SUBIECT: Cumularea veniturilor

O sa studiez. Mersi!

Am mai primit un raspuns la intrebarea postata la postul #37372, de pe clublegislatiamuncii.ro

Prin incheierea unui contract de munca se suspenda plata pensiei, insa puteti lucra pe baza unei conventii civile de prestari servicii si atat timp cat veniturile dobandite in anul calendaristic nu depasesc 4*2298=9192 nu se suspenda plata pensiei, aceste venituri se pot cumula cu pensia.
Art 114 coroborat cu art 6 pct.IV din legera 263 din 2010

Cu alte cuvinte pensia de invaliditate sa nu fie mai mare 766 de lei. Adica 765 lei lunar.

Daca este adevarata aceasta precizare cred ca este pentru mine cea mai buna veste a ultimilor 10 ani.

Merita sa ma interesez.

Iti multumesc mult!

Salut!
Imi pare rau daca va dezamagesc, sau poate va induc in eroare, dar raspunsul
"Prin incheierea unui contract de munca se suspenda plata pensiei, insa puteti lucra pe baza unei conventii civile de prestari servicii si atat timp cat veniturile dobandite in anul calendaristic nu depasesc 4*2298=9192 nu se suspenda plata pensiei, aceste venituri se pot cumula cu pensia.
Art 114 coroborat cu art 6 pct.IV din legera 263 din 2010", l-am primit de pe https://clublegislatiamuncii.manager.ro
Ulterior am poastat pe https://www.avocatnet.ro citat mai sus, si am primit asta:
"1. Textul redat dvs. se refera la beneficiarii de pensie anticipata sau pensie anticipata partiala.

2. Din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

Art. 6
(1) In sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

I. a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv soldatii si gradatii voluntari;
b) functionarii publici;
c) cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;
d) persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, din drepturi de autor si drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil.

II. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevazute la pct. I;
...

IV. persoanele care realizeaza, in mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si care se afla in una dintre situatiile urmatoare:
a) administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice;
d) persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;
e) alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale;
...


Art. 113
(1) In sistemul public de pensii, plata pensiei inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cauze:
...

c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c), precum si cel prevazut la art. 86 alin. (1) si-au redobandit capacitatea de munca, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmas prevazut la art. 84 lit. c) sau cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicala obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c) sau cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevazuta la art. 80;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c) sau cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevazute la art. 81 alin. (1);
...

Art. 114
(1) In sistemul public de pensii, plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cauze:
...

c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c) ori cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu se prezinta la revizuirea medicala obligatorie sau la convocarea Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, a centrelor regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca sau a comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii;
d) pensionarul de invaliditate nu mai urmeaza programele recuperatorii, intocmite de medicul expert al asigurarilor sociale, prevazute la art. 81 alin. (1);
e) pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul I sau II, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau judeteni;
...

Art. 115
In sistemul public de pensii, reluarea platii pensiei se face, la cerere, dupa cum urmeaza:
a) incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inlaturata cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea platii pensiei, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendarii a fost inlaturata;
b) incepand cu luna urmatoare celei in care a fost depusa cererea, daca depunerea acesteia s-a facut dupa expirarea termenului prevazut la lit. a);
c) de la data inceperii anului scolar, in situatia in care suspendarea platii pensiei s-a facut in temeiul prevederilor art. 114 alin. (1) lit. g).


3. - Conform art. 114(1), lit.e) puteti sa aveti venituri provenite dintr-o activitate profesionala dar trebuie sa faceti cerere pentru suspendarea platii pensie.
- La data incetarii obtinerii de venituri in termen de 30 de zile faceti cerere catre Casa de Pensii pentru a fi reluata plata pensiei."

Nu vreau sa cred nici eu ca este adevarat, insa vreau sa spun ca de pe avocatnet.ro am primit aproape de fiecare data raspunsuri mai concrete la intrebarile mele cu trimitere exacta la legile care se aplica.
Eu astept raspuns de la Casa Nationala de Pensii, unde am trimis adresa cu referire la problema mea. Abia cand voi primi acel raspuns, sper sa-l primesc in termen de 30 de zile, il voi posta si aici, acela fiind unul oficial, nu unul interpretat de fiecare persoana dupa cum intelege Legea.

Va respect si sper sa nu creez iluzii gresite cu ceea ce postez eu, ceea ce postez primesc si eu de la alte persoane.

Si eu imi doresc foarte mult sa rezolv ceva, sa pot face ceva pentru unii din noi care inca mai pot si "munci".

