copii-cu-dizabilitatiProiectul de lege privind drepturile copiilor cu dizabilitati abroga dispozitiile Legii nr. 448/2006 privind protectia persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la copiii cu dizabilitati, precum si orice alta dispozitie contrara prezentei legi.

LEGE PRIVIND DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITATI

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:

Capitolul I
Dispozitii generale

Art. 1
Scop

Scopul prezentei legi este de a promova, proteja si asigura exercitarea deplina si efectiva, in conditii de egalitate, a tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului de catre copiii cu dizabilitati.

Art. 2
Obiect de reglementare

(1) Prezenta lege stabileste drepturile si libertatile copiilor cu dizabilitati si ale reprezentantilor legali ai acestora, precum si obligatiile autoritatilor, furnizorilor de servicii si ale persoanelor fizice sau juridice responsabile cu aplicarea acestei legi.
(2) Dispozitiile prezentei legi se aplica tuturor copiilor cu dizabilitati cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, potrivit legii.

Art. 3
Definitii

In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

a) Dizabilitate - o conditie innascuta sau dobandita a unui copil, manifestata prin afectari fizice, intelectuale, senzoriale sau psihosociale care, in interactiune cu mediul neadaptat, ingradeste participarea deplina si efectiva a acestuia in societate, in conditii de egalitate cu ceilalti.
b) Comunicare include limbaje, afisare de text, Braille, comunicare tactila, imprimare cu corp mare de litera, mijloace multimedia accesibile, precum si modalitati de exprimare in scris, audio, in limbaj simplu, prin cititor uman si moduri augmentative si alternative, mijloace si formate de comunicare, inclusiv informatie accesibila si tehnologie de comunicare;
c) Limbaj include limbajele vorbite si ale semnelor si alte forme de limbaje non-verbale;
d) Discriminare pe criterii de dizabilitate inseamna orice diferentiere, excludere sau restrictie pe criterii de dizabilitate, care are ca scop sau efect diminuarea sau prejudicierea recunoasterii, beneficiului sau exercitarii in conditii de egalitate cu ceilalti a tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in domeniul economic, social, cultural, civil sau in orice alt domeniu. Termenul include toate formele de discriminare, inclusiv refuzul de a asigura o adaptare rezonabila;

Art. 4
Principii

Aplicarea dispozitiilor prezentei legi se va realiza cu respectarea urmatoarelor principii:

(a) Respectarea demnitatii inalienabile, a autonomiei individuale, inclusiv a libertatii de a face propriile alegeri, si a independentei persoanelor;
(b) Nediscriminarea;
(c) Participarea si integrarea deplina si efectivii in societate;
(d) Respectul pentru diversitate si acceptarea persoanelor cu dizabilitati ca parte a diversitatii umane si a umanitatii;
(e) Interesul superior al copilului;
(f) Egalitatea de sanse;
(g) Accesibilitatea;
(h) Respectul pentru capacitatile de evolutie ale copiilor cu dizabilitati si respectul pentru dreptul copiilor cu dizabilitati de a-i pastra propria identitate.

Art. 5
Tipuri de dizabilitati

In functie de natura afectarii si de consecintele interactiunii cu mediul, dizabilitatea, in sensul art.2 lit. a, include dupa cum urmeaza:

a) Dizabilitate fizica - o conditie innascuta sau dobandita a unui copil, caracterizata prin lipsa totala sau partiala de mobilitate, autoservire si/sau autoprotectie;
b) Dizabilitate intelectuala - o conditie innascuta sau dobandita a unui copil, cu intarziere in dezvoltare in raport cu varsta biologica, caracterizata prin lipsa totala sau partiala de autoconservare, autoservire, autoprotectie si/sau autoadministrare;
c) Dizabilitate senzoriala - o conditie innascuta sau dobandita a unui copil, caracterizata prin absenta totala sau partiala a functiilor si/sau organelor senzoriale;
d) Dizabilitate psihosociala - o conditie innascuta sau dobandita a unui copil, caracterizata prin modificarea organica sau functionala a sistemului nervos, care conduce la alterarea formei specifice de reflectare a realitatii.


Capitolul II
Stabilirea conditiei de dizabilitate

Art. 6
Etapele stabilirii conditiei de dizabilitate

Stabilirea conditiei de dizabilitate se realizeaza in doua etape:
(a) depistarea conditiei de dizabilitate;
(b) atestarea conditiei de dizabilitate.

Art. 7
Depistarea conditiei de dizabilitate

Depistarea conditiei de dizabilitate reprezinta etapa initiala a identificarii medicale, psihologice si/sau functionale a trasaturilor si/sau caracteristicilor care ridica suspiciunea existentei sau indica o conditie de dizabilitate.
Traseul de depistare a conditiei de dizabilitate reprezinta etapele de investigatii medicale, functionale, psihologice propuse de medicul de familie in vederea depistarii conditiei de dizabilitate.
(3) Depistarea conditiei de dizabilitate se realizeaza de catre:
(i) medicul neonatolog;
(ii) medicul pediatru;
(iii) medicul de familie;
(iv) orice alt specialist cu competente certificate in domeniu.
(4) Specialistul care semnaleaza existenta sau posibilitatea existentei conditiei de dizabilitate are obligatia de a notifica, verbal si in scris, parintele/reprezentantul legal al copilului cu privire la conditia de dizabilitate.
(5) Specialistul care ridica suspiciunea conditiei de dizabilitate are obligatia ca, dupa
notificarea parintelui/reprezentantului legal al copilului, sa i1 orienteze pe acesta catre medicul de familie pentru stabilirea traseului de depistare a conditiei de dizabilitate.
(6) Parintele/reprezentantul legal al copilului are obligatia ca in termen de 30 de zile de la data notificarii scrise cu privire la suspiciunea de dizabilitate emisa de specialistul in cauza sa se prezinte la medicul de familie pentru stabilirea traseului de depistare a conditiei de dizabilitate.
(7) Medicul de familie are obligatia de a stabili parintelui/reprezentantului legal al copilului traseul de depistare a conditiei de dizabilitate si de a-l informa cu privire la procedura de atestare a dizabilitatii si la serviciile existente.
(8) Parintele/reprezentantul legal al copilului are obligatia de a da curs investigatiilor
propuse de medicul de familie si/sau alte investigatii pe care le considera necesare, in vederea depistarii conditiei de dizabilitate, dar nu mai mult de 90 de zile de la data emiterii traseului de depistare de catre medicul de familie.
(9) Rezultatele investigatiilor de specialitate efectuate pe parcursul traseului de depistare a conditiei de dizabilitate vor fi prezentate de catre parinte/reprezentant legal medicului de familie.
(10) Investigatiile de specialitate efectuate pe parcursul traseului de depistare a conditiei de dizabilitate, indiferent de natura sau tipul acestora vor fi fumizate in regim de gratuitate, fiind suportate integral din bugetul asigurarilor de stat, indiferent daca furnizorul de servicii de investigatii este public sau privat, cu conditia ca acestea sa fie realizate in termenul de 90 de zile prevazut la alin.(8).
(11) Medicul de familie elibereaza parintelui/reprezentantului legal un certificat de depistare in care vor fi prezentate rezultatele investigatiilor efectuate pe parcursul traseului de depistare a conditiei de dizabilitate.
(12) Certificatul de depistare reprezinta documentul care sta la baza demararii procedurii de atestare a conditiei de dizabilitate.
(13) Parintele/reprezentantul legal al copilului are obligatia ca in termen de 30 de zile lucratoare de la momentul emiterii de catre medicul de familie a certificatului de depistare sa demareze procedura de atestare a dizabilitatii.
(14) Obligatiile prevazute la alin. 3 - 11 si la alin.l3 din prezentul articol, reprezinta o masuri destinate asigurarii interesului superior al copilului cu dizabilitati.

