VOCILE PIEŢEI. Profilul noii generaţii de INDIGNAŢI: "Până acum toţi credeau că oamenii sunt o masă pe care o poţi manipula la alegeri cu o sticlă de ulei şi o găleată"
La început au fost trei mii. Pe 1 septembrie. Au blocat strada, au strigat sub geamul lui Victor Ponta şi şi-au instalat corturile în Piaţa Universităţii. Câteva afişe, câteva pancarte şi un slogan "Uniţi, salvăm Roşia Montană". După trei săptămâni, îşi dau întâlnire tot în Piaţa Universităţii, duminica, şi sunt câteva zeci de mii. Unii spun 10, alţii 20, alţii, pe Facebook, au ajuns la 100.
Ultima numărătoare, duminică, 22.000, un lanţ uman în jurul Parlamentului, un protest al bicicliştilor şi din nou în Piaţa Universităţii. La început au cerut retragerea proiectului exploatării cu cianuri a aurului de la Roşia Montană, acum cer socoteală întregii clase politice şi vor să fie ascultaţi. Nu mai sunt simpli tineri, oengişti, biciclişti sau corporatişti. Cu vorbele lor: sunt o voce.
Mesajul? "Ştiu sigur că este un semnal de alarmă pentru actuala clasă politică pentru că nu se aşteptau", spune Irina, activistă ONG. "Conştiinţa socială va fi retrezită. În cel mai rău caz o să rămânem doar cu conştiinţa", spune, la rândul său Alin, fotograf. "Eu cred că o să fie şi o schimbare a modului în care se face politică pentru că până acum toţi credeau că oamenii sunt doar o masă din asta pe care o poţi manipula în timpul alegerilor cu o sticlă de ulei şi o găleată de plastic ", este convinsă Andreea, asistent manager.
"Noi suntem factorii decidenţi, adică tinerii. Eu acasă dau cu mătura, dau cu aspiratorul, dau cu mopul şi după aia dau cu clorul", este şi mesajul inginerului Alin pentru politicieni. "Nu există o autoritate din partea actualei clase politice, iar oamenii de aici speculează acest vid", completează Mihai.
gândul a stat de vorbă cu o parte dintre protestatarii care au ocupat Piaţa Universităţii, despre Roşia Montană şi efectul manifestaţiilor de stradă din ultimele trei săptămâni.
"Începe să se contureze o voce"
Andreea este de părere că ar trebui să existe o schimbare profundă în zona politică. Tânăra care lucrează ca asistent manager la o firmă de consultanţă din Capitală este de părere că societatea civilă începe să se facă din ce în ce mai auzită.
"Eu cred că o să fie şi o schimbare a modului în care se face politică pentru că până acum toţi credeau că oamenii sunt doar o masă din asta pe care o poţi manipula în timpul alegerilor cu o sticlă de ulei şi o găleată de plastic cu însemnele partidului şi acum se vede că există totuşi şi o masă mare care începe să se contureze şi care are o voce ", ne-a spus ea.
"Există un vid de putere"
Mihai ne-a vorbit despre lipsa de legitimitate a actualei guvernări. În opinia sa, oamenii ieşiţi în stradă pentru a protesta împotriva proiectului minier de la Roşia Montană speculează un vid de putere.
"Este evident aici şi nu numai aici că ei nu au legitimitate. Am impresia că de mai multă vreme e foarte evident că există un vid de putere. Nu există o autoritate din partea actualei clase politice, iar oamenii de aici speculează acest vid. Cred că oamenii sunt destul de paşnici şi nu-l speculează într-un mod evident, dar e nevoie de cineva care să manifeste o autoritate", ne-a spus el.
În opinia sa, societatea trebuie să înveţe să se implice mai mult, iar astfel de exerciţii vor da roade pe viitor.
"Cred că îşi vor manifesta mai concret opiniile sub forma asta sau sub alte forme. Cred că poate a devenit mai important pentru politicieni ce crede societatea civilă", a spus el.
"În cel mai rău caz rămânem doar cu conştiinţa socială"
Cu privire la succesul manifestaţiilor, participanţii la marş s-au arătat rezervaţi. "În cel mai bun caz finalitatea va fi că proiectul de lege va fi eliminat, resursele de aur nu vor fi exploatate şi conştiinţa socială va fi retrezită. În cel mai rău caz o să rămânem doar cu conştiinţa", ne-a spus Alin, fotograf.
Finalitatea cea mai probabilă a acestui "exerciţiu de democraţie" este o implicare mai mare din partea unor cetăţeni care înainte au fost dezinteresaţi, cred mulţi dintre cei care au participat la proteste.
"La nivel politic e important că oamenii ăştia nu mai sunt o masă electorală amorfă care poate uneori nici nu se exprima. Eu cred că ceea ce am câştigat este că oamenii ăştia vor deveni şi votanţi dacă între ei se găseau absenţi, deşi există riscul să-i dezamăgim, în absenţa unei alternative politic", ne-a spus Irina, activistă în cadrul unui ONG.
În opinia sa, oamenii încep să se intereseze de subiecte care înainte "păreau tehnice sau păreau aride, fără miză sau cu o miză atât de mare încât sigur noi nu mai contăm".
"Politicienilor nu le este foarte clar cum să interpreteze acest fenomen"
Irina crede totodată că protestele împotriva exploatării cu cianuri i-a luat prin surprindere pe politicieni.
"Ştiu sigur că este un semnal de alarmă pentru actuala clasă politică pentru că nu se aşteptau. Tema Roşia Montană nu e pe tapet de ieri de azi. Au mai existat proteste (...) E un semnal care i-a destabilizat. De aceea şi bâlbâiala. Cred că nu le este foarte clar cum să interpreteze acest fenomen", ne-a spus ea, adăugând că oamenii au ieşit în stradă, în număr mare, deoarece au perceput o ameninţare la adresa statului de drept şi a principiului proprietăţii, dincolo de motivele ecologiste.
"Noi suntem factorii decidenţi. Toată lumea afară"
Mulţi dintre cei care au mărşăluit duminică prin Capitală au participat la mai multe astfel de manifestaţii. Nemulţumirile la adresa guvernanţilor şi a parlamentarilor sunt numeroase, iar soluţia pe care o văd manifestanţii este schimbarea clasei politice în întregime.
"Noi suntem factorii decidenţi, adică tinerii. Eu acasă dau cu mătura, dau cu aspiratorul, dau cu mopul şi după aia dau cu clorul. Deci tot. Toată lumea afară (clasa politică n.r.). Nu ştiu în cât timp se va întâmpla asta, dar sper să se întâmple cât mai repede şi eu cred că suntem câţiva oameni în ţara asta cu capul pe umeri şi cărora nu le plouă în gât să zicem aşa", este de părere Tibi, din Odorheiul Secuiesc.
"Toată clasa politică are vechile probleme", crede şi Adrian, inginer.
Marian Sultănoiu este senior editor al ziarului Gândul