SUBIECT: Alungirea oaselor prin Tehnica Ilizarov

Tehnica Ilizarov a fost inventata de savantul Gavriil Abramovici Ilizarov, care i-a fost mentor medicului Donica la Institutul de Ortopedie din Kurgan, Siberia.

Interviu cu medicul-minune care lungeste oasele


Specialistul Ioan Donica (59 de ani), ortoped de renume mondial, realizeaza la Spitalul Municipal din Mangalia alungiri ale membrelor superioare si inferioare prin aparatul Ilizarov.

Sunteti unul dintre putinii medici ortopezi din tara care utilizeaza acest aparat si aceasta metoda complicata. Da, mai este doctorul Pavelescu de la Foisorul de Foc si doctorul Bordei, de la Budimex.

Cum ati intrat in posesia lui?

Am terminat Scoala Medicala Ruseasca la Chisinau si in 1985 am luat concursul la Institutul de Ortopedie din Kurgan, Siberia. Am facut un master de doi acolo, sub indrumarea profesorului Ilizarov, care a dat si numele acestui aparat.

Era celebru profesorul Ilizarov inca de pe atunci?

Da, era cunoscut in lumea intreaga. Ideea acestui aparat exista, dar el este cel care a pus-o in practica. Cand l-am cunoscut avea 65 de ani. Era un om deosebit ca gandire, era practic un geniu. In ortopedia mondiala exista etapa pana la Ilizarov si dupa Ilizarov. Eu eram doar unul dintre sutele de cursanti de acolo, dar am participat cu el la patru operatii. Veneau la el medici din toata lumea sa vada cum opereaza, sa vorbeasca cu el. Stateau doua trei luni, plecau, si locul lor era luat de altii. Era un adevarat centru mondial de ortopedie.

Ce fel de cazuri tratati?

Incepand de la fracturile deschise pana la deformari si scurtimi ale membrelor. Cel mai mult se foloseste pentru scurtimile congenitale, de la cele mici, de trei-patru centimetri, pana la cele mai mari, care pot ajunge pana la 40 de centimetri. Pentru scurtimea mica, pacientul devine perfect sanatos dupa interventie, in cazul celor mai mari, pacientii devin sanatosi din punct de vedere ortopedic, dar mai raman totusi niste cicatrice, iar flexia - indoirea, desdoirea membrului- nu perfecta.

In ce ritm progresati cu alungirea membrului bolnav?

Un milimetru pe zi, cam un centimetru pe luna.

Cum ati reusit sa aduceti acest aparat in tara si sa lucrati cu el?

Cand am plecat de acolo am cumparat fixatorul de la uzina experimentala a Institutului Ortopedic, care in perioada aceea nu era asa de scump. Am plecat apoi sa lucrez in Chisinau, la spitalul republican de ortopedie, unde ajungeau aproximativ 300 si ceva de pacienti. Si in 1989 au venit la mine doi pacienti din Constanta, unul cu o scurtime de antebrat de 13 centimetri si altul cu o scurtime de gamba, de sapte centimetri. In 1990 am venit pentru prima data in Constanta, la invitatia lor. Apoi, tot ei mi-au facut cunostinta cu profesorul Lupescu, cu care m-am reintalnit peste patru ani, la Chisinau. Atunci, Domnia Sa a spus ca o sa-mi faca o invitatie din partea Ministerului Sanatatii din Romania sa vin si sa lucrez la Constanta. Intre 1994 si 1996 am lucrat acolo ca profesor invitat. Din 1999 am primit postul acesta, la Mangalia, unde am ramas pana astazi.

Ati venit atunci impreuna cu toata familia in Romania?

Da, cu sotia si cei doi copii. Care de altfel toti sunt medici. Fiica mea a terminat Facultatea de Medicina la Universitatea Ovidius si acum este medic ginecolog in Franta, baiatul a terminat Facultatea de Medicina din Iasi, cu specializarea Ortopedie, si a primit o invitatie din Belgia sa mearga sa lucreze acolo. Sotia este medic generalist, specialist in endoscopie si ecografie.

Nu ati primit oferte de la spitale din strainatate?

Ba da. Am primit o oferta din Canada, in 1993, dar am ales Romania. Dupa aceea au fost mai multe, in alte tari. Dar acum, la varsta mea, o sa stau cuminte acasa.
De ce sunt atat de putini medici in Romania care practica aceasta metoda?
Este destul de complicata tehnica. In plus, trebuie sa existe o colaborare perfecta intre medic si pacient. Intr-o buna parte de timp, pacientul este acasa, departe de spital, si de mine ca medic. Adica, dupa ce i-am facut o alungire, ii dau drumul, si urmatoarele trei-patru luni sta acasa. Si daca nu respecta indicatiile medicale, pot aparea probleme.

In ce constau aceste indicatii medicale?

Trebuie sa faca gimnastica medicala permanent, masaj, trebuie sa faca o anumita toaleta imprejurul tijelor din oase.

Exista alta alternativa pentru alungirea membrelor in ortopedia mondiala?

Nu, este singura. E adevarat ca sunt niste dureri pe durata procesului de tratament, dar cine doreste cu tot dinadinsul sa se faca bine reuseste. Nu am avut niciun caz nerezolvat pana acum.

32 de centimetri, cea mai mare alungire

Specialistul a intervenit pentru alungirea si reconstructia picioarelor deformate in peste 1.300 de cazuri. Cea mai mare alungire de os pe care a facut-o profesorul Donica a fost de 32 de centimetri.

Tijele si interventia chirurgicala, gratuite

Medicul Ion Donica este nascut la 21 ianuarie 1951, la Dahnovici, in Republica Moldova. A studiat Facultatea de Medicina din Chisinau, specializarea Ortopedie, apoi a urmat cursuri de masterat la Institutul Stiintific Ilizarov din Kurgan, Siberia, Specialistul a intervenit pentru alungirea si reconstructia picioarelor deformate in peste 1.300 de cazuri, in decursul celor 25 de ani de activitate. La spitalul din Mangalia, medicul are 50 de cadre metalice pe care le foloseste fara a cere bani pacientilor. Atat tijele, cat si interventiile chirurgicale sunt gratuite.

O operatie de alungire ale membrelor este extrem de scumpa in lume, in Statele Unite ale Americii de exemplu, fiecare centimetru alungit costand 10.000 de dolari. Cea mai mare alungire de os pe care a facut-o profesorul Donica a fost de 32 de centimetri, unei fete de 16 ani. "I-am alungit piciorul in cinci etape, cate un milimetru pe zi. A avut foarte multe cicatrice, o infectie la glezna, a fost un caz complicat. Nu se poate spune ca piciorul arata la fel de bine ca cel sanatos, este de sprijin. Dar nici nu se compara cu felul in care arata cand a venit la noi. Tin si acum legatura cu fata, trece in fiecare an pe la mine sa ma salute", spune Donica.

Prin mainile specialistului trec pacienti din toate colturile lumii. Un caz fericit este si cel al lui Constantin Fluereci, 23 de ani, din Curtea de Arges. „Medicii din Bucuresti au vrut sa-mi amputeze piciorul. Dar doctorul Donica mi l-a refacut prin aceasta metoda, Ilizarov. Am incredere totala in profesionalismul Domniei Sale", spune pacientul.

In ce consta metoda Ilizarov

Metoda Ilizarov consta in aplicarea unei structuri metalice de forma cilindrica, introdusa in tesutul osos pacientului aflat sub anestezie. De acestea sunt legate terminatii ale firelor suruburilor introduse in tesutul osos.

Pe perioada tratamentului, care poate dura pana la un an, in functie de fiecare caz in parte, pacientul este supus periodic unor controale clinice, pentru verificarea adaptarii corecte a aparatului. Fixatorul permite pacientului sa se miste, cu ajutorul carjelor, iar inlaturarea acestuia se face sub anestezie.
Cu acest aparat se trateaza fracturi deschise, fracturi interarticulare, deformari posttraumatice, infectii ale osului, diverse patologii ale cresterii oaselor - nanism, displazie, malformatii congenitale ale bratului sau piciorului.
Gavriil Abramovici Ilizarov s-a nascut la 15 iunie 1921, in orasul Belovezh, in Polonia, (n.r. - acum, orasul face parte din Belarus), intr-o familie de evrei din Dagestan. A murit in 1992, la varsta de 71 de ani. Studiile privind fixatorul au fost initiate de profesor in anii '50, pe cand acesta se afla in Kurgan - Siberia.

Inventator emerit

Se crede ca principiul de fixare cu brose si cercuri i-a fost inspirat savantului de sistemul de inhamare a cailor la saniile pe care le folosea. Profesorul Ilizarov a dezvoltat metoda ce-i poarta numele in Kurgan, un oras industrial, alaturi de alti doi cercetatori, cu care a analizat potentialul osteosintezei transosoase si, mai apoi, studiile despre compactare si alungire.

Rezultatele experimentale remarcabile obtinute, dublate de aplicarea cu succes in practica clinica, au dus la consacrarea profesorului Ilizarov. A primit la acea vreme Premiului „Lenin" pentru medicina, in 1978, titlul de "Erou al Muncii Socialiste", distinctii in general rar acordate in spatiul sovietic.Ulterior, faima sa i-a prilejuit atribuirea titlurilor de "Profesor Emerit" si "Inventator Emerit", care in final l-au propulsat in randurile Academiei Sovietice de Stiinte, la sfarsitul anilor '80.

Istoric

Studiile privind fixatorul omonim au fost initiate de Gavriil Abramovici Ilizarov in anii ‘5o, pe cand acesta se afla in Kurgan - Siberia. Este acceptata in prezent ideea ca principiul de fixare cu brose si cercuri i-a fost inspirata de sistemul de inhamare a cailor la saniile pe care le folosea.

Kurgan se afla in partea vestica a Siberiei, mult dincolo de Urali ,la circa 3000Km est de Moscova. Profesorul Ilizarov a dezvoltat metoda ce-i poarta numele in acest oras industrial de 250 000 locuitori incepand cu 1951; cercetarea privind potentialul osteosintezei trans-osoase si mai apoi, studiile despre compactare si alungire fiind initiate de un colectiv restrans compus din 2 cercetatori si Ilizarov insusi...

Laboratorul de cercetare al lui Ilizarov a devenit o filiala a N.I.I.T.O. din Leningrad (actual Sankt-Petersburg) incepand cu 1969, si s-a dezvoltat in urmatoarele 2 decade prin dotarea cu un vivariu ce putea adaposti 50 de animale de experienta si doua tronsoane de 40 de paturi de spital fiecare, unul pentru copii si altul pentru adulti. Aceste facilitati se aflau in perimetrul Spitalului Orasenesc din Kurgan, unde, de altfel, s-au si inceput testele clinice pentru folosirea metodei lui Ilizarov de tratare a fracturilor recente, sub indrumarea specialistilor locali in Ortopedie-Traumatologie.

Se povesteste ca ideea folosirii fixarii trans-osoase pentru alungire i-a fost sugerata (evident involuntar) lui Ilizarov de catre un pacient, care, ignorand indicatiile medicului, a actionat in sens invers suruburile de compactare ale fixatorului pe care il avea montat, astfel ca rezultatul obtinut a fost invers compresiunii in focar. Controlul radiologic efectuat dupa un timp a aratat ca in spatiul creat progresiv, lent, intre fragmentele osoase ce trebuiau compactate, s-a format o umbra de tesut osos reparator. Meritul deosebit al lui Ilizarov consta in faptul ca a apreciat semnificatiile acestei intamplari la justa valoare; el a realizat ca fixatorul trans-osos pe care il concepuse poate fi util nu numai in tratamentul fracturilor recente (stabilizare externa), ci si in alungirea oaselor sau in tratarea lipsei de substanta osoasa de diferite etiologii.

Dupa aceasta revelatie, Ilizarov a initiat un program de cercetari asidue pe animale , incercand sa re-creeze fenomenul de alungire observat si sa-i defineasca parametrii.

Metoda sa a devenit astfel generatoarea unor concepte biologice noi, cu caracter profund original ,care au readus in discutie legi biologice legate de neo-geneza tisulara, osteogeneza sau osteoinductie. Institutul Ilizarov se ocupa tocmai de fundamentarea teoretica si practica a acestei conceptii novatoare in domeniul ortopediei si traumatologiei.

Rezultatele experimentale remarcabile obtinute, dublate de o vasta si plina de succes aplicare in practica clinica, au contribuit la o meritata recunoastere a, de-acum consacratului Profesor Ilizarov, recunoastere ce a culminat cu acordarea Premiului “Lenin” pentru medicina in 1978, ca si acordarea titlului de “Erou al Muncii Socialiste” distinctii in general rar acordate in spatiul sovietic. Ulterior, faima sa i-a prilejuit atribuirea titlurilor de "Profesor Emerit” si “Inventator Emerit”, care in final l-au propulsat in randurile Academiei Sovietice de Stiinte la sfarsitul anilor ’80.

Toate aceste succese insa nu reuseau sa diminueze relativa izolare a lui Ilizarov de lumea stiintifica vestica. Desi se bucura de larga recunoastere in teritoriile sovietice, rezultatele sale au penetrat incomplet cortina de fier, publicatiile medicale vestice aratand un interes slab si complezent fata de rarele referiri la performantele fixatorului Ilizarov pana prin 1980.

Poate ca noiembrie 1980 a ramas o data remarcabila in biografia lui Ilizarov .In mod cert insa, noiembrie 1980 a ramas un moment de rascruce in viata exploratorului italian Carlo Mauri. Suferind de aproximativ 10 ani de o pseudoartroza infectata post-fracturara la nivelul tibiei stangi, Mauri a aflat, dupa exasperante esecuri terapeutice, despre Ilizarov si fixatorul sau si s-a aventurat pana in Kurgan-ul siberian la data sus amintita, pentru a-l intalni pe Ilizarov si a-i cere sprijin. Ilizarov l-a primit, l-a operat prin fixare externa cu brose trans-osoase dupa metoda sa,fara a deschide focarul de fractura. La cateva zile, Mauri a primit permisiunea de a se sprijini partial pe piciorul stang. La 6 luni dupa instalarea fixatorului, el era apt de a se deplasa, infectia fiind eradicata si deficientele osoase corectate simultan cu imobilizarea , prin acelasi fixator.

Recunostinta si stima lui Mauri au gasit si o expresie practica de manifestare, prin organizarea vizitei lui Ilizarov in Italia,acesta fiind invitat la cea de-a XXII-a Conferinta Italiana A O la Bellagio, in iunie 1981. Acolo, sub presedentia Prof. Roberto Cattaneo, medic sef al Clinicii de Ortopedie si Traumatologie a Spitalului General Lecco, Ilizarov s-a bucurat de prima sa participare la un congres vestic.

In cadrul temei de baza a Conferintei – “Profilaxia si Tratamentul Infectiilor Osoase” - Ilizarov a participat cu trei lucrari majore: Tratamentul fracturilor deschise; Tratamentul osteomielitei post- fracturare si Alungirea osoasa.
Dincolo de interesul suscitat de o metoda care pentru majoritatea era noua sau cunoscuta doar gratie unor fragmentare informatii de gazeta medicala, Ilizarov a conferit si o conotatie practica vizitei sale, daruind o trusa cu fixatoarele concepute de el Spitalului General Lecco. Cu ajutorul acesteia si manati de curiozitate stiintifica, Prof. Cattaneo si colaboratorii sai ( A. Villa, M. Catagni, L. Tentori, ) au initiat un program ambitios de utilizare a osteosintezei trans-osoase prin fixare externa dupa metoda Ilizarov, cu rezultate imediate extrem de incurajatoare. Aceste rezultate i-au convins si i-au indemnat sa gaseasca energia necesara pentru a organiza in aprilie 1982 vizita unei delagatii de specialisti italieni la Institutul Ilizarov din Kurgan (“V.K.N.C.-VTO”).