Art. 8
Atestarea conditiei de dizabilitate

(1) Atestarea dizabilitatii reprezinta procedura administrativa de recunoastere a conditiei de dizabilitate si de emitere a certificatului de dizabilitate, in scopul stabilirii drepturilor si obligatiilor copiilor cu dizabilitati si a reprezentantilor legali ai acestora.
(2) Atestarea dizabilitatii se realizeaza de catre Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, conform prevederilor Legii nr 292/2011 privind asistenta sociala.
(3) Atestarea conditiei de dizabilitate cuprinde doua etape:
a) evaluarea functionala a copilului;
b) eliberarea certificatului de dizabilitate.

Art. 9
Evaluarea copilului cu dizabilitate

(1) Competenta evaluarii copilului cu dizabilitati revine Comisiei multidisciplinare pentru evaluarea copilului cu dizabilitati.
(2) Comisia este alcatuita din 7 persoane si are urmatoarea componenta:
a) 1 presedinte - desemnat de serviciile teritoriale de expertiza medicala a capacitatii de munca din subordinea Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca;
b) 1 vicepresedinte - desemnat de directia generala de asistenta sociala si protectia copilului judetean, respectiv a municipiului Bucuresti;
c) 5 membri.
(3) Membrii comisiei sunt:
a) un medic specialist pediatru, desemnat de directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti;
b) un medic specialist psihiatru, desemnat de directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti;
c) un psihopedagog cu experienta in educatia speciala, desemnat de inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului Bucuresti;
d) un psiholog desemnat de directia generala de asistenta sociala si protectia copilului judetean, respectiv a municipiului Bucuresti;
e) un reprezentant al organismelor private acreditate, desemnat de Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca.
(4) In exercitarea atributiilor privind evaluarea copiilor cu dizabilitati, Comisia elibereaza certificate de dizabilitate si orientari educationale.
(5) Evaluarea copilului cu dizabilitati si eliberarea certificatului de dizabilitate se va realiza o singura data pana la varsta de 18 ani.
(6) Exceptie de la alin.(5) fac acele cazuri in care tipul de dizabilitate si/sau afectiunile medicale conexe au un caracter temporar. In aceasta situatie evaluarea se realizeaza anual sau bianual, in functie de recomandarea Comisiei.
(7) Evaluarea copiilor cu dizabilitati si atestarea prin certificat se realizeaza urmarindu-se cu prioritate gradul de independenta si/sau autonomie a copilului, in baza unor criterii standard, elaborate cu respectarea Clasificarii Internationale a functionarii, dizabilitatii si sanatatii emisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii, si aprobate prin hotarare a Guvernului.
(8) Evaluarea copilului cu dizabilitati fizice severe se realizeaza la domiciliul acestuia.
(9) Raspunderea privind temeinicia si legalitatea rezultatului evaluarii in vederea atestarii dizabilitatii si eliberarii certificatelor de dizabilitate revine institutiei din cadrul careia este desemnat presedintele Comisiei multidisciplinare de atestare a dizabilitatii.
(10) Evaluarea, in cazul copiilor cu dizabilitati institutionalizati si/sau asistati in unitati
sanitare cu paturi, se realizeaza la sediul centrului rezidential sau la patul copilului, la solicitarea justificata a medicului curant sau a asistentului social angajat al spitalului/centrului rezidential.

Art. 10
Certificatul de dizabilitate

(1) Comisia multidisciplinara de atestare a dizabilitatii elibereaza urmatoarele tipuri de certificate:
a) Certificat de dizabilitate tip A (fara insotitor);
b) Certificat de dizabilitate tip B (cu insotitor).
(2) Certificatul de dizabilitate este insotit de o orientare educationala a copilului cu dizabilitate catre un Centru de Interventie Timpurie, unitate de invatamant de masa, Scoala Incluziva, Scoala de Abilitati, Unitate de Educatie Nonformala. Orientarea educationala a copilului cu dizabilitati este parte integranta a Certificatului de dizabilitate. (3) Recomandarea scrisa emisa de Comisia multidisciplinara are caracter obligatoriu pentru orientarile realizate catre Centrele de Interventie Timpurie si Scolile de Abilitati. Pentru restul tipurilor de orientari, parintele/reprezentantul copilului cu dizabilitati poate decide individual asupra tipului de scolarizare pentru care opteaza.
(4) Copiii depistati cu o forma de dizabilitate intelectuala innascuta sau cu dizabilitate senzoriala caracterizata prin absenta totala a functiilor si/sau organelor senzoriale vor fi atestati, ipso facto, o singura data pana la implinirea varstei de 18 ani cu Certificat de dizabilitate de tip B.
(5) Parintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilitate are obligatia de a finaliza demersurile de atestare a dizabilitatii copilului in cel mult 12 luni de la momentul depistarii.
(6) Contestarea tipului de certificat de dizabilitate se poate face de catre parintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilitati in termen de 30 de zile de la data emiterii, conform regulilor de procedura prevazute de Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.


Capitolul III
Drepturile copiilor cu dizabilitati

Art. 11
Drepturi

Copiii cu dizabilitati beneficiaza de urmatoarele drepturi:
Masuri de interventie timpurie;
Educatie;
Sanatate si recuperare/reabilitare;
Prestatii sociale;
Accesibilizarea mediului fizic si informational;
Masuri afirmative;
Acces la justitie (asistenta juridica);
Facilitati fiscale;
Masuri speciale de protectie.

Sectiunea I
Masuri de interventie timpurie

Art. 12
Interventia timpurie

Interventia timpurie reprezinta un set de masuri terapeutice aplicate copiilor cu dizabilitati de varsta prescolara pentru dobandirea abilitatilor necesare in scopul facilitarii procesului de integrare in sistemul de educatie.
Interventia timpurie se concentreaza pe copil si pe familia acestuia si se va desfasura in Centre de Interventie Timpurie, in spitale de specialitate, la domiciliul copilului sau, in anumite situatii locatiile pot fi combinate. Servicii sectoriale de interventie timpurie pot fi organizate si in unitati spitalicesti si/sau la domiciliul copiilor cu dizabilitati.

Art. 13
Centrele de interventie timpurie

CIT-urile sunt unitati specializate in subordinea Directiilor Generale de Asistenta si Protectie a Copilului, infiintate prin reorganizarea unitatilor de invatamant special prescolar, a caror destinatie o reprezinta desfasurarea activitatilor de interventie timpurie pentru copiii cu dizabilitati.
Numarul si locatia CIT-urilor se stabilesc in functie de datele statistice oficiale privind copiii cu dizabilitati, localizarea acestora si gradul de accesibilitate.
CIT-urile pot fi organizate si sub forma unor organisme private autorizate.
In situatia in care parintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilitati, pe baza recomandarii emise de Comisia multidisciplinara de atestare, opteaza pentru serviciile oferite de un organism privat autorizat de tip CIT, serviciile de interventie acordate copilului cu dizabilitate vor fi decontate prin intermediul Casei Nationale de Asigurari.
Plata serviciilor se va realiza direct catre furnizorul de servicii, pe baza dovezii de inscriere a copilului cu dizabilitate.
Contravaloarea serviciilor va fi calculata in functie de costurile per copil cu dizabilitate alocate organismelor publice de tip CIT si vor fi stabilite prin hotarare de Guvern.
In cazul in care pe raza de domiciliu a copiilor cu dizabilitati nu functioneaza CIT-uri, Consiliul Local va asigura decontarea transportului public sau, daca numarul de copii este mai mare sau egal cu 5 copii/localitate, va asigura transportul special pentru copilul cu dizabilitati si insotitorul acestuia pana la cel mai apropiat CIT.
Parintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilitate, in a carui zona de resedinta nu functioneaza CIT-uri, are dreptul de a solicita in scris Primariei din localitate asigurarea transportului pentru copilul cu dizabilitate.
Primaria, cu avizul Consiliului Local, are obligatia de a raspunde si de a facilita transportul copilului cu dizabilitate si al insotitorului sau in maxim 15 zile de la momentul depunerii cererii.
Primariile locale si de sector au obligatia de a detine si actualiza evidenta numarului de copii cu dizabilitati din raza de competenta si de a lua masurile necesare in vederea asigurarii accesului la transport si alocarii bugetului necesar pentru asistentii personali ai copiilor cu dizabilitati.

Art. 14
Accesarea serviciilor de interventie timpurie

Accesarea serviciilor de interventie timpurie fumizate de CIT-uri se realizeaza pe baza recomandarii emise de Comisia multidisciplinara de atestare a copilului cu dizabilitati.
Parintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilitate are obligatia de a se prezenta in vederea inscrierii copilului la CIT-ul indicat in recomandarea Comisiei multidisciplinare de atestare a copilului cu dizabilitati, in maxim 30 de zile de la emiterea acestei recomandari.
Interventia timpurie in cadrul CIT-urilor este cuprinsa in intervalul de varsta a copilului cu dizabilitati de la 1 la 7 ani, cu posibilitatea de prelungire consecutiva cu 6 luni, pana la atingerea potentialului maxim de reducere a decalajului functional al copilului cu dizabilitati in faza prescolara.

Art. 15
Serviciile de interventie timpurie

CIT-urile desfasoara activitati de interventie de specialitate, adaptate nevoilor individuale ale copiilor si identificate in urma evaluarii initiale efectuate la inscrierea in CIT.
La inscrierea copilului cu dizabilitate in CIT, acestuia i se atribuie de catre conducerea CIT un manager de interventie.
Managerul de interventie realizeaza evaluarea initiala de specialitate a copilului cu dizabilitate si intocmeste un Plan Tematic de Interventie, bazat pe obiective si indicatori cuantificabili.
Managerul de interventie stabileste echipa de interventie, adecvata nevoilor copilului cu dizabilitate in conformitate cu obiectivele stabilite in Planul Tematic de Interventie.
Copilul cu dizabilitate va fi evaluat periodic de catre managerul de interventie, in functie de obiectivele Planului Tematic de Interventie si, in situatia atingerii obiectivelor de interventie, va fi orientat pentru inscrierea intr-o unitate de invatamant, corespunzator varstei si dezvoltarii.
In scopul crearii premiselor de incluziune scolara si pentru anularea segregarii, in cadrul CIT-urilor pot fi organizate grupe pre colare pentru copii fara dizabilitati.
Programa, activitatile si personalul didactic al grupelor prescolare de copii fara dizabilitati se vor afla in directa coordonare a Inspectoratelor scolare.
Personalul didactic si specialistii care desfasoara activitati didactice si/sau de interventie in cadrul CIT-urilor, in grupele de copii tipici sau de copii cu dizabilitati beneficiaza de un spor salarial, specific unitatilor de invatamant incluzive si de abonamente lunare de transport public gratuite.

Art. 16
Formarea si pregatirea personalului CIT

Personalul care desfasoara activitati de interventie in CIT-uri va beneficia de cursuri/activitati de pregatire de specialitate periodice.
Unitatile de invatamant superior de profil vor elabora si propune module si/sau programe de pregatire de specialitate dedicate personalului CIT.
Unitatile de invatamant superior care deruleaza programe de masterat si/sau postuniversitare in domeniile subsecvente interventiei timpurii, vor facilita accesul specialistilor la acestea prin scutirea de taxe si prin suplimentarea locurilor, in cazul ocuparii integrale a acestora.
Pregatirea personalului din cadrul CIT se poate desfasura si in regim public-privat, cu sprijinul societatii civile.

Art.17
Monitorizarea si evaluarea activitatii CIT

Monitorizarea si evaluarea activitatilor si a personalului care desfasoara activitati de interventie se va realiza trimestrial de catre o comisie mixta formata dintr-un reprezentant al DGASPC judetene sau de sector, al Inspectoratului Scolar judetean sau de sector, al Directiei de Sanatate Publica judeteana sau de sector si un reprezentant al societatii civile cu mandat in domeniul dizabilitatii.
Evaluarea activitatii si a personalului din CIT-uri care desfasoara activitati de interventie se realizeaza, in special, pe baza urmatorilor indicatori:
a). evolutia individuala a copilului cu dizabilitate, reflectata in gradul de atingere a obiectivelor stabilite prin Planul Tematic de Interventie;
b). gradul de promovabilitate catre unitatile de invatamant prescolar sau scolar al copiilor cu dizabilitati din CIT.
(3) Evaluarea evolutiei individuale a copilului cu dizabilitate se realizeaza prin:
a). analiza evaluarilor existente la dosarul de interventie al copilului;
b). evaluarea directa a copilului, in raport cu indicatorii si obiectivele din Planul de Interventie Timpurie.


Sectiunea II
Educatie

Art. 18
Accesul la educatie

Copiii cu dizabilitati au acces liber si egal la orice forma de educatie, prin garantarea accesului la educatie atat la nivel formal, cat si la nivel substantial.
Accesul formal la educatie reprezinta ansamblul masurilor luate in vederea interzicerii si prevenirii oricarei forme de ingradire directa sau indirecta aplicate copilului cu dizabilitati si/sau parintelui/reprezentantului legal al acestuia in procesul de inscriere ori de transfer al copilului intr-o unitate de invatamant, indiferent de nivelul sau tipul acesteia.
Accesul substantial la educatie reprezinta ansamblul masurilor luate in vederea asigurarii tuturor mijloacelor materiale, structurale, informationale, educationale si de personal in vederea adaptarii mediului de invatamant la nevoile si particularitatile copiilor cu dizabilitati, in conformitate cu prevederile Conventiei ONU pentru drepturile Persoanelor cu Dizabilitati.
Modalitatea si conditiile pentru asigurarea accesului substantial la educatie se stabilesc prin hotarare de Guvern, care va urmari o implementare etapizata a masurilor de adaptare precum si stabilirea unui set de standarde minime de asigurare a accesului substantial la educatie pentru copiii cu dizabilitati.
Orice masura de ordin legislativ, institutional, administrativ sau de alta natura, care are ca efect segregarea copiilor cu dizabilitati in unitati de invatamant distincte, este strict interzisa.
Exceptie de la prevederile alin.5 fac copiii cu dizabilitati pentru care exista recomandarea Comisiei multidisciplinare de atestare de orientare catre scolile de abilitati.

Art. 19
Unitati de invatamant

Scolarizarea copiilor cu dizabilitati se realizeaza in urmatoarele tipuri de unitati de invatamant:
Unitati de invatamant de masa;
Scoli incluzive;
Unitati de educatie nonformala;
Scoli de Abilitati.

Art. 20
Unitati de invatamant de masa

Unitatile de invatamant de masa au obligatia de a respecta si implementa standardele minime de asigurare a accesului substantial la educatie pentru copiii cu dizabilitati.
Unitatile de invatamant de masa au obligatia de a admite inscrierea copilului cu dizabilitati in unitatea scolara de pe raza de domiciliu a acestuia, indiferent de gradul de ocupare.

