bucataria. Accesul cu fotoliul rulant la toaleta, baie sau dus, este necesar pentru pacientii capabili de transfer independent. Pentru ca pacientul sa poata sa lucreze in bucatarie fara pericol, sunt necesare adaptari ale dulapioarelor, ale aragazului si ale suprafetelor de lucru.

Accesul din casa in exterior, este important si pacientii care pot sofa trebuie sa aive un garaj adaptat, suficient de mare ca sa permita introducerea fotoliului rulant langa automobil, pentru transfer.

Echipamentul

Unii pacienti au nevoie de echipamente speciale in locuinta: paturi, saltele, macarale, echipament de nursing pentru controlul parametrilor mediului ambiant.

Locul de munca

Posibilitatea intoarcerii la lucru este discutata cu pacientii cat de curand posibil. Cei mai multi pacienti sunt incapabili sa-si reia vechiul loc de munca, mai ales daca acesta presupunea efort fizic. rata somajului este mai ridicata in cadrul persoanelor handicapate decat rata globala. Evaluarea pacientului intr-o unitate specializata, este urmata de o perioada de antrenament. Pacientii paraplegici pot fi antrenati intr-o gama larga de profesii, unii isi pot relua vechile locuri de munca, chiar si ca chirurgi.

Descarca:

Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.

Comentarii 

Postat la
%b %15, %2011
Postat de
victor
sal
vointa, speranta si ambitie. chiar pentru cineva cu tvm la nivel cervical, sunt suficiente posibilitati de a-ti imbunatati conditia fizica si a INCERCA autodepasirea.

nu renuntati, luptati si veti culege singuri roadele acestui razboi cu viata!
Postat la
%b %24, %2013
Postat de
ionica costica
Recuperare dupa TVM cervical - C6
Buna! Spuneti-mi va rog ce se mai poate face cu LOKOMATUL dupa 9 ani de la accident. Va multumesc!
Postat la
%b %27, %2013
Postat de
daniel
Rasp
Miscare asistata... :(

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează