SUBIECT: Sa intelegem problemele dizabilitatii

Firmele nu scapă de taxa dublă dacă nu angajează persoane cu handicap

Din septembrie, firmele cu minimum 50 de angajați care nu încadrează persoane cu handicap în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați sunt obligate, în baza unei ordonanțe aprobate de Guvern, să achite lunar la buget echivalentul unui salariu minim brut, înmulțit cu numărul de posturi în care nu au angajat astfel de persoane. Până în septembrie, suma de plată era de doar 50% din salariu. În comisia de buget a Senatului, noua regulă a fost propusă la amânare până în aprilie anul viitor, dar amendamentul a fost respins în comisia de muncă, iar plenul Senatului a mers pe mâna Guvernului.


Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Recunoaşterea limbajului semnelor, PRIMUL pas care ar scoate din izolare persoanele surde

Limbajul mimico-gestual ar putea fi recunoscut în România şi fiecare autoritate ar trebui să se asigure că limbajul semnelor poate fi folosit. Prevederile apar într-un proiect care urmează să fie depus în Parlament de deputatul PNL Adriana Săftoiu şi care ar scoate din izolare 30.000 de oameni.



Oameni neînţeleşi atunci când merg să îşi plătească taxele sau când cer ajutor la o instituţie a statului, oameni care nu pot munci pentru că nu se pot prezenta în limbajul nostru. Copii care nu intră într-o sală de clasă pentru că ei învaţă şi se exprimă altfel. 30.000 de români trăiesc, alături de noi, zi de zi, în acest fel. Sunt persoane surde. Izolate de stat prin dezinteres, cele mai multe rămân tot la mila statului şi la un ajutor social.

Luând exemplul altor ţări, cum ar fi Finlanda şi Austria, care au recunoscut prin Constituţie limbajul mimico-gestual, un parlamentar român vrea ca limbajul semnelor să fie recunoscut oficial şi să ajungă în orice instituţie din această ţară.

Proiectul de lege, care urmează să fie depus în Parlament, prevede că persoanele surdo-mute au acces la serviciile oferite de statul român, „cu precădere prin utilizarea limbajului mimico – gestural”. Alte ţări au rezolvat problema asigurând traducător sau interpret, ceea ce a făcut ca omul care ajunge la ghişeu să aibă parte de toate serviciile, chiar dacă le cere prin limbajul semnelor.

Iniţiatorul proiectului, parlamentarul Adriana Săftoiu, spune că este important ca situaţia actuală să fie schimbată, în condiţiile în care drepturile persoanelor surdo-mute sunt total desconsiderate.

„Persoanele surde sunt private de posibilitatea de a avea acces direct în limbajul lor natural la servicii publice de primă necesitate pentru că nu există, în administraţia publică, o determinare în direcţia organizării interne în vederea furnizării serviciilor limbajului mimico - gestual. În categoria largă a serviciilor, cea mai serioasă problemă priveşte accesul la învăţământ, la servicii medicale sau la cele eliberate de administraţia publică centrală şi locală, cu precădere”, spune deputatul PNL.

În acest fel persoanele surde sunt private de drepturi fundamentale, precum munca sau educaţia. "În lipsa unei metodologii adecvate a examinării şi evaluării elevilor surzi, rata de promovare a examenelor de capacitate sau de bacalaureat se află sub 1% iar statul român trebuie să dea dovadă de responsabilitate în faţa unei asemenea situaţii”, a precizat Adriana Săftoiu.

Ca o comparaţie, în Finlanda, legea educaţiei stabileşte că în şcoli se poate folosi limbajul semnelor. În gimnaziu, elevul poate opta în ce limbă doreşte să fie educat, iar dacă limbajul semnelor este opţiunea acestuia, atunci devine limba maternă.

Dacă proiectul îşi va găsi susţinere în Parlament, toate autorităţile, fie ele centrale sau locale, vor trebui să ia măsuri pentru folosirea limbajului mimico-gestual în furnizarea serviciilor.

Documentul prevede că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale adoptă, prin Ordin, Planul de Interes Naţional pentru aplicarea legii, în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a legii, planul urmând să fie elaborat într-un format accesibil persoanelor surdo-mute.

Până la data de 31 decembrie 2018 instituţiile şi autorităţile întocmesc şi aprobă Planurile specifice pentru implementarea legii, după consultarea structurilor asociative ale persoanelor care utilizează limbajul semnelor. Totodată, potrivit documentului, Ministerul Muncii prezintă anual Parlamentului un raport asupra aplicării legii în instituţiile şi autorităţile din România.

Iniţiatorul proiectului precizează că peste 80% din persoanele surde adulte (faţă de o medie de 20% în EU), apte de muncă sunt doar beneficiarii pasivi ai ajutoarelor de stat din cauza lipsei de ajustare rezonabilă pentru comunicarea în limbaj mimico - gestual şi a lipsei de educaţie despre drepturile persoanelor surde la folosirea acestui limbaj.

“În alte ţări, cum este Portugalia, menţiunile din Constituţie vizează în mod expres accesul la educaţia obligatorie explicând sarcina de a oferi acces la limbajul semnelor văzut ca o expresie culturală dar şi instrument al accesului la educaţie în condiţii de egalitate a oportunităţilor. În Norvegia, orice copil surd are dreptul să acceseze educaţie în limbajul semnelor, acesta devenind prima limbă. În învăţământul obligatoriu se menţionează accesul la bilingvism pentru copiii surzi”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

De asemenea, limbajul semnelor este recunoscut oficial şi în Belgia, Germania, Noua Zeelandă, Chile şi Republica Cehă.

Primul spectacol de teatru montat în România, care este jucat în limbajul semnelor

Teatrul pentru Copii şi Tineret "Gong" Sibiu prezintă marţi, de la ora 18.00, premiera spectacolului "Visând Glasuri" după un concept de Nicoleta Lefter, primuul spectacol montat în România care aduce în prim plan limbajul semnelor.



"Ziua Mondială a Teatrului – 27 martie – va fi marcată în acest an la Sibiu printr-o dublă premieră. Pentru prima dată la noi în ţară, dezvoltăm un spectacol care aduce în prim plan limbajul semnelor. Tot pentru prima dată, distribuim doi copii cu deficienţe de auz într-un spectacol profesionist de teatru. Pentru noi, munca la acest spectacol a fost o revelaţie şi un angajament ferm pentru incluziune socială şi un pas firesc spre normalitate. Ţin să mulţumesc pe această cale profesoarelor de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 2." – Adrian Tibu, managerul Teatrului pentru Copii şi Tineret din Sibiu

"Visând Glasuri" este o călătorie senzorială în lumea surzilor, un performance ce explorează bogăţia şi plasticitatea semnelor într-o montare emoţionantă ce vorbeşte despre oamenii din jurul nostru pe care îi cunoaştem prea puţin, despre vise şi frici, într-un limbaj accesibil atât celor mici, cât şi celor cu deficienţe de auz. Producţia Teatrului «Gong» din Sibiu îi aduce pe scenă pe Raluca Maria Şerbu şi Emanuel Furdui, elevi la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 2 din Sibiu, alături de actorii Claudia Stühler, Claudiu Urse, Nicoleta Lefter şi Paul Bondane. Pornind de la texte semnate de Ted Hughes şi Lavinia Branişte, universul construit de Nicoleta Lefter este unul puternic vizual şi poetic. Imaginarul acestui performance se articulează, totodată, prin forţa animaţiilor create de Paul Mureşan şi prin muzica lui Claudiu Urse.

"Lucrând la spectacol am realizat că limbajul semnelor este cel mai autentic şi profund limbaj. Este emoţionant să vezi sub ochii tăi cum se poate defini un om printr-un singur semn. Semnul pe care fiecare îl purtăm cu noi zi de zi şi pe care nu îl conştientizăm." – Nicoleta Lefter

"Visând Glasuri" va fi prezentat în avanpremieră luni, de la ora 18.00.