DECIZIA nr.702 din 31 octombrie 2019
DECIZIA nr.702
din 31 octombrie 2019
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „la înscrierea inițială la
pensie” din cuprinsul art.170 alin.(3) din Legea nr.263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice
Publicată în Monitorul Oficial nr.96 din 10.02.2020
Valer Dorneanu - preşedinte
Cristian Deliorga - judecător
Marian Enache - judecător
Daniel-Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Elena-Simina Tănăsescu - judecător
Varga Attila - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.170 din
Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Nicolae
Gheorghiță, de Stela Sandu, de Maria Chioc, de Florea Miu, de Emilian Gheorghiță, de Aurică
Costache, de Marin Ciculescu și de Niculina Bănuță în Dosarele nr.4210/109/2017, nr.4696/109/2017,
nr.5425/109/2017, nr.6984/109/2017, nr.6342/109/2017, nr.8068/109/2017, nr.8212/109/2017 și
nr.8332/109/2017 ale Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, respectiv de Eva Hanciuța în Dosarul
nr.3457/108/2017 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale. Aceste
excepții de neconstituționalitate constituie obiectul Dosarelor Curții Constituționale nr.706D/2018,
nr.890D/2018, nr.1353D/2018, nr.1354D/2018, nr.1696D/2018, nr.1795D/2018, nr.1855D/2018,
nr.2225D/2018 și nr.2351D/2018.
2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 29 octombrie 2019, cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în
încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul art.53 alin.(5) din Legea nr.47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus conexarea Dosarelor Curții Constituționale
nr.890D/2018, nr.1353D/2018, nr.1354D/2018, nr.1696D/2018, nr.1795D/2018, nr.1855D/2018,
nr.2225D/2018 și nr.2351D/2018 la Dosarul nr.706D/2018, care a fost primul înregistrat, iar apoi, în
temeiul dispoziţiilor art.57 şi al art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, a amânat pronunţarea asupra
cauzei pentru data de 31 octombrie 2019, când a pronunţat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
3. Prin Încheierea din 3 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr.4210/109/2017, Încheierea
din 31 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr.4696/109/2017, Încheierile din 13 septembrie 2018,
pronunțate în Dosarele nr.5425/109/2017 și nr.6984/109/2017, Încheierea din 9 octombrie 2018,
pronunțată în Dosarul nr.6342/109/2017, Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul
nr.8068/109/2017, Încheierea din 7 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr.8212/109/2017 și
Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr.8332/109/2017, Curtea de Apel Pitești –
Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art.170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția fost ridicată de
Nicolae Gheorghiță, Stela Sandu, Maria Chioc, Florea Miu, Emilian Gheorghiță, Aurică Costache, Marin
Ciculescu și Niculina Bănuță cu prilejul soluționării unor cauze în care au solicitat recalcularea pensiei,
cu includerea indicelui de corecție prevăzut de art.170 din Legea nr.263/2010.
4. Prin Încheierea din 17 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr.3457/108/2017,
Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.170 alin.(1) și (3) din Legea
nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Eva Hanciuța cu
prilejul soluționării unei cauze în care a solicitat recalcularea pensiei.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că
dispozițiile art.170 din Legea nr.263/2010, care prevăd că indicele de corecție a punctajului mediu anual
în funcție de care se calculează pensia se acordă la „înscrierea iniţială la pensie”, sunt neconstituționale
în măsura în care se interpretează că se aplică și persoanelor care au obținut pensie de invaliditate
înaintea intrării în vigoare a Legii nr.263/2010, cu efectul excluderii acestora de la acordarea acestui
indice cu prilejul calculării pensiei pentru limită de vârstă în condițiile acestei din urmă legi. În acest
sens, precizează că pensia de invaliditate nu poate fi apreciată ca o înscriere inițială la pensie, având
în vedere atât caracterul aleatoriu al acesteia, cât și principiul egalității prevăzut de dispozițiile art.2 lit.d)
din Legea nr.263/2010, potrivit cărora tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și
beneficiari, aflați în aceeași situație juridică, trebuie să li se asigure un tratament nediscriminatoriu în
ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege. În caz contrar, este încălcat principiului
egalității în drepturi a cetățenilor, deoarece elementul aleatoriu al pierderii capacității de muncă nu
justifică un tratament diferit între persoanele pentru care Legea nr.263/2010 prevede aceleași condiții
de pensionare pentru limită de vârstă.
6. Autorii excepției amintesc că rațiunea instituirii indicelui de corecție a fost aceea de
atenuare a efectelor negative generate de modul inițial de calcul al pensiei, care determină pentru toate
persoanele care intră sub incidența noii legi un punctaj mediu anual mai mic prin creșterea stagiului
complet de cotizare.
7. Totodată, autