Persoanele cu dizabilitati reprezinta cea mai mare minoritate din Romania, cu cea mai mare rata de crestere, potrivit "Ghidului pentru angajatori".

Lipsa de informare in randul companiilor cu privire la angajarea persoanelor cu dizabilitati, dar si insuficienta demersurilor comunitare de integrare prin munca a acestor persoane, conduc la perpetuarea prejudecatilor si a situatiilor in care persoanele cu dizabilitati sunt discriminate.

O astfel de prejudecata este aceea de a presupune ca o persoana cu dizabilitati nu poate sa execute anumite sarcini sau contribuie la scaderea productivitatii si a profitului unei companii. Realitatea vine sa contrazica aceste prejudecati: o persoana cu dizabilitati poate sa contribuie semnificativ si pe termen lung la cresterea productivitatii si a profitului companiilor.

Printre persoanele cu dizabilitati exista multi potentiali angajati de valoare, care ar putea sa reduca din deficitul de talente sau sa ocupe posturile neacoperite din cauza numarului mic de specialisti din anumite domenii. In Europa, tendinta companiilor de a lua in considerare si persoanele cu dizabilitati atunci cand fac recrutari nu mai reprezinta o noutate, insa situatia nu este la fel de roz si in tara noastra.

Aspectele legate de raportul de munca al persoanelor cu dizabilitati sunt reglate, in Romania, prin intermediul Legii nr.448/2006, republicata in 2011, lege care prevede protectia drepturilor persoanelor cu handicap. In cuprinsul legii sunt reglementate atat drepturile specifice persoanelor cu handicap, cat si obligatiile ce revin angajatorilor in acest sens, avand in vedere obligatii sociale in general, dar si obligatii specifice in cadrul unui raport juridic ce presupune ca salariat o persoana cu dizabilitati.

"Punctul de pornire al acestei legi ar trebui sa fie principiul egalitatii, principiu ce presupune conferirea aceluiasi regim juridic in relatia de munca, indiferent de faptul ca o persoana are sau nu un handicap. Mai mult decat atat, avand in vedere aspectele sociale pe care le implica aceasta problema, in cazul persoanelor cu handicap se poate vorbi despre o discriminare pozitiva ce functioneaza in favoarea persoanelor cu dizabilitati. Asa se explica conferirea in favoarea acestor a unor drepturi suplimentare", spune Magda Volonciu, doctor in Dreptul Muncii si avocat.

Legea nr. 448/2006 stabileste in sarcina oricarui angajator, ca principiu, obligatia de a angaja persoane cu handicap, in masura in care numarul total de salariati este mai mare de 50. Angajatorul in cauza trebuie sa angajeze un numar de salariati cu handicap care sa reprezinte cel putin 4% din numarul total de salariati. In masura in care aceasta obligatie nu este indeplinita, pentru fiecare salariat - persoana cu handicap in minus neangajata, angajatorul respectiv va plati lunar la bugetul statului o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara.

Exista si posibilitatea ca angajatorul respectiv, in loc sa efectueze o astfel de plata catre bugetul statului, sa procure de la unitati protejate (unitati cu sau fara personalitate juridica in care isi desfasoara activitatea persoane cu handicap si in cadrul carora cel putin 75% din profit este reinvestit pentru persoanele cu handicap) servicii si produse realizate de catre persoanele cu dizabilitati in valoare egala cu "taxa" pe care ar fi trebuit sa o plateasca catre stat.

Ce sunt unitatile protejate?

Sunt considerate unitati protejate:

• operatorii economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de proprietate si organizare, care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu dizabilitati incadrate cu contract individual de munca;
• sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publice sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au gestiune proprie si cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu dizabilitati incadrate si salarizate;
• persoana fizica cu handicap autorizata potrivit legii sa desfasoare activitati economice independente, inclusiv asociatia familiala care are in componenta o persoana cu handicap. Sunt incluse aici si persoanele fizice cu handicap autorizate in baza unor legi speciale, care isi desfasoara activitatea atat individual, cat si in una dintre formele de organizare ale profesiei.

La randul lor, salariatii cu dizabilitati pot presta activitatea in baza unui contract individual de munca ce presupune munca la domiciliu, caz in care transportul tuturor materiilor prime si a produselor finite de la angajator la locul de munca al salariatului (domiciliul acestuia) este asigurat de angajator, in cadrul unitatilor protejate, sau ca salariati protejati.

Practic, salariatul in cauza beneficiaza de drepturi specifice in cadrul contractului sau de munca astfel:

• un preaviz la concedierea pentru motive ce nu tin de persoana salariatului a carui durata nu poate fi mai mica de 30 zile lucratoare (conform legii, preavizul la concediere, in mod normal este de 15 zile lucratoare, conform Contractului colectiv de munca unic la nivel national perioada de preaviz fiind de 20 de zile lucratoare);
• o perioada de proba la angajare a carei durata nu poate fi mai mica de 45 zile lucratoare (in conditiile in care, de regula, perioada de proba este de 30 zile calendaristice);
• perioada de adaptare la angajarea in munca;
• scutire la plata impozitului pe venit;
• posibilitatea unui program de lucru redus (sub 8 ore/zi);
• consiliere pe toata durata de derulare a contractului individual de munca din partea personalului specializat in medicina muncii;
• cursuri de pregatire profesionala.

Legea in cauza reglementeaza si faptul ca o persoana cu dizabilitati care se incadreaza in munca nu-si pierde indemnizatia lunara si nici bugetul complementar, care se acorda indiferent de venituri.

Fata de cele prezentate mai sus, este de observat ca la acest moment legea din Romania ofera o protectie substantiala persoanelor cu dizabilitati atat pentru angajarea acestora cat si pe parcursul derularii relatiilor de munca. La randul lor, si angajatorii beneficiaza de o serie de drepturi, astfel cum rezulta din prevederile art. 84 al Legii nr. 448/2006, republicata.