Pe langa Catagni si Villa, din delegatie au mai facut parte Prof. Bianchi Maiocchi din Milano si Prof. G.B. Benedetti (Bergamo). Se poate spune ca aceasta vizita a fost determinanta pentru constituirea grupului de studiu si promovare a fixatorului Ilizarov in Italia.

Noul sediu al Institutului Ilizarov din Kurgan (V.K.N.C.-VTO) construit in 1982 si inaugurat in 1983, reprezinta o realizare deosebita si impresionanta, fiind probabil cel mai mare institut de cercetari sovietic in acel moment. Spatiul de lucru este vast; in perimetrul institutului exista servicii clinice insumand nu mai putin de 1200 paturi, impartite in 3 tronsoane, cu o sectiune centrala care dispune de 12 sali de operatie cu toata dotarea necesara. Departamentul de cercetare cuprinde 7 compartimente stiintifice care au la dispozitie 15 laboratoare de cercetare dotate cu tehnologie moderna pentru studiul cresterii si regenerarii tisulare. Fiecare laborator dispune de facilitati pentru chirurgie experimentala. Un medic veterinar si 4 nutritionisti ingrijesc 400 caini de experienta aflati in vivarium-ul institutului. Exista servicii separate de fiziologie, chimie, biochimie, biomecanica, radiologie, etc. Personalul cuprinde 1000 oameni; 30 de medici specialisti lucreaza numai in cercetare.

Exista, de asemenea, o specializare a sectiilor clinice: alungiri, corectia deformarilor, pseudartroze, sold, picior, infectii. Policlinica modern echipata asigura controalele ambulatorii. O deosebita importanta este acordata dotarii si programelor recuperatorii,care sunt indeplinite de personal calificat.

La ora actuala, fixatorul Ilizarov este folosit pe scara larga in spatiul ex-sovietic pentru tratarea unei mari varietati de afectiuni scheletice; pentru multe tipuri de fracturi, el a capatat acolo statutul de tratament de electie.
Impactul metodei folosite de Ilizarov a fost cu atat mai mare cu cat rezultatele au fost prezentate de autor insusi la Conferinta din Bellagio; la Spitalul General din Lecco au fost ulterior puse bazele A.S.A.M.I., Asociatia pentru Studiul si Aplicarea Metodelor lui Ilizarov.

Printre alte realizari ale grupului A.S.A.M.I. se remarca organizarea inca din 1983 a unui prim curs teoretic si practic de aplicare a fixatorului Ilizarov in Italia (Lecco). Au conferentiat cu aceasta ocazie insusi Ilizarov, ca si colaboratorul sau Dr. V.I. Shevtsov. La acest curs au participat ca invitati Sarmiento si Mac Ewan.

In septembrie 1983 un grup de 30 specialisti a fost invitat la Primul Congres International de Osteosinteza trans-osoasa, care a avut loc la Kurgan, in sediul noului Institut (V.K.N.C.-VTO), prin grija Ministerului Sovietic al Sanatatii. Au fost admisi circa 800 specialisti din tarile Europei de est si un numar limitat din cele vestice.

In 1984, la Bergamo, in Italia, a avut loc un al doilea curs de instruire sub patronajul Prof. Benedetti si avand ca presedinte de onoare pe Ilizarov, Shevtsov si Shved. Cu acest prilej, autorii italieni au prezentat un studiu semnificativ pe aproximativ 600 pacienti.

In ultima zi, Ilizarov si-a prezentat studiul despre tratamentul pseudartrozelor in fata unui select auditoriu format din 4oo specialisti si a lui Maurice Muller insusi (presedinte Sicot si fondator al “AO International”).

Gratie grupului A.S.A.M.I., metodele lui Ilizarov s-au raspandit in intreaga Europa. In 1985, Ilizarov este invitatul Prof. Carbajal si al Prof. Viladot ,la o serie de intruniri stiintifice.In acelasi an, la Strassbourg, Ilizarov prezinta aspecte teoretice si practice ale metodelor sale la invitatia Prof. Kempf. Au urmat conferinte pe aceasta tema in Portugalia, Grecia, Elvetia, Brazilia si Statele Unite.In 1986, Ilizarov organizeaza o intrunire internationala la “V.K.N.C.-VTO” (Kurgan).

O statistica din 1987 arata ca metoda Ilizarov era folosita in acel moment de 175 spitale in Italia, 80 in Spania, 117 in Franta, 5 in Portugalia si Gracia si 8 in Germania de Vest, avand la activ un numar de 6 000 bolnavi tratati astfel.

Studii monografice despre metoda fixarii trans-osoase au aparut inca din 1983 in Italia, urmate de aparitia in 1985 a “Buletinului A.S.A.M.I.” despre fracturile de tibie, in 1986 despre fracturi si pseudartroze ale antebratului, iar in 1988 despre alungirile osoase.

Indicatii generale

In decurs de 35 ani, la Institutul sau din Kurgan, subjugand cu inteligenta forte biologice nebanuite, Ilizarov si-a extins aria de utilizare a metodei sale de la fracturile recente pana la afectiuni rare precum trombangeita obliteranta sau boala Ollier; a reusit sa trateze osteomielita fara a face apel la clasica sechestrectomie si – greu de conceput pentru cei neavizati- fara a folosi antibiotice.

Procesele de neo-vascularizare asociate cu un control mecanic adecvat al sprafetelor osoase, a permis nu numai histogeneza la nivel osos, muscular, vascular, nervos si tegumentar, dar si transformarea unor situsuri net patologice, precum focare de osteomielita, displazie fibroasa sau pseudartroza in tesut osos normal.

Cum multe dintre aceste realizari ale lui Ilizarov sfidau experienta clasica in domeniu a autorilor vestici, ba uneori ajungand la limita credibilitatii stiintifice pentru acestia, nu este surprinzator ca, secventiale sau sporadice in primii ani in aparitiile din literatura medicala europeana, concluziile si raportarile sale au produs initial mai curand suspiciune si ridicari din umeri.
Fixatorul extern al lui Ilizarov ramane unul dintre cele mai versatile la ora actuala, fiind probabil singurul care permite corectarea simultana tridimensionala a deformarilor.

Cadrul sau modular permite un numar infinit de ajustari, cu posibila incorporare a altor segmente de membru si pastrarea mobilitatii articulare, cu modificari si reglaje posibile in regim ambulatoriu.

Un alt avantaj de netagaduit este invazivitatea sa redusa, atat introducerea broselor, cat si corticotomia realizandu-se per-cutan; aceasta inseamna lezare minora a tesuturilor si cicatrici minime. Corticotomia nici nu este indicata in toate situatiile; de exemplu alungirea pe cartilaj de crestere sau cura pseudartrozei se pot realiza numai prin control mecanic al fortelor de distractie/ compresiune prin intermediul broselor per-cutane.

Bianchi-Maiocchi si Aronson au realizat o inventariere relativ completa a indicatiilor generale ale fixatorului Ilizaro; relativa, deoarece ea se imbogateste mereu prin descoperirea de noi posibile aplicatii ale acestuia (in 1997, la Kurgan, a fost luata in discutie folosirea fixatoarelor tip Ilizarov pentru controlul scoliozelor si al altor afectiuni ale rahisului).

Nimeni nu se indoieste la ora actuala ca fracturile articulare se rezolva ideal prin tehnicile deschise descrise de grupul AO, ca fracturile deschise cu mari leziuni ale partilor moi necesita un acces chirurgical larg asupra vaselor si nervilor, oferit de fixatoarele uniplanare; ca fracturile diafizare ale oaselor lungi au un tratament optim prin osteosinteza intramedulara; ca fracturile simple, nedeplasate, raspund la tratament conservator sau ca inegalitatile mici se pot rezolva ortopedic sau prin metode consacrate cum ar fi epifiziodeza.

Ceea ce adeptii fixatorului Ilizarov doresc sa clarifice ,este rolul de metoda eficienta de rezerva a acestuia in toate eventualitatile sus-mentionate. Calitatile sale dovedite il propun ca metoda de electie in afectiuni cum ar fi pseudartroza congenitala a tibiei sau hemimelia severa, situatii patologice in care metodele consacrate de tratament au rezultate mai putin decat modeste.

Practic, putem considera ca fixatorul Ilizarov este util in cele mai variate afectiuni:

a) Fracturi recente inchise sau deschise, eventual cu mari deplasari;
b) Complicatii ale fracturilor: calus vicios, pseudartroza simpla sau infectata;
c) Afectiuni congenitale pseudartroza congenitala a tibiei, deformari si inegalitati in osteo-condro-displazii;
d) Controlul si tratamentul deformarilor dobandite;
e) Alte afectiuni.

Situatii mai speciale cum ar fi pierderile masive de substanta osoasa pot fi lesne si mai fiziologic rezolvate prin metoda Ilizarov decat prin substitutia cu implante sau materiale inerte. Un bont de amputatie la nivel neconvenabil poate fi alungit astfel incat sa permita o protezare eficienta sau chiar sa nu mai necesite protezarea (ex. bonturile joase ale gambei pot fi alungite si corectate astfel incat sa supleeze lipsa piciorului).

Remarcabila si de urmarit este posibila utilizare a fixatorului Ilizarov in boala Buerger.

Multe dintre aceste metode sunt brevetate in spatiul ex-sovietic si au statut de indicatii oficial recomandate de autoritatile sanitare; de altfel, impresia generala este ca in statele din fosta Uniune Sovietica, folosirea Fixatorului Ilizarov este cel putin exhaustiva, ca sa nu spunem suparator de invariabila , indiferent de afectiune. Evident, acest lucru nu trebuie sa ne surprinda prea mult, date fiind conditiile politico-economice de acolo, cel putin atata vreme cat rezultatele sunt foarte bune. Acest lucru nu face decat sa accentueze larga arie de aplicabilitate a fixatorului Ilizarov, chiar daca initial metoda Ilizarov a devenit recunoscuta si chiar faimoasa in vest pentru succesul in tratarea nanismului acondroplazic si al inegalitatilor de membre.

Evident ca selectarea unei astfel de metode presupune cunoasterea intregului arsenal terapeutic util in afectiunea respectiva, indicatia fiind stabilita numai dupa cantarirea judicioasa a avantajelor si dezavantajelor, fara a absolutiza valentele unei tehnici.

Factorul subiectiv are si el o implicatie clara: chirurgul va prefera o metoda pe care o cunoaste perfect si cu care are experiente pozitive uneia teoretic superioare, dar pe care o aplica sporadic ,si cu rezultate inconstante, ceea ce este in beneficiul bolnavului. Ca metoda neconventionala, fixatorul Ilizarov merita locul de instrument de salvare eficient in multe situatii dificile sau esecul altor tehnici, cel putin pana cand se va dovedi suficient de sigur si performant pentru a deveni o tehnica alternativa sau chiar de electie, asa cum se contureaza in ceea ce priveste inegalitatile membrelor.

Este de presupus ca intensa lui folosire in Rusia, pe langa entuziasmul “patriotic” pe care l-a provocat, sa se datoreze si unei relative lipse de contact cu lumea medicala vestica si metodele ei, la care acest fixator a oferit o excelenta alternativa.

Ar fi insa de neiertat ca, avand la indemana o astfel de metoda, sa ignoram din motive subiective calitatile sale deosebite sub aspect biomecanic, biologic si terapeutic.

In mos concret, Villa rezuma indicatiile pentru alungirea prin metoda Ilizarov la scurtarile mai mari de 3cm pentru membrul inferior si peste 5cm la membrul superior.

Scurtarile importante se pot trata in etape; de obicei, compensarea unor defecte de 20% poate fi obtinuta numai la copii in crestere.