Oricum daca raspunsul de la Casa Nationala de Pensii va fi unul nefavorabil. m-am gandit sa fac o adresa si catre Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.

Jetli2011 te rog sa nu-ti faci probleme in ceia ce ma priveste !

Sigur ca da, uneori interpretam noi gresit un articol de lege. E vina mea, neintelegerea mea.

Asta e, se mai intampla.

Cu drag Dan Ciresaru .

Tot de pe https://clublegislatiamuncii.manager.ro

"Sa inteleg ca venitul din pesia de invaliditate si cel din prestarea serviciilor sa nu fie mai mare de 766 de lei pe luna? 766*12=9192
Sau doar pensia de invaliditate sa nu fie mai mare de 766 de lei pe luna, indiferent de cat voi castiga in baza conventiei de prestari servicii?
Veniturile dobandite in anul calendaristic se refera la venitul obtinut prin cumularea pensiei cu salariul obtinut in baza conventiei?
Multumesc!"

Raspunsul:

"Da, venitul obtinut in baza contractului de prestari de servicii sa nu depaseasca acest plafon.Pensia se acorda la nivelul din decizie.
In cazul in care venitul obtinut de pe contractul de prestari servicii depaseste plafonul respectiv de 9192 lei pe anul calendaristic se creaza obligatia pentru plata CAS si implicit deveniti asigurat urmare a contributiei,curge un alt stagiu de cotizare si se suspenda plata pensiei de invaliditate."

In concluzie de aici eu inteleg ca doar venitul obtinut in urma incheierii unui contract de prestari
servicii nu trebuie sa depaseasca plafonul de 9192 de lei pe an calendaristic, deci castigul lunar al muncii noastre nu trebuie sa fie mai mare de 766 lei, iar pensia de invaliditate sa fie cea stabilita prin decizie, indiferent de ce valoare va avea.
Plafonul de 9192 de lei pe an calendaristic nu se obtine prin cumularea veniturilor realizate din prestarea serviciilor si pensia de invaliditate, el constituid doar venitul realizat din prestarea serviciilor.
Cred ca m-am repetat, dar asta inteleg eu. Insa nu stiu cum pot demonstra legal acest lucru si unde sa ma adresez, dar chiar ar avea logica.
Adica pe langa pensia de invaliditate am mai putea castiga anual maxim 9192 lei, daca venitul anual depaseste aceasta suma trebuie sa platim CAS-ul, atunci vontributia la stat este mai mare si am plati de doua ori CAS - pensie + salariu.
Ce nu inteleg eu, este faptul ca daca o persoana castiga anual maxim 9192 lei nu plateste CAS?

Sa dea Dumnezeu sa obtii venituri mari si singura problema sa fie plata CAS.

Legea este neclara,lasa loc interpretarilor, din pacate.

Cat despre plata CAS-ului te asigur eu ca il platesc toti angajatii indiferent de venit.
Cei care lucreaza la norma, si nu sunt putini, chiar daca realizeaza sub salariu sub cei minim 850 lei, fie ei persoane cu handicap platesc CAS.
Persoanele cu handicap grav sau accentuat sunt scutite doar de plata impozitului pe venit,in rest platesc toate obligatiile fiscale la fel ca toti angajatii din Romania.

Pana la urma cred ca nu pot rezolva nimic. Am scotocit prin toate legile si nu am gasit nimic referitor la cumularea pensiei de invaliditate grad I cu alte venituri salariale (cazul meu). Nu stiu ce as putea face.

INSTRUCŢIUNI privind regimul cumulului pensie cu salariu

Art. 1 – Capitolul IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, reglementează modalităţile de exercitare a cumulului pensiilor stabilite în sistemul public, în alte sisteme neintegrate sistemului public, precum şi al pensiilor de serviciu stabilite prin legi speciale sau statute profesionale, cu veniturile salariale sau,după caz, cu cele asimilate acestora.

Art. 2 – (1) Pensionarii care fac obiectul reglementărilor cuprinse în Capitolul IV din Legea nr. 329/2009 sunt cei care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, din exercitarea unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau în baza actului de numire.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), pentru care se reglementează modalitatea exercitării cumulului pensiei cu salariul, sunt cele care îşi desfăşoară activitatea la:

a)autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare;

b)regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o entitate administrativ – teritorială.