Astfel, art. 84 al Legii prevede ca angajatorii persoanelor cu dizabilitati beneficiaza de urmatoarele drepturi:

• a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de productie de catre persoana cu dizabilitati;
• b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la domiciliu;
• c) decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor cu dizabilitati;
• d) o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.

"Teoretic, legea corespunde cerintelor sociale, insa in practic, lucrurile stau diferite. In actualul context economic, angajarea persoanelor cu dizabilitati este tot mai dificila. Este de remarcat si faptul ca, si in cazul persoanelor cu dizabilitati, angajarea acestora presupune domenii specifice, fiind greu de crezut ca o astfel de angajare ar fi functionala, de exemplu, in industria grea. De aceea, poate ca ar fi fost mai benefica o interventie a legiuitorului in anumite domenii de activitate, in care sa reglementeze reguli specifice pentru angajarea persoanelor cu dizabilitati", a completat Magda Volonciu.

Aceasta a mai explicat ca in masura in care se impune plata catre bugetul de stat a unei contributii pentru toti angajatorii care nu angajeaza, conform legii, persoane cu handicap, statul instituie astfel o taxa pentru persoanele cu dizabilitati. "Aceasta taxa, potrivit principiului solidaritatii, ar fi de acceptat, insa care nu este de natura, nicicum, sa determine o reala preluare a persoanelor cu handicap in cadrul relatiilor de munca", a conchis avocata.

Daca, in statele Uniunii Europene, companiile dezvolta strategii si politici de angajare a persoanelor cu dizabilitati, nu acelasi lucru se poate spune despre Romania, unde lipsa de informare, dar si prejudecatile unor angajatori impiedica, in buna masura, incadrarea in munca a persoanelor cu dizabilitati. Practic, in functie de pregatirea profesionala si de capacitatea de munca, o persoana cu dizabilitati poate sa desfasoare activitati diverse, indiferent de domeniul de activitate al companiei angajatoare. In orice companie mare, fie ca este din domeniul constructiilor, al industriei grele sau usoare, al transporturilor sau al comertului, exista posturi care se pot adapta usor abilitatilor persoanelor cu diferite deficiente: receptioner marfa/servicii, comisionar, operator xerox, contabil, telefonist, secretar, casier/vanzator (…). Cel mai important factor este vointa - pe de-o parte a angajatorilor, de a accesibiliza locurile de munca, si pe de alta parte a persoanelor cu dizabilitati, de a se integra profesional in pofida tuturor barierelor".

Incadrarea in munca a persoanelor cu dizabilitati duce la consolidarea unei relatii pe termen lung intre angajat-angajator, fapt care asigura, astfel, desfasurarea activitatii companiei intr-un ritm constant si profitabil, dar si promovarea imaginii companiei in comunitate.

Doar 4% dintre persoanele cu dizabilitati din Romania lucreaza, cifra care pozitioneaza tara noastra pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste integrarea oamenilor cu dizabilitati pe piata muncii.

Firmele care au posturi special create pentru persoanele cu dizabilitati pot fi numarate pe degete. Patronii romani se feresc de cele mai multe ori sa angajeze persoane cu handicap si se ascunda in spatele unor cuvinte mari precum competitivitate ori capitalismul. "E vorba de atitudinea generala a societatii cu privire la persoanele cu dizabilitati care se traduce prin lipsa de accesibilitate, de cele mai multe ori dezinteres din partea angajatorilor de a oferi un loc de munca", a declarat Cristian Ispas, Directorul Fundatiei Motivation.

140.000 de locuri posibile, doar 29.000 ocupate

Statul a impus angajatorilor asa-numitul sistem de cota, prin care acestia angajatorii cu peste 250 de salariati erau pusi sa aiba cel putin 3% din personal din randul celor cu dizabilitati. Specialistii sustin insa ca o astfel de solutie nu are aplicabilitate in tara noastra.

In Romania exista peste 17.000 de angajatori cu peste 50 de angajati. Aplicarea sistemului de cota la aceste cifre ar insemna ca 140.000 de locuri de munca sa fie disponibile si pentru persoanele cu dizabilitati. In realitate, doar 29.000 de romani cu handicap sunt in campul muncii.

Salariul mediu net al persoanelor cu handicap este circa 65% din salariul mediu net pentru populatia generala. Una din patru persoane cu dizabilitati angajate primeste un salariu in jurul minimului pe economie.

UPDATE

Persoanele cu dizabilitati vor putea intra mai usor pe piata muncii ca urmare a unui proiect european de peste 18 milioane de lei, prin care va fi infiintat un centru de consiliere si asistenta pentru crearea de locuri de munca adaptate persoanelor cu handicap.

In cadrul proiectului vor fi elaborate ghiduri care sa identifice nevoile persoanelor cu handicap in vederea incluziunii pe piata muncii, dar si un studiu privind identificarea masurilor legislative pentru a dezvolta un cadrul legal referitor la orientarea, formarea profesionala si angajarea in munca a persoanelor cu dizabilitati din Romania.

"Romania nu are inca un sistem bine structurat in ceea ce priveste identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu handicap astfel incat acestia sa fie integrati pe piata muncii. (...) Pentru a asigura servicii de calitate accesibile tuturor beneficiarilor si eficiente, Romania are nevoie de o abordare integrata a accesului pe piata muncii a persoanelor cu dizabilitati, atat din perspectiva angajatorului, cat si din perspectiva angajatului, persoana cu dizabilitati sau nu", a aratat presedintele Colegiului National al Asistentilor Sociali, Florian Salajeanu.