Cum diferenta finala dintre dimensiunile membrelor apare de-abia la maturitate, aprecierea corecta a momentului interventiei pentru alungire este foarte importanta, ea trebuind realizata pe baza atlaselor de crestere Green- Anderson si a graficelor de corectie Moseley.

Unele afectiuni congenitale- acondroplazia de exemplu- pot genera scurtari asemanatoare cu cele dobandite prin traumatisme sau infectii. Este insa de remarcat ca tesuturile moi au o capacitate normala de crestere, potentialul lor permitand alungiri de pana la 15cm pe segment fara probleme deosebite.

Afectiuni mai grave, cum ar fi dezvoltarea abortiva a membrelor (focomelie) sunt mai pretentioase la tratamentul prin alungire: ele nu permit, in general, corectii spectaculoase.

mda..interesant topic , eu am avut doua astfel de interventii-alungiri femur la dr. Donica ,procedeul este chiar simplu ,dezavantajul - necesita mult timp (8-12 luni).
M-a "pasionat" atat de mult incat imi dau licenta pe asta

andreea_ioana a scris:Esti amabila sa dai detalii...

pai daca are cineva intrebari raspund cu placere, asa nu stiu ce detalii sa incep sa scriu

multumesc !

Cabinet Dr. Ion Donica

str.Portului N5 Bl.P1B ap.3

tel. 0241/75 46 84 tel. mobil 0745 02 68 86

sau

Spitalul Municipal Mangalia

str. Rozelor nr.2

tel. 0241/75 22 60 (interior 153)

Daca imi permiti , numarul de telefon mobil corect este :0745026886

Buna
Am un baiat de 2 ani si 6 luni ce a suferit o fractura de femur in 1/3 superioara, fractura in spiral cu deplasare. Piciorul a fost pus in sistem gipsat (antirotire, cu fizarea celui de-al doilea picior in poazitie departata printr-o tija din lemn. Din ultimele radiografii se observa ca piciorul este fixat bine in radiografia din fata, insa are o deviere necorectata de cca. 7-10 grade din profil. Medicul spunea ca se incadreaza in tolerante, am mers pe mana lui, considerandu-l un specialist. De 4 zile piciorul a fost scos din gips si am inceput recuperarea. Recuperarea merge excelent, insa am observat ca genunchii nu sunt la acelasi nivel, existand o diferente vizibila de 2-3 cm. Am rugamintea de a ma indruma, deoarece nu cunosc ce efecte poate avea aceste lucruri.
Multumesc

razvyyc a scris:Mers de urgenta cu copilul la un alt medic ortoped pentru un consult de specialitate, parerea mea

Salut! Poti sa imi spui, te rog, motivul pentru care ti-ai facut alungirile respective? Cum a decurs totul, au existat dureri mari, complicatii? Mersi anticipat!

https://webtv.realitatea.net/actual/un-medic-le-lungeste-pacientilor-picioarele

buna am fost operat de urgenta la suceava in 2009 de ruptura de femur bilaterala si mai rau mia facut am auzit de domnul doctor donica si mam dus la el in 2010 am fost operat prima data la piciorul stang cu fixator ilizarov iar in 2011 la piciorul drept tot cu un fixator ilizarov la piciorul stang am avut si o scurtime de trei centimetri dar sa rezolvat tot acum sunt bine fac doar sedinte de recuperare in rest e bine sai dea Dumnezeu multa sanatate ca mia salvat piciorele altfel ramaneam fara ele.

Primit pe mail

"luni am fost la mangalia si i-am dat jos fiului meu fixatorul dupa 120 zile, si mi-as dori ca toti care aveti prob. cu scurtimi de membre sa mergeti sa-l cautati pe dr. ioan donica, face minuni, va reda o noua sansa la viata".

Dl dr. Donica este intradevar un om de nota zece ! Inainte, acum vreo 10-12 ani numai el aplica tehnica asta, insa acum se practica in majoritatea spitalelor din Bucuresti, Cluj, etc.