Art. 3 – (1) Sub aspectul cumulului pensiei cu salariul, prin beneficiarii dreptului la pensie aparţinând sistemului public de pensii se înţeleg:
a) beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă;
b) beneficiarii pensiei de invaliditate gradul III, potrivit legii;
c) beneficiarii pensiei de urmaş care pot realiza venituri din activităţi profesionale, potrivit legii.

(2) Sub aspectul cumulului pensiei cu salariul, prin beneficiarii dreptului la pensie aparţinând sistemelor neintegrate sistemului public de pensii se înţeleg:

A. pensionarii proveniţi din cadre militare şi funcţionari publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale:
a)beneficiarii pensiei de serviciu pentru limită de vârstă;
b)beneficiarii pensiei de serviciu anticipată;
c)beneficiarii pensiei de serviciu anticipată parţială;
d)beneficiarii pensiei de invaliditate gradul III, potrivit legii;
e)beneficiarii pensiei de urmaş, potrivit legii.

B. beneficiarii pensiei din sistemul de asigurări sociale al avocaţilor:
a)beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă;
b)beneficiarii pensiei de retragere definitivă din profesie;
c)beneficiarii pensiei de retragere anticipată definitivă din profesie;
d)beneficiarii pensiei de urmaş.

C. beneficiarii categoriilor de pensii prevăzute la alin.(1), din sistemele proprii de asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege, şi anume: Biserica Romano - Catolică, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România, Biserica Reformată din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, Uniunea Penticostală - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Evanghelică C.A. din România şi Biserica Evanghelică Luterană din România.

(3) Sub aspectul cumulului pensiei cu salariul, prin beneficiarii pensiilor de serviciu, stabilite prin legi speciale sau statute profesionale, se înţeleg persoanele beneficiare ale categoriilor de pensii prevăzute la alin.(1).

(4) În situaţia categoriilor de pensii, altele decât cele prevăzute la alin.(1) – (3), acestea sunt şi rămân supuse, în continuare, reglementărilor prevăzute în legile cadru în temeiul cărora au fost stabilite.

Art. 4 – (1) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1), (2) şi (3) pot cumula pensia cu veniturile salariale realizate în cadrul unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (2) , în situaţia în care pensia netă are un cuantum mai mic sau egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat la care se raportează cuantumul pensiei nete, denumit, în continuare, salariu mediu brut, este cel stabilit anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(3) Pentru anul 2009, salariul mediu brut este de 1693 lei.

Art. 5 – (1) Prin „pensie netă” se înţelege cuantumul pensiei rezultat în urma deducerii, conform legii, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a impozitului pe venit.

(2) La determinarea „pensiei nete” nu se au în vedere indemnizaţiile cu caracter necontributiv acordate în baza legilor speciale, pensia I.O.V.R., indemnizaţia de însoţitor plătită pensionarilor pentru limită de vârstă care, conform legii, provin din pensionari încadraţi în gradul I de invaliditate, indemnizaţiile acordate nevăzătorilor şi persoanelor cu handicap şi nici sumele acordate cu titlu de drepturi restante.

Art. 6 – (1) Pentru pensionarii care încasează pensie atât din sistemul public de pensii, cât şi din celelalte sisteme de pensii neintegrate acestuia sau, după caz, numai din sisteme neintegrate, la determinarea plafonului stabilit la art. 4, se are în vedere cuantumul rezultat din cumularea tuturor pensiilor.

(2) Pensionarii prevăzuţi la alin. (1), pot cumula pensiile cu veniturile salariale realizate, daca cuantumul pensiilor nete cumulate este mai mic sau egal cu nivelul salariului mediu brut.

(3) În situaţia în care din cumularea pensiilor nete rezultă un cuantum mai mare decât nivelul salariului mediu brut, persoana poate cumula veniturile salariale realizate, numai cu una din pensii, al cărei cuantum se situează sub nivelul salariului mediu brut, la alegere.

Art. 7 – Pentru pensionarii care, la data intrării în vigoare a dispoziţiilor Capitolului IV din Legea nr. 329 /2009 se află în situaţia prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. a) din lege, termenul de 15 zile, înăuntrul căruia au obligaţia de a-şi exprima în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie sau, după caz, de a-şi exprima în scris opţiunea cu privire la menţinerea în plată a uneia dintre pensiile al cărei cuantum permite cumulul, se împlineşte în ziua de 9 decembrie 2009, inclusiv.

Art. 8 – (1) În vederea aplicării prevederilor art. 7 pensionarii au obligaţia de a depune la angajator următoarele documente:
a) declaraţie pe proprie răspundere (Anexa nr. 1 la prezentele instrucţiuni) din care să rezulte câte pensii încasează şi de la care sistem de pensii;
b) cuponul/talonul de pensie corespunzător lunii în care se exprimă opţiunea sau, după caz, adeverinţă eliberată de casa/casele de pensii în evidenţa căreia/cărora se află pensionarul, din care să rezulte cuantumul pensiei nete pentru luna în care, conform legii, acesta este obligat să-şi exprime opţiunea.

Adeverinţa se solicită casei/caselor de pensii în situaţia în care pensionarul nu este în posesia cuponului/talonului de pensie;

c) declaraţie pe proprie răspundere (Anexa nr. 2 la prezentele instrucţiuni) din care să rezulte că pensionarul optează pentru suspendarea plăţii pensiei sau pentru încetarea activităţii, în două exemplare.

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. c) se depune la angajator numai de către pensionarii cărora, potrivit legii, le este interzis cumulul pensiei cu salariul.

Art. 9 – (1) În situaţia în care pensionarul optează pentru suspendarea plăţii pensiei/pensiilor, angajatorul este obligat ca, până pe data de 4 a lunii următoare celei în care a fost exprimată opţiunea, să depună la casa/casele de pensii care efectuează plata, o adresă din care să rezulte situaţia pensionarului (Anexa nr. 3 la prezentele instrucţiuni), însoţită de un exemplar al declaraţiei prevăzută la art. 8 alin. (1) lit. c).

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) stau la baza efectuării, de către casa de pensii, a suspendării plăţii pensiei/pensiilor.

(3) În lipsa declaraţiei prevăzuta la art. 8 alin. (1) lit. c) operaţiunea de suspendare nu poate fi efectuată de către casa/casele de pensii.

(4) Plata pensiei/pensiilor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opţiunea de către pensionar.

(5) Decizia privind suspendarea plăţii pensiei, emisă de către casa de pensii, se comunică pensionarului si angajatorului în termen de 5 zile de la data emiterii.

(6) În situaţia în care pensionarul nu depune, până la data prevăzută la art. 7, declaraţia pe proprie răspundere prevăzută la art. 8, alin. (1), lit. (c), angajatorul va constata existenţa cauzei prevăzute de art. 20 din Legea nr. 329/2009 şi va declanşa procedura încetării raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.

Art. 10 –(1) Pensionarii care cumulează pensia cu salariul, în condiţiile legii şi a căror pensie se majorează peste nivelul salariului mediu brut, sunt obligaţi să depună la angajator, declaraţia prevăzută la art. 8 alin. (1) lit. c), până la data de 15 a lunii următoare majorării cuantumului pensiei.

(2) În cazul nedepunerii declaraţiei în termen, prevederile art. 9 alin. (6) se aplică corespunzător.

Art. 11 – (1) Pensia care a fost suspendată ca efect al aplicării dispoziţiilor prevăzute în Capitolul IV din Legea nr. 329/2009, poate fi reluată în plată la cererea pensionarului, începând cu luna următoare celei în care nu se mai realizează cumulul, în următoarele situaţii:
a)dacă salariul mediu brut depăşeşte nivelul pensiei suspendate;
b)la încetarea calităţii de salariat.

(2) Persoanele aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) sunt obligate să aducă la cunoştinţa angajatorului faptul că a fost reluată plata pensiei, prezentând, în acest sens, comunicarea casei de pensii care a procedat la această operaţiune.

Art. 12 – (1) Persoanele care, după data intrării în vigoare a Capitolului IV din Legea nr. 329/2009, vorfi în situaţia de a cumula pensia cu salariul, sunt supuse aceloraşi reglementări ca şi persoanele care la această dată, sunt în situaţie de cumul.

(2) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), termenul de depunere a opţiunii la angajator se stabileşte după cum urmează:

a)la data angajării, în cazul persoanei care are calitatea de pensionar;
b)15 zile de la data încasării primei pensii, în cazul persoanei care are calitatea de salariat.

Art. 13 – Sumele încasate necuvenit, cu titlu de pensie, în condiţiile legii, se recuperează de la pensionari, prin decizia casei de pensii, cu respectarea termenului general de prescripţie.

Art. 14 – Angajatorul, respectiv Inspectoratul Teritorial de Muncă, au obligaţia de a informa în termen de 15 zile de la constatare, casa de pensii competenta, cu privire la cazurile de cumul al pensiei cu salariul cu încălcarea legii, în vederea recuperării sumelor încasate necuvenit, cu titlu de pensie.

Din Legea 27/1966 https://www.lege-online.ro/lr-LEGE-27%20-1966-%2845805%29.html

CAP. XI
Cumulul pensiei cu salariul

ART. 59

(1) Pensionării de invaliditate de gradul III vor primi, pe timpul cît sînt angajaţi, pe lîngă salariu, şi pensia în întregime, fără ca acestea împreună să poată depăşi salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcţiei avute la data pensionării de invaliditate.
(2) În cazul în care salariul tarifar împreună cu pensia ori numai salariul tarifar depăşesc salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcţiei avute la data pensionării de invaliditate, pensia se reduce sau plata pensiei se suspenda, după caz. Salariul tarifar în vigoare este cel din luna pentru care se face plata.
(3) Pensionării de invaliditate gradul I şi II, care au recomandarea organelor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă pentru prestarea unei activităţi cu caracter reconfortant, vor primi, pe timpul cît sînt încadraţi în munca, pensia în întregime.

Oare s-a abrogat? In ce lege ar trebui sa gasim acest lucru? Este Legea pensiilor din acele timpuri.

Eu am gradul 2 si de ani de zile caut de munca insa fara succes din pacate. Anul asta mi-au dat permanent ca pana acum ma duceam anual. Am inceput demersurile si pentru pensia de invaliditate ca sa am macar cei aproape 600 ron asigurati (indemnizatia de 230+pensia de 350) Desi pot muncii aproape ca un om normal nu am reusit pana acum sa ma angajez nicaieri. Numai la negru am muncit pana acum si la negru voi muncii si de acum inainte . Asta-i Romania ! Sper sa reusesti jetli2011 si cu pensia si cu acel loc de munca care spui ca il ai asigurat. Mult noroc si sanatate !

Contractele civile:



Încadrarea în muncă a unei persoane pe bază de convenţie civilă a fost reglementată prin art. 1 – 7 din „Legea nr. 130 din 20 iulie 1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă”.

Prin art. 1 – 7 din Legea nr. 130/1999 s-a prevăzut:

„Art. 1 – (1) Încadrarea în muncă a unei persoane se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă între persoana care prestează munca şi persoana fizică sau juridică în beneficiul căreia este prestată munca, denumită angajator.

(2) Contractele individuale de muncă se încheie în formă scrisă. Obligaţia de a încheia contractul de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

(3) Persoana încadrată în muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1) dobândeşte calitatea de salariat şi are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de contractele colective de muncă şi de contractul individual de muncă.

Art. 2 – Prevederile art. 1 nu se aplică:

a) în cazul în care, potrivit legii, munca este prestată în temeiul unei convenţii civile de prestări de servicii;

b) în cazul membrilor consiliilor de administraţie, cenzorilor, consilierilor locali şi judeţeni, experţilor, arbitrilor, mediatorilor şi al altor persoane care prestează diferite servicii în baza unor legi speciale, ei fiind plătiţi în temeiul acestora;

c) în cazul persoanelor care execută lucrări pentru care primesc drepturi de autor.

Art. 3 – Munca poate fi prestată prin încheierea unor convenţii civile de prestări de servicii, în următoarele situaţii:

a) pentru desfăşurarea, cu regularitate, a unor activităţi care nu depăşesc, în medie, 3 ore pe zi în raport cu programul lunar de lucru;

b) activitatea este prestată în folosul asociaţiilor de proprietari sau, după caz, de locatari, cu excepţia cazurilor pentru care se încheie contracte de muncă.

Art. 4 – (1) Persoanele juridice care folosesc personal încadrat cu convenţie civilă de prestări de servicii au obligaţia să întocmească aceste convenţii în formă scrisă şi să le înregistreze într-un registru special.

(2) În cazul societăţilor comerciale şi al regiilor autonome, activităţile pentru care se foloseşte personal încadrat cu convenţie civilă de prestări de servicii se stabilesc de consiliile de administraţie.

(3) Angajatorii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia să înregistreze convenţiile civile de prestări de servicii la direcţiile generale de muncă şi protecţie socială, în termen de 20 de zile de la încheierea acestora.

Art. 5 – (1) Persoanele care prestează muncă în baza unei convenţii civile de prestări de servicii pot încheia cu direcţiile generale de muncă şi protecţie socială contracte de asigurări sociale.