Art. 21
Scoli incluzive

Scolile incluzive sunt unitati de invatamant de masa de tip scoli generale, gimnaziale si/sau liceale in cadrul carora accesul substantial la educatie, in sensul art. 18 alin.(3), este asigurat in integralitate.
Asigurarea integrala a accesului substantial la educatie reprezinta accesibilizarea integrala a mediului fizic, informational si educational al unitatii de invatamant.
Scolile incluzive beneficiaza de personal didactic, personal didactic de sprijin si specialisti in domeniul psihopedagogiei speciale, psihologiei si psihoterapiei intr-un numar suficient incat sa asigure incluziunea copiilor cu dizabilitati si efectivitatea procesului educational adaptat nevoilor specifice ale acestora.
Procesul educational pentru copiii cu dizabilitati in cadrul scolilor incluzive se desfasoara pe baza de curicule de invatamant, manuale si materiale didactice adaptate nevoilor si particularitatilor de invatare ale acestora.
Numarul si localizarea scolilor incluzive este stabilit in raport cu numarul si raspandirea copiilor cu dizabilitati, dar nu mai putin de 1 scoala incluziva pe sector/municipiu.
Numarul scolilor incluzive poate fi suplimentat la solicitarea consiliilor locale, pe baza numarului de copii cu dizabilitati inregistrati in localitate, si la cererea parintilor/reprezentantilor legali ai acestora.
Fondurile necesare infiintarii/reorganizarii scolilor publice de masa in scoli incluzive vor fi asigurate de la bugetul de stat si/sau prin alte tipuri de finantari externe/interne, publice sau private.
Scolile incluzive scolarizeaza copii cu dizabilitati si copii tipici, organizati in clase mixte.
Exceptie de la prevederile alin.8 fac copiii cu diagnosticati cu hipoacuzie, surdo­cecitate si cecitate, care pot fi organizati in clase distincte in cadrul scolilor incluzive.
Elevii care urmeaza cursurile colilor incluzive beneficiaza de manuale gratuite si de cel putin o tabara gratuita pe an. Fondurile necesare organizarii taberelor si achizitionarii manualelor vor fi suportate de la bugetul de stat, prin fondurile alocate Ministerului Educatiei Nationale, si/sau prin alte tipuri de finantari externe/interne, publice sau private.
Parintii/reprezentantii legali ai copiilor cu dizabilitati pot solicita conducerii scolilor incluzive, in conditii bine justificate, aprobarea unui insotitor privat pe parcursul programului scolar pentru copilul cu dizabilitate.
Personalul didactic, personalul didactic de sprijin si specialistii din scolile incluzive vor beneficia de cursuri de formare/specializare/perfectionare in managementul educational al copiilor cu dizabilitati.
Cursurile prevazute la alin.12 vor fi realizate anual de catre Ministerul Educatiei, cu sprijinul Ministerului Muncii, atat prin structurile de specialitate cat si al societatii civile.
Cadrele didactice din scolile incluzive si din unitatile de invatamant de masa, care au inscrisi in clase copii cu dizabilitati, beneficiaza de un spor de scoala incluziva al carui cuantum este stabilit prin hotarare de Guvern.

Art. 22
Unitati de educatie nonformala

Unitatile de educatie nonformala reprezinta unitati de suport si interventie continua complementara pentru copiii cu dizabilitati de varsta scolara, aflate in subordinea inspectoratelor scolare judetene sau de sector.
Unitatile de educatie nonformala au rolul de a completa, fixa si dezvolta abilitati, cunostinte, comportamente ale copiilor cu dizabilitati si de a reduce decalajul dintre varsta biologica si functionala a acestora.
Unitatile de educatie nonformala functioneaza in regim after-school si ofera servicii de educatie complementara pentru fixarea cunostintelor, recuperare neuromotorie, psihologie, logopedie terapie ocupationala, ludoterapie etc.
Activitatea din cadrul unitatilor de educatie nonformala este realizata in cooperare si sustinuta de specialisti din cadrul directiilor de asistenta si protectie a copilului judetene si de sector.
Parintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilitate poate opta pentru inscrierea copilului intr-o unitate de educatie nonformala printr-o solicitare scrisa adresata conducerii unitatii.
Programul unitatilor de educatie nonformala se stabileste in functie de situatia si nevoile copiilor cu dizabilitati inscrisi in unitate.
Serviciile oferite in cadrul unitatilor de educatie nonformala sunt gratuite.
Finantarea unitatilor de educatie nonformala se realizeaza de la bugetul de stat si/sau prin alte tipuri de finantari externe/interne, publice sau private.
Regulile de organizare si functionare a unitatilor de educatie nonformala se stabilesc prin Hotarare de Guvern.

Art. 23
Scolile de Abilitati

Scolile de Abilitati sunt unitati de invatamant aflate in subordinea directiilor generale de asistenta si protectie a copilului judetene sau de sector, destinate copiilor cu dizabilitati severe, cu varste cuprinse intre 7 si 18 ani.
Numarul scolilor de abilitati se stabileste in functie de datele statistice referitoare la copiii cu dizabilitati severe, localizarea acestora si gradul de accesibilizare, dar nu mai putin de o scoala pe judet/sector.
Curricula si programa educationala vor fi orientate catre dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor de viata independenta.
Regulile de organizare si functionare a scolilor de abilitati se stabilesc prin Hotarare de guvern.
Inscrierea copiilor cu dizabilitati in Scolile de abilitati se realizeaza pe baza recomandarii Comisiei multidisciplinare de atestare, dupa ce copilul a parcurs toate etapele de interventie ale Centrului de interventie timpurie.
Copiii inscrisi in Scolile de abilitati vor fi reevaluati anual de catre Comisia de evaluare multidisciplinara in vederea stabilirii orientarii educationale.
In cazul inregistrarii unei evolutii rapide a copilului cu dizabilitati inscris in scoala de abilitati, conducerea unitatii are obligatia de a solicita reevaluarea copilului de catre Comisia multidisciplinara de atestare inainte de termen si emiterea unei noi recomandari.
Scoala de abilitati are obligatia de a notifica parintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilitati cu privire la perioada de reevaluare anuala.
Finantarea scolilor de abilitati se realizeaza de la bugetul de stat si/sau prin alte tipuri de finantari externe/interne, publice sau private.
Copiii cu dizabilitati inscrisi in Scolile de abilitati au dreptul sa acceseze serviciile din cadrul unitatilor de educatie nonformala, la solicitarea parintilor/reprezentantilor legali sau la recomandarea specialistilor din cadrul scolii de abilitati.
Specialistii si cadrele didactice din Scolile de abilitati beneficiaza de cursuri de formare si specializare conform art.16, corespunzator specificului activitatii desfasurate.
Specialistii si cadrele didactice din Scolile de Abilitati beneficiaza de sporul prevazut la art.21 alin.(14).
Evaluarea cadrelor didactice si a specialistilor din cadrul Scolilor de Abilitati se face conform prevederilor art.17 din prezenta lege.

Art. 24
Educatia la domiciliu

Educatia la domiciliu se poate desfasura in perioada 1-18 ani, la cererea justificata a parintelui/reprezentantului legal al copilului cu dizabilitati.
Cererea se adreseaza Comisiei multidisciplinare de evaluare, care are obligatia de a analiza cererea si emite avizul de scolarizare la domiciliu in termen de 30 de zile de la momentul solicitarii.
Comisia multidisciplinara de evaluare are dreptul de a solicita documente medicale/de specialitate suplimentare si de a reevalua copilul cu dizabilitati.
In situatia obtinerii avizului de scolarizare la domiciliu, in functie de varsta copilului si gradul de dezvoltare, Comisia multidisciplinara de evaluare dispune deplasarea unor echipe mobile de educatie si/sau interventie din cadrul CIT-urilor sau a scolilor de Abilitati.

Art. 25
Adaptarea curriculei de invatamant

Ministerul Educatiei Nationale, prin structurile sale de specialitate, are obligatia de a propune metode didactice si pedagogice si de a elabora manuale si curricule generale adaptate pentru copiii atestati cu tipurile de dizabilitati prevazute la art.5 lit. b, c si d.
In procesul de elaborare a curriculelor generale adaptate, a manualelor si metodologiilor, pot fi consultati specialisti independenti, reprezentanti ai societatii civile si parinti/reprezentanti legali ai copiilor cu dizabilitati.
Curriculele generale adaptate, elaborate de Ministerul Educatiei Nationale, vor fi adoptate integral, partial sau modificate la nivelul fiecarei unitati de invatamant in care sunt inscrisi copii cu dizabilitati, in functie de nevoile educationale ale acestora.
Modificarea continutului curriculei generale adaptate nu poate depasi 50%.
Programa educationala si de interventie va fi adaptata nevoilor specifice ale copilului cu dizabilitati.

Art. 26
Evaluarea psihologica si profesionala a cadrelor didactice

Cadrele didactice, cadrele didactice de sprijin si specialistii care isi desfasoara activitatea in unitati de invatamant in care sunt inscrisi copii cu dizabilitati vor fi evaluati psihologic.
Evaluarea psihologica se realizeaza de experti independenti din cadrul Colegiului Psihologilor, contractati de inspectoratele scolare judetene sau de sector. Evaluarea psihologica va urmari gradul de adaptabilitate, deschiderea si capacitatea de interactiune a personalului didactic cu elevii cu dizabilitati.
Evaluarea psihologica se realizeaza obligatoriu si cu ocazia procedurilor de ocupare a unui post intr-o scoala incluziva, scoala de abilitati sau scoala de educatie non-formala.
Pe baza evaluarilor psihologice, inspectoratele scolare judetene sau de sector emit cadrelor didactice avize psiho-didactice cu valabilitate de 12 luni.
Evaluarea profesionala a cadrelor didactice din scolile incluzive si din unitatile de invatamant in care sunt inscrisi copii cu dizabilitati se va realiza anual, pe baza rezultatelor colare si a atingerii obiectivelor de educatie ale copiilor cu dizabilitati.
Evaluarile profesionale vor fi realizate de inspectoratele scolare judetene sau de sector.
La sesiunile de evaluari pot participa, la cerere, reprezentanti ai societatii civile.

Art. 27
Rolul societatii civile

Organizatiile nonguvernamentale cu mandat in domeniul dizabilitatii au dreptul sa desfasoare programe de monitorizare in CIT-uri, Scoli Incluzive, Scoli de Abilitati, Unitati de Educatie Nonformala, precum si in orice alt tip de unitate de invatamant in care sunt inscrisi copii cu dizabilitati, pe baza unei cereri adresate Inspectoratelor scolare si/sau Directiilor Generale de Asistenta si Protectie a Copilului.
Programele de monitorizare derulate de organizatiile nonguvernamentale se vor finaliza cu rapoarte de monitorizare, care vor fi puse la dispozitia unitatilor de invatamant, a inspectoratelor scolare si a Directiilor Generale de Asistenta si Protectie a Copilului.


Sectiunea III
Sanatate si reabilitare

Art. 28
Sanatatea copilului cu dizabilitati

Accesul la servicii de sanatate si reabilitare al copiilor cu dizabilitati este garantat si va urmari atingerea celui mai ridicat standard de ingrijire medicala, in conditii de nediscriminare.
In fumizarea serviciilor de sanatate, autoritatile publice si furnizorii de servicii medicale vor urmari aplicarea urmatoarele principii:
Accesibilitatea - adaptarea mediului fizic si informational;
Accesibilitatea financiara - garantarea accesului la aceeasi varietate, calitate si standard de sanatate gratuit;
Disponibilitatea - plasarea serviciilor medicale in proximitatea rezonabila a beneficiarilor;
Calitatea - adaptarea serviciilor medicale la nevoile si particularitatile copiilor cu dizabilitati;
Responsabilitatea - responsabilitatea efectuarii tuturor diligentelor necesare pentru restabilirea conditiei de sanatate a copilului cu dizabilitati, indiferent de tipul si/sau gradul de dizabilitate;
Respectarea dreptului la demnitate - responsabilitatea efectuarii tuturor diligentelor in vederea stabilirii unei relatii bazate pe respect fata de copilul cu dizabilitati si/sau reprezentantul sau legal, indiferent de tipul si/sau gradul de dizabilitate al acestuia.
Nerespectarea acestor principii in fumizarea serviciilor medicale reprezinta o incalcare a interesului superior al copilului cu dizabilitati.
Furnizorii de servicii medicale au obligatia de a asigura accesul la ingrijiri medicale generale si de specialitate, care sa raspunda conditiilor de sanatate primare, secundare si/sau co-morbide, cu respectarea prevederilor alin.(2).
In contextul derularii actului medical, personalul medical de specialitate are obligatia de a semnala parintelui/reprezentantului legal al copilului existenta sau posibilitatea existentei conditiei de dizabilitate si de a-l notifica in acest sens, verbal si in scris, in vederea initierii demersurilor prevazute la art. 7 si 8 din prezenta lege.
Copiii cu dizabilitati beneficiaza de asistenta medicala in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii.
Copiii cu dizabilitati beneficiaza de prioritate in alocarea resurselor financiare din bugetul public in vederea efectuarii de interventii, investigatii sau tratamente medicale in strainatate, acolo unde sistemul national nu ofera servicii.
In situatia in care, parintele sau reprezentantul legal al copilului cu dizabilitati opteaza pentru efectuarea interventiei medicale in afara tarii, chiar daca la nivel national serviciul este existent, acestuia i se va deconta contravaloarea interventiei, tratamentului sau investigatiilor la nivelul cotelor interne.
Produsele alopate, homeopate si tip suplimente alimentare care contribuie la imbunatatirea sau ameliorarea starii de sanatate a copilului cu dizabilitati vor beneficia de compensare, fiind suportate din fondurile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
Compensarea produselor prevazute la alin. (4) se va realiza pe baza recomandarii emise de medicul de familie.

Art. 29
Solutionarea litigiilor

In situatia aparitiei unor litigii de natura sa aduca atingere interesului superior al copilului cu dizabilitati, intre personalul medical din Unitatile publice sau private furnizoare de servicii medicale si copiii cu dizabilitati sau reprezentantii legali ai acestora, organizatiile profesionale nationale ale medicilor, institutiile de interes public, organizatiile guvernamentale ori societatile publice sau private cu competente in domeniu, precum si instantele competente vor acorda prioritate in solutionarea cauzelor.
Termenul maxim de solutionare a reclamatiei depuse de parintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilitati la oricare dintre institutiile enumerate mai sus este de 60 de zile.
La audierile derulate in cadrul institutiilor enumerate la alin.(l) pe marginea litigiilor care au ca obiect cauza unui copil cu dizabilitati, poate participa un reprezentant al societatii civile, cu rol de observator independent.

Art. 30
Reabilitarea copilului cu dizabilitati

Reabilitarea reprezinta ansamblul masurilor destinat asistarii copiilor cu dizabilitati in scopul atingerii si mentinerii unei functionalitati optime in interactiunea acestora cu mediul.
Autoritatile publice au obligatia de a asigura accesul la interventii de reabilitare de calitate, accesibile financiar, constante si adecvate, pentru copiii cu dizabilitati.
In realizarea dreptului la reabilitare, copilul cu dizabilitati beneficiaza de:
- dispozitive de protezare in domeniul ORL, dispozitive pentru protezare stomii, dispozitive pentru incontinenta urinara, proteze pentru membrul inferior, proteze pentru membrul superior, dispozitive de mers/deplasare, carucioare, cadre de mers, triciclete de mers, trepiede, carje, cotiere, bastoane, orteze, incaltaminte ortopedica, dispozitive pentru dizabilitate vizuala, implanturi cardiace, dispozitive de adaptare a autovehiculelor si materiale igienico-sanitare pentru persoanele cu incontinenta urinara - cateter lubrifiat, absorbante, conform Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate;
- servicii gratuite de cazare si masa si pentru insotitorul copilului cu certificat de dizabilitate in unitatile sanitare cu paturi, sanatorii si statiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, conform Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate;
- un bilet gratuit de asistenta de reabilitare medicala in statiunile balneare, in cursul unui an, pe baza programului individual de reabilitare si integrare sociala si a recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist.
In termen de maxim 30 de zile de la data depunerii documentatiei de catre reprezentantul legal al copilului cu dizabilitati, casele de asigurari de sanatate au obligatia sa emita decizia ori aprobarea de plata pentru fiecare dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical acordat persoanelor cu dizabilitate.
Contravaloarea pretului de referinta pentru produsele prevazute la alin.(3) lit. a) se suporta integral din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, prin casa de asigurari de sanatate de care apartine asiguratul.
Numarul biletelor de asistenta de reabilitare medicala in statiunile balneare gratuit care se acorda copiilor cu dizabilitati se stabileste proportional cu numarul potentialilor beneficiari fata de numarul total al biletelor de asistenta de reabilitare medicala in statiunile balneare gratuit stabilite prin legea anuala a bugetului asigurarilor sociale de stat.
Copiii cu dizabilitati beneficiaza in mod gratuit de servicii alternative de reabilitare, altele decat cele oferite in cadrul Centrelor de Interventie Timpurie, la recomandarea medicului specialist, cu avizul medicului de familie.
Decontarea serviciilor prevazute la alin.(7) se va face numai catre organismele de stat sau private acreditate care furnizeaza astfel de servicii, pe baza parteneriatului cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.


Sectiunea IV
Prestatii sociale

Art. 31
Drepturile copiilor cu certificat de dizabilitate de tip A

Copilul atestat cu certificat de dizabilitate de tip A beneficiaza de alocatie de stat in cuantum dublu.
Persoana care are in ingrijire, supraveghere si intretinere un copil atestat cu certificat de dizabilitate de tip A, beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) concediu platit pentru cresterea copilului cu dizabilitate pana la implinirea de catre acesta a varstei de 7 ani si program de lucru redus la 4 ore pentru parintele care are in ingrijire copilul cu dizabilitate care necesita tratament pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani, cu respectarea prevederilor Codului Muncii;
b) concedii medicale pentru ingrijirea copilului cu dizabilitate care necesita internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani;
c) indemnizatie pentru cresterea copilului cu dizabilitate, acordata femeii mama detinatoare de certificat de persoana cu dizabilitate, pana la implinirea de catre copil a varstei de 7 ani;
d) alocatie de intretinere pentru copiii cu dizabilitati, aflati in plasament familial sau incredintati, potrivit legii, unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii, in cuantumul prevazut de lege, majorat cu 50% .
bilete gratuite de tratament anuale in statiunile si/sau centrele de recuperare pentru copil si un insotitor, la recomandarea medicului de familie.

Art. 32
Drepturile copiilor cu certificat de dizabilitate de tip B

(1) Copilul atestat cu certificat de dizabilitate tip B beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) alocatie de stat dubla;
b) indemnizatie de insotitor in cuantum egal cu salariul minim pe economie sau asistent personal.
(2) Parintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilitati are dreptul de a opta pentru indemnizatie de insotitor sau calitatea de asistent personal.
(3) Persoana care are in ingrijire, supraveghere si intretinere un copil cu dizabilitate, atestat cu certificat de dizabilitate de tip B beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) concediu platit pentru cresterea copilului cu dizabilitate pana la implinirea de catre acesta a varstei de 7 ani si program de lucru redus la 4 ore pentru parintele care are in ingrijire copilul cu dizabilitate, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani, fara afectarea drepturilor salariale;
b) concedii medicale pentru ingrijirea copilului cu dizabilitate care necesita internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani;
c) indemnizatie, prin Ministerul Muncii, pentru cresterea copilului cu dizabilitate, acordata femeii mama detinatoare de certificat de persoana cu dizabilitate, pana la implinirea de catre copil a varstei de 7 ani;
d) alocatie de intretinere pentru copiii cu dizabilitati, aflati in plasament familial sau incredintati, potrivit legii, unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii, in cuantumul prevazut de lege, majorat cu 50% ,
e) permis de parcare gratuit pentru un autoturism
f) gratuitatea transportului public g) scutirea de la taxele de drum
h) bilete anuale gratuite de concediu, la mare, la munte sau in alte statiuni, in regim social pentru sine i pentru copil,
i) bilete gratuite de tratament anuale in statiunile si/sau centrele de recuperare pentru copil si un insotitor, la recomandarea medicului de familie.


Sectiunea V
Accesibilizarea mediului fizic si informational

Art. 33
Accesibilizarea mediului fizic si informational

Accesibilizarea mediului fizic reprezinta totalitatea masurilor luate in vederea inlaturarii barierelor care impiedica accesul liber la mediul ambiant, prin masuri specifice de adaptare a spatiilor de locuit, institutiilor publice, serviciilor de transport public, mijloacelor de transport, strazilor, mediului exterior etc.
Accesibilizarea mediului informational reprezinta totalitatea masurilor de interventie pentru inlaturarea barierelor care impiedica liberul acces la informatii al copiilor cu dizabilitati, prin adaptarea limbajului si a comunicarii, in sensul prevederilor art.3 lit. b si c din prezenta lege, la nevoile copiilor cu dizabilitati.

Art. 34
Masuri de accesibilizare

Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa elaboreze si sa implementeze planuri nationale si sectoriale de accesibilizare a mediului fizic si informational si sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa aloce fondurile necesare si sa implementeze programe de cercetare, dezvoltare si productie de noi tehnologii de informare si comunicare si tehnologii asistive;
b) sa introduca in pregatirea initiala a elevilor si studentilor a unor cursuri referitoare la problematica dizabilitatii, precum si la diversificarea modalitatilor de realizare a accesibilitatii;
c) sa faciliteze accesul copiilor cu dizabilitati si a parintilor sau reprezentantilor legali ai acestora la noile tehnologii;
d) sa asigure accesul la informatiile publice pentru copiii cu dizabilitati si a parintilor sau reprezentantilor legali ai acestora;
e) sa formeze si sa asigure interpreti autorizati ai limbajului mimico-gestual si ai limbajului specific copiilor cu surdocecitate;
f) sa proiecteze si sa deruleze, in colaborare sau in parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de accesibilitate sau de constientizare asupra importantei acesteia.
Accesibilizarea mediului fizic se realizeaza conform prevederilor Ordinului nr.189/2013 a Viceprim-Ministrului, Ministrului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban la nevoile persoanelor cu handicap si normelor europene in materie".
Normele de reglementare a accesibilizarii mediului informational sunt aprobate prin hotarare de guvern.


Sectiunea VI
Masuri afirmative

Art. 35
Masuri afirmative

Unitatile de invatamant de masa au obligatia de a crea o rezerva de minim de 3 locuri disponibile pentru fiecare ciclu de invatamant pentru copiii cu dizabilitati arondati prin resedinta.
Elevii cu dizabilitati beneficiaza gratuit de masa si cazare in internatele colare.
Institutiile de cultura (teatre, sali de spectacole, concerte, cinematografe) au obligatia de a crea o rezerva de minim 1% din locurile disponibile pentru copiii cu dizabilitati si parintii sau reprezentantii legali ai acestora si de a aplica o reducere de 100% pentru copiii cu dizabilitati si 50% pentru insotitorul din pretul de vanzare al biletelor. in situatia in care acestea nu sunt revendicate de beneficiari, cu 48 de ore inainte de spectacol, organizatorul le poate vinde publicului larg.
Institutiile de cultura de tip muzee si expozitii vor aplica aceleasi reduceri prevazute la alin.(3), iar pentru grupuri mai mari de 7 persoane, va fi pus la dispozitie un ghid in mod gratuit;
Primariile au obligatia de a acorda prioritate solicitarilor de locuinte sociale familiilor care au in crestere si ingrijire un copil cu dizabilitati.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Ministerul Sanatatii au obligatia de a solutiona cu celeritate solicitarile de interventii si investigatii medicale in strainatate pentru copiii cu dizabilitati.