(2) Prin contractele de asigurări sociale prevăzute la alin. (1) persoanele asigurate se obligă să plătească contribuţia la fondul de asigurări sociale, beneficiind de indemnizaţiile şi de pensiile de invaliditate sau, după caz, pentru limită de vârstă, prevăzute de lege pentru salariaţi.
- de aici reiese ca plata contributiilor la fondul de asigurari sociale se face din venitul obtinut din prestarea serviciilor, persoana beneficiid de indemnizaţiile şi de pensiile de invaliditate.
(parerea mea, jetli2011)

(3) Persoana fizică sau juridică la care asiguratul prestează munca se poate obliga să suporte în total sau în parte contribuţia la fondul de asigurări sociale.

(4) Baza de calcul al drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale se stabileşte prin contractul de asigurări sociale, neputând fi mai mică decât salariul minim brut pe ţară.

Art. 6 – (1) Persoanele care prestează munca în baza unei convenţii civile de prestări de servicii nu beneficiază, la încetarea activităţii, de drepturile prevăzute pentru şomeri.

(2) Persoanele care prestează munca în baza unei convenţii civile de prestări de servicii, precum şi angajatorii acestora nu au obligaţia de a contribui la constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în raport cu sumele reprezentând plata muncii depuse.

(3) Drepturile băneşti acordate persoanelor pentru munca prestată în baza unor convenţii civile de prestări de servicii se plătesc din fondul de salarii.

Art. 7 – Prestarea muncii în alte condiţii decât cele limitativ prevăzute la art. 2 şi 3 ori pentru care nu au fost întocmite formele prevăzute la art. 4 se consideră realizată în baza unui contract individual de muncă, angajatorii având obligaţia de a întocmi şi înregistra astfel de acte şi de a achita contribuţia la fondul de asigurări sociale şi la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj.”

Deci, în baza Codului muncii nu se pot încheia, în nici o condiţie şi sub nici o formă, nici “contracte civile” şi nici “contracte de muncă” pentru desfăşurarea unor activităţi de până la două ore pe zi şi până în 10 ore săptămânal.

Începând cu data de 5 ianuarie 2004 se abrogă, prin “Legea nr. 577 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale”, articole 1-7, 15, 16 lit. b), art. 18 şi 20 din “Legea nr. 130 din 20 iulie 1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă”.

De reţinut că prevederile cu privire la convenţiile civile din Legea nr. 130/1999 au fost abrogate începând cu data de 14 aprilie 2003 prin art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23 din 10 aprilie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru modificarea art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003.

Prin art. 4 din O.U.G. nr. 23 /2003, în vigoare începând cu data de 14 aprilie 2003, s-a prevăzut: “Art. 4 - Art. 1 – 7, 15, art. 16 lit. b), art. 18 şi 20 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 27 iulie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.” O.U.G. nr. 23 /2003 a fost respinsă, începând cu data de 20 decembrie 2003, prin „Legea nr. 553 din 18 decembrie 2003 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23 /2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru modificarea art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003”, publicată în Monitorul Oficial nr. 915 din 20 decembrie 2003.

Din cele de mai sus rezultă că, pe perioada 14 aprilie 2003 – 20 decembrie 2003, prevederile “Art. 1 – 7, 15, art. 16 lit. b), art. 18 şi 20 din Legea nr. 130/1999” au fost abrogate prin O.U.G. nr. 23 /2003, după care a fost emisă Legea nr. 553/2003 prin care s-a abrogat O.U.G. nr. 23 /2003. Mai precis, a avut loc abrogarea (prin Legea nr. 553/2003) unei Ordonanţe de urgenţă nr. 23 /2003 prin care se abrogau “Art. 1 – 7, 15, art. 16 lit. b), art. 18 şi 20 din Legea nr. 130/1999”.

Pentru a stabili dacă “Art. 1 – 7, 15, art. 16 lit. b), art. 18 şi 20 din Legea nr. 130/1999” mai sunt în vigoare sau nu, după data de 20 decembrie 2003, trebuie avute în vedere prevederile art. 62 alin (3) din “Legea nr. 24 din 27 martie 2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, care dispun: “Art. 62 – (3) Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament.”

Concluzia care se deprinde este că “Art. 1 – 7, 15, art. 16 lit. b), art. 18 şi 20 din Legea nr. 130/1999” din moment ce au fost abrogate, prin O.U.G. nr. 23 /2003, au rămas definitiv abrogate, începând cu 14 aprilie 2003.

Legea nr. 577 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 2004, reia abrogările făcute prin O.U.G. nr. 23 /2003. Surprinde şi nedumereşte faptul că prin Legea nr. 577/2003 se revine şi se reiau abrogările făcute prin O.U.G. nr. 23 /2003. Asemenea abrogări la abrogări, repuneri în vigoare ale unor articole de lege prin abrogarea abrogărilor, contrar art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, asemenea abrogări repetate (care generează paralelismul, suprapuneri, necorelări în efectuarea abrogărilor) nu fac altceva decât să-i zăpăcească pur şi simplu pe cei ce studiază legea, nu numai contribuabilii de rând, dar şi elitele în materie.

Spun acest lucru având în vedere faptul că de mai mulţi ani se dezbat aceste probleme, neclare, inclusiv după apariţia Legii nr. 24/2000, dar fără a se clarifica, confirmarea acestui fapt fiind prevederile legale menţionate mai sus, în contradicţie totală cu dispoziţiile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000.

Am prezentat şi aceste aspecte pentru a se înţelege cât mai bine complexitatea problemei convenţiilor civile, inclusiv prin neclarităţile, confuziile, abrogările prevederilor legale care le reglementau, în special prin recurgerea la aberantele „abrogări la abrogări”.

Aşa după cum am mai arătat, prevederile din Legea nr. 130/1999, în vigoare începând cu data de 27 septembrie 1999, au constituit temeiul legal în baza căruia s-a încheiat un număr foarte mare de contracte civile în perioada 27 septembrie 1999 – 4 ianuarie 2004.

Efectiv, însă, inspectoratele teritoriale de muncă judeţene nu au mai primit şi înregistrat convenţii civile începând cu data de 1 martie 2003, respectiv începând cu data intrării în vigoare a noului Cod al muncii.

Problema care se dezbate de mai mult timp şi nu-şi găseste rezolvarea este:

1. în baza Codului muncii, în vigoare începând cu data de 1 martie 2003, nu se mai pot încheia raporturi de muncă în baza cărora să se desfăşoare activităţi sub două ore zilnic şi sub 10 ore săptămânal;

2. începând cu data de 5 ianuarie 2004 au fost abrogate prevederile din Legea nr. 130/1999 în baza cărora se puteau încheia convenţii civile, inclusiv pentru desfăşurarea unor activităţi sub două ore pe zi şi sub 10 ore pe săptămână.

În aceste condiţii s-a ridicat şi se ridică următoarea problemă: sub ce formă şi în ce condiţii se pot desfăşura numeroase activităţi cu o durată sub două ore pe zi şi sub 10 ore pe săptămână ?

Dintre nenumăratele activităţi cu o durată sub două ore pe zi şi sub 10 ore pe săptămână sunt de enumerat: dusul şi adusul unui copil de la grădiniţă sau şcoală; curăţenia la un birou, cabinet medical, notarial, de avocatură, de consultanţă; pregătirea micului dejun; plimbatul unui câine; stropitul unei grădini în perioada de vară; pregătirea unui copil pentru activităţile şcolare, sportive, educative; tămâierea unei persoane decedate în primele 6 săptămâni de la deces sau în alte zile etc. Numărul unor astfel de activităţi este pe cât de mare, pe atât de diversificat – până la ridicol chiar – şi greu de inventariat.

Preocupările pe această linie au condus la identificarea prevederilor legale în baza cărora se pot încheia “contracte civile”, în baza cărora se pot desfăşura unele activităţi cu un program de lucru de până în două ore pe zi şi până în 10 ore săptămânal.

Acest program de “cel puţin două ore pe zi şi de cel mult 10 ore săptămânal” nu trebuie înţeles că poate avea loc şi ca “medie”, în sensul că în unele zile timpul de muncă poate să fie de peste două ore, dar pe total săptămână media să fie sub două ore pe zi (fie şi numai cu un minut). Într-o asemenea interpretare, greşită, bazată pe medie, s-ar putea ajunge chiar la situaţia de a se lucra o singură zi din săptămână, până în 10 ore.

Codul civil, în vigoare începând cu data de 1 decembrie 1865, a constituit temeiul legal în baza căruia s-au încheiat şi se încheie “contracte civile”.

În baza Codului civil se pot încheia “contracte civile” pentru desfăşurarea oricăror activităţi admise de lege (pentru orice activitate care nu are un caracter ilicit ori imoral).

Clarificarea problemelor în discuţie impune reţinerea fie şi numai a unora din cele mai importante prevederi legale, atât din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cât şi din Codul civil, care au legătură cu “contractele civile”.

Tot de pe https://clublegislatiamuncii.manager.ro

eu:
1. Oricat ar fi pensia de invaliditate stabilita prin decizie, eu mai pot castiga anual din prestarea serviciilor maxim suma de 9192 lei?

2. Acest lucru nu se refera doar la beneficiarii de pensie anticipata sau pensie anticipata partiala? Este valabila prevederea si pentru pensia de invaliditate?

3. Daca este asa cum pot demonstra acest lucru legal si unde ma pot adresa?

Multumesc!

raspunsul:
V-am explicat ca in cazul in care suma castigata pe baza contractului de prestari servicii pe anul calendaristic depasiti acel plafon de 9192 intrati in obligatia platii CAS
.Prin plata CAS se constituie stagiu de cotizare contributiv si se suspenda plata pensiei, Si in cazul pensiei de invaliditate se intampla acelasi lucru.Nu puteti fi in acelasi timp contribuabil si in pensie de invaliditate pentru ca nu aveti drept la cumul in aceste conditii.
Nu aveti castig de cauza oriunde v-ati duce pentru ca asa se aplica legera in astfel de cazuri.
In concluzie , puteti castiga mai mult pe contractul de prestari servicii decat acel plafon, dar nu mai beneficiati de pensie de invaliditate.La implinirea dreptului de pensie la limita de varsta se valorifica la calculul pensiei veniturile pentru care ati contribuit si intra ca perioada de stagiu de cotizare contrinbutiv.
Perioada cat sunteti in invaliditate este perioada asimilata in baza art 49, al.1 litera a la calculul pensiei pentru limita de varsta.

eu:
Buna ziua!
Revin cu aceeasi problema: "Nu aveti castig de cauza oriunde v-ati duce pentru ca asa se aplica legea in astfel de cazuri."
Sa inteleg ca as putea lucra daca inchei o convntie de prestari servicii si as putea sa iua si pensia de invaliditate gr.I., dar oriunde m-as duce nu voi avea castig de cauza. Nu inteleg cum vine asta? De la casa de pensii mi s-a spus ca acea precizare din lege se refera doar la celelalte tipuri de pensii (limita de varsta, anticipata si gr. III), pentru pensia de invaliditate gr. I legea spune clar ca si-a pierdut total capacitatea de munca si autoingrijire.
Ce pot face, unde ma pot adresa?
Multumesc!

raspuns:
Nu inteleg care este nelamurirea dvs.Si in cazul unui pensionar incadrat in gradul I de invaliditate se aplica aceiasi regula in cazul in care obtine venituri in baza unui contract de prestarii servicii.

In cazul celorlalte tipuri de pensie grad III la limita de varsta veniturile se cumuleaza fara nicio restrictie
Legea permite cumul de venituri pensie venituri asa cum nv-am spus in raspunsurile date anterior si in cazul pensiei de invaliditate gradul I.
Art. 114 din Legea 263 din 2010
(1) In sistemul public de pensii, plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cauze:
a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care Romania a incheiat conventie de reciprocitate in domeniul asigurarilor sociale, daca, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plateste de catre celalalt stat;
;;;
e) pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul I sau II, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau judeteni;

Raspuns de la Casa Nationala de Pensii nu am primit inca, mai astept. O sa intreb si la secretariatul scolii poate stie de acest lucru - contract civil de prestari servicii.

Poate mai este cineva in cauza, i-as multumi foarte mult daca posteaza ceva!

eu:

Multumesc!
Asta era nelamurirea mea. Daca sigur pot cumula pensia de invaliditate grad I cu veniturile din conventia civila si daca trebuie sa nunt undeva acest lucru: la Casa Nationala sau Judeteana de Pensii, la ITM, etc.
Eu sunt pensionat pe caz de boala pe 3 ani (cand trebuie sa ma prezint iar la comisie), inainte de asta am lucrat in invatamant si sunt titular pe post, acesta nefiind vacant, nu mi s-a desfacut contractul de munca.
Daca voi incheia aceasta conventie cu scoala la care am lucrat contractul meu de munca va fi desfacut?

raspuns:

Contractul de munca inceteaza pentru orice fel de pensionare.In cazul dvs probabil vorbiti de o rezervare a postului cat sunteti in invaliditate .Da ,puiteti cumula pensia cu veniturile din contractul de prestari servicii asa cum v-am spus, fara sa anuntati undeva anume.

In concluzie putem lucra pe baza unui contract de prestari servicii atata timp cat nu depasim anual vemitul de 9192 lei. Asa reises clar din lege. Am citit si am tot recitit si asa ar fi legal in cazul in care beneficiez de pensia de invaliditate gr I, cazul meu.