Sectiunea VII
Accesul la justitie

Art. 36
Protectie juridica

Pe parcursul desfasurarii oricarei proceduri judiciare, organele judiciare trebuie sa respecte dreptul la viata privata, integritate si demnitate a copilului cu dizabillitati si sa urmareasca realizarea interesului superior al acestuia.
Copiii cu dizabilitati beneficiaza de protectie impotriva neglijarii si abuzului, indiferent de locul unde acestia se afla.
In cazul in care copilul cu dizabilitati este in imposibilitate totala sau partiala de a-si administra bunurile personale, acesta beneficiaza de protectie juridica sub forma curatelei sau tutelei si de asistenta juridica.
Odata cu preluarea tutelei, tutorele are obligatia de a face un inventar al tuturor bunurilor mobile si imobile ale copilului cu dizabilitati si prezinta anual un raport de gestiune autoritatii tutelare din unitatea administrativ-teritoriala in care copilul cu dizabilitati are domiciliul sau resedinta.
In cazul in care copilul cu dizabilitati nu are rude ori persoane care sa accepte tutela, instanta judecatoreasca va putea numi ca tutore autoritatea administratiei publice locale sau, dupa caz, persoana juridica privata care asigura protectia si ingrijirea copilului cu dizabilitati.
Monitorizarea respectarii obligatiilor care revin tutorelui copilului cu dizabilitati este asigurata de autoritatea tutelara din unitatea administrativ-teritoriala in a carei raza isi are domiciliul sau resedinta copilul cu dizabilitati.
Parintele, reprezentantul legal, tutorele, precum si organizatiile neguvernamentale cu mandat in domeniul drepturilor copiilor cu dizabilitati pot asista si reprezenta copiii cu dizabilitati in fata instantelor judecatoresti.

Art. 37
Asigurarea accesului la justitie

Copiii cu dizabilitati beneficiaza de acces efectiv la actul de justitie, in conditii de egalitate cu ceilalti copii.
Pentru asigurarea realizarii accesului efectiv la actul de justitie al copilului cu dizabilitati organele judiciare au obligatia adoptarii urmatoarelor masuri:
Asigurarea prioritatii pe listele de sedinta ale instantelor pentru cauzele cu privire la copiii cu dizabilitati;
Asigurarea celeritatii desfasurarii procedurilor judiciare care privesc copiii cu dizabilitati;
Sa se asigure ca acesta intelege procedura la care ia parte, folosind in acest scop, pe parcursul procedurii un limbaj pe care copilul cu dizabilitati sa-l inteleaga;
Sa ia masurile necesare ca, copilul cu dizabilitati sa nu fie intimidat de ceilalti participanti, asigurandu-i-se confortul fizic si psihic in functie de dizabilitatea pe care o are;
Furnizarea informatiilor necesare catre copilul cu dizabilitati si reprezentantul sau legal cu privire la drepturile copilului, intr-un mod adaptat varstei si nivelului de dezvoltare intelectuala, prin punerea la dispozitia acestora de materiale care contin informatii relevante.
Toate actele realizate de organele judiciare, care privesc copilul cu dizabilitati, se realizeaza doar in prezenta aparatorului si reprezentantului sau legal;
Asigurarea interpretilor mimico-gestuali pentru copii surdo-muti. Costurile determinate de serviciile de interpretare sunt suportate din fondurile Ministerului Justitiei.
Copiii cu dizabilitati beneficiaza de asistenta juridica gratuita si de scutirea de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.
Executarea hotararilor judecatoresti care implica si afecteaza copiii cu dizabilitati se realizeaza cu maxima celeritate.
La cererea reprezentantului legal al copilului cu dizabilitati, instanta se poate pronunta prin ordonanta presedintiala asupra unor chestiuni punctuale determinate de interesul superior al copilului.

Art. 38
Audieri si dezbateri

Copilului cu dizabilitati i se recunoaste dreptul de a fi ascultat, din oficiu sau la cerere, in cauzele care il privesc.
Copilul cu dizabilitati nu trebuie exclus de la audiere numai, pe baza dizabilitatii pe care o are, exceptie cazul in care acest lucru este in interesul superior al lui, instanta refuza sa asculte copilul.
Instanta trebuie sa tina seama de declaratia copilului cu dizabilitati, in functie de varsta, gradul de maturitate si dezvoltare intelectuala.

Art. 39
Formare profesionala

Personalul care isi desfasoara activitatea in domeniul administrarii justitiei va beneficia de formare interdisciplinara in scopul dezvoltarii capacitatii de comunicare cu copiii cu dizabilitati.
Consiliului Superior al Magistraturii ii revine obligatia de a organiza cursuri de formare profesionala pentru specializarea magistratilor din cadrul sectiilor de minori si familie.


Sectiunea VIII
Facilitati fiscale

Art. 40
Facilitati

Parintii sau reprezentantii legali ai copiilor cu dizabilitati atestati cu certificat de dizabilitate de tip B beneficiaza de urmatoarele facilitati fiscale:
a). Scutire de 50% din impozitul pe bunuri mobile i imobile, dar nu mai mult de 1 tip de bun din fiecare categorie;
b). Scutire de 10% din impozitul pe venituri;
c). Scutire de la plata taxei hoteliere;
d). Scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizatiei de functionare pentru activitati economice si viza anuala a acestora


Sectiunea IX
Masuri speciale de protectie

Art. 41
Masuri speciale

Autoritatile competente au obligatia sa instituie masuri speciale de protectie pentru copiii cu dizabilitati aflati in plasament in conformitate cu normele legale in vigoare.
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale deruleaza anual Programe de Interes National, denumite in continuare PIN, prin care finanteaza in sistem de apeluri de proiecte centre rezidentiale private pentru copii cu dizabilitati, infiintate in baza OG 26/2000.
Fondurile necesare derularii PIN-urilor sunt asigurate de la bugetul de stat si/sau din fonduri externe nerambursabile.
Centrele rezidentiale pentru copii cu dizabilitati private, infiintate in baza OG 26/2000, beneficiaza de o deducere de 10% din cheltuielile de utilitati determinate de functionarea centrului.
Fondurile necesare aplicarii deducerilor prevazute la alin.(4) se asigura din bugetele Consiliilor locale judetene.
Autoritatile responsabile au obligatia de a elabora si implementa un Program National de Plasament si Adoptii pentru copiii cu dizabilitati aflati in centrele de plasament prin intermediul caruia se vor avea in vedere masuri de incurajare a luarii in plasament si a adoptiilor.
Autoritatile responsabile au obligatia de a revizui standardele minime de calitate cu privire la copiii cu dizabilitati din centrele rezidentiale de zi si centrele de plasament in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Art. 42
Vizite de monitorizare

Organizatiile nonguvernamentale cu mandat in domeniul dizabilitatii si al drepturilor omului au dreptul de a efectua vizite de monitorizare in centrele rezidentiale si de plasament pentru copiii cu dizabilitati.
Vizitele de monitorizare pot fi de doua tipuri:
a) Vizite inopinate - realizate in baza unei solicitari anuale cadru de monitorizare pe langa Ministerul Muncii.
b) Vizite anuntate pe baza unei cereri adresate conducerii unitatilor.
Ministerul Muncii are obligatia de a da curs solicitarii cadru de monitorizare in maxim 7 zile de la momentul primirii solicitarii scrise.
Unitatile rezidentiale si de plasament au obligatia de a da curs solicitarii de monitorizare in maxim 3 zile de la momentul depunerii cererii, cu exceptia situatiilor de forta majora care impiedica desfasurarea vizitelor de monitorizare.
Programele de monitorizare derulate de organizatiile nonguvernamentale se vor finaliza cu rapoarte de monitorizare, care vor fi puse la dispozitia unitatilor rezidentiale sau de plasament si a Directiilor Generale de Asistenta si Protectie a Copilului.


Capitolul IV
Masuri anti-discriminare

Art. 43
Fapte de discriminare

Orice persoana fizica sau juridica, care prin comportamentul, atitudinea sau practicile sale dezavantajeaza, favorizeaza sau defavorizeaza in mod injust, exclude, restrictioneaza, supune in mod nejustificat unui tratament degradant un copil cu dizabilitate va fi sanctionat pe cale contraventionala, conform prevederilor OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.
Atunci cand faptele enumerate la alin.(1) sunt manifestate de catre un grup sau o comunitate de persoane, fiecare membru al colectivitatii in cauza va raspunde contraventional, cu exceptia cazurilor in care fapta savarsita atrage raspunderea penala, conform art. 317 Cod Penal.

Art. 44
Masuri de combatere si prevenire

Reprezentantii autoritatilor locale sunt obligati sa aiba un comportament si o atitudine defavorabila discriminarii pe criteriul dizabilitatii si sa impiedice astfel de comportamente sau atitudini discriminatorii in cadrul institutiilor pe care le conduc sau in care isi desfasoara activitatea.
Reprezentantii autoritatilor locale sunt obligati sa initieze activitati de educare, prevenire, responsabilizare, informare si constientizare a dizabilitatii atat la nivelul institutiilor pe care le conduc, cat si la nivelul comunitatii locale in a carei raza functioneaza.
Reprezentantii autoritatilor locale sunt responsabili pentru orice comportament si atitudine discriminatorie comisa sub supravegherea sau in timpul mandatului lor, conform regimului sanctionator prevazut de OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.


Capitolul V
Statistici si colectarea datelor

Art.45
Competenta colectarii datelor

Institutia responsabila cu colectarea datelor statistice cu privire la copiii cu dizabilitati este Observatorul Social National din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Observatorul Social National colecteaza date de la toate institutiile cu atributii in domeniul copiilor cu dizabilitati, respectiv: Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, Ministerul Educatiei, Directiile Generale de Asistenta si Protectie a Copilului, Directia Generala de Protectie a Copilului, Primarii, Consilii Judetene etc.

Art.46
Indicatori

Datele colectate cuprind indicatori statistici cantitativi si calitativi.
Indicatorii calitativi cuprind cel putin date statistice impartite pe categorii de varsta, tipuri de dizabilitate, repartizare geografica si tipuri de servicii acordate.

Capitolul VI
Monitorizare

Art.47
Raportorul National

In vederea monitorizarii implementarii prezentului act normativ, dar si pentru o monitorizare efectiva a respectarii drepturilor copiilor cu dizabilitati, se infiinteaza Biroul Raportorului National pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati, organism independent aflat sub control parlamentar.
In exercitarea atributiilor sale, Biroul Raportorului National pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati isi desfasoara activitatea in mod independent, fara ca aceasta sa fie ingradita sau influentata de catre alte institutii ori autoritati publice.
Biroul Raportorului National pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati are rolul de a monitoriza implementarea actelor normative cu incidenta directa asupra copiilor cu dizabilitati, de a analiza la nivel national datele colectate de Observatorul National Social privind starea copiilor cu dizabilitati, politicile publice in domeniul protectiei drepturilor copiilor cu dizabilitati, de a elabora rapoarte nationale in domeniu, precum si de a formula recomandari si propuneri in vederea eficientizarii procesului de luare a deciziilor in domeniile mentionate.
Biroul Raportorului National pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati are rolul de a propune si initia programe nationale de prevenire a discriminarii si abuzurilor, de informare cu privire la drepturile si remediile legale in vigoare pentru copiii cu dizabilitati si reprezentantii legali ai acestora si de sprijinire a procesului de raportare la forurile internationale in domeniu.
Biroul Raportorului National pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati are dreptul de a efectua vizite de monitorizare si control a respectarii drepturilor copiilor cu dizabilitati in centrele de plasament si in centrele rezidentiale publice sau private pentru copiii cu dizabilitati.
In vederea indeplinirii atributiilor sale, Biroul Raportorului National pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati colaboreaza cu organisme nationale si internationale cu preocupari in domeniul drepturilor persoanelor/copiilor cu dizabilitati.
Biroul Raportorului National pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati coopereaza cu autoritatile publice centrale si locale, cu toate formele de organizare ale societatii civile cu mandat in domeniu si cu institutele de cercetare si universitati.
Organizarea, functionarea si finantarea Biroul Raportorului National pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Capitolul VII
Copilul cu dizabilitati in mass media

Art. 48
Imaginea copilului cu dizabilitati in mass-media

Massmedia trebuie sa respecte dreptul la viata privata, integritate si demnitate a copilului cu dizabillitati.
In indeplinirea acestei obligatii, reprezentantii mass-media nu au dreptul de a prezenta, difuza, mediatiza imagini si/sau informatii care plaseaza copilul cu dizabilitati intr-o situatie umilitoare si degradanta, nici chiar in contexte pamfletare.
Este interzisa difuzarea prin orice mijloace a unor expresii in context peiorativ cu privire la situatia si limitarile copiilor cu dizabilitati.

Art. 49
Dispozitii finale si tranzitorii

La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga dispozitiile Legii nr. 448/2006 privind protectia persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la copiii cu dizabilitati, precum si orice alta dispozitie contrara prezentei legi.
In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Directia Generala pentru Protectia Copilului din cadrul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap vor elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi si le va supune spre aprobare prin hotarare a Guvernului.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
ZGONEA Valerio Stefan POPESCU-TARICEANU Calin-Constantin-Anton

 

Proiectul de lege privind drepturile copiilor cu dizabilitati a fost propus de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati (CEDCD) si Coalitia O singura Voce pentru Dizabilitate, fiind depus in Parlament la 31 martie 2014, cu 29 de initiatori de la toate formatiunile politice.

Mai multe detalii despre proiectul de lege si initiatori puteti gasi AICI

Comentarii 

Postat la
%b %08, %2014
Postat de
Daniel
Incertitudini.. .
Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA) susţine că Legea privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, aflată în dezbatere la Senat, ar putea fi neaplicabilă, dacă va fi adoptată fără a exista consultări cu toate ONG-urile din domeniu.

În opini FEDRA, propunerea de lege porneşte de la nevoi reale şi vizează modificări care ar putea îmbunătăţi viaţa persoanelor cu dizabilităţi, însă măsurile radicale de reorganizare pe care le propune sunt nerealiste şi greu corelabile cu legislaţia de la momentul actual.

Potrivit FEDRA, desfiinţarea unor structuri existente şi înlocuirea lor cu structuri inexistente încă şi care nu garantează servicii mai bune, oferite de oameni mai pregătiţi şi mai empatici cu persoanele cu dizabilităţi, nu rezolvă problemele.

Acest lucru, spun reprezentanţii FEDRA, "doar perpetuează o nesfârşită perioadă de provizorat şi reorganizare".

"Orice modificare legislativă trebuie să fie armonizată cu cea deja existentă şi să încerce să îmbunătăţească punctele slabe. Din perspectiva Federaţiei pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist, prioritară este îmbunătăţirea şi aplicarea legislaţiei existente. În România este nevoie nu de desfiinţarea şcolilor speciale, ci de o reformă a învăţământului special", susţine preşedintele FEDRA, Carmen Ghercă.
Postat la
%b %08, %2014
Postat de
Daniel
Comunicat de presa
Poziție oficială privind campania de denigrare a proiectului de lege privind drepturile copiilor cu dizabilități.

http://goo.gl/IRf8Z1
Postat la
%b %30, %2015
Postat de
Mona si Dan
Proiect de lege
Din punctul meu de vedere in aceasta lege ar trebuii introdus un articol care sa oblige parintii dar si autoritatile romane sa se procedeze in asa mod incat nici-un copil din Romania sa nu ramana nescolarizat.
Cu cat dizabilitatea este mai accentuata sau grava cu atat statul roman sa preia responsabilitat ea educatiei copilului.
Educatia gratuita si recuparea gratuita suportata de la Bugetul Statului salveaza destinul acestor copii ajunsi la maturitate.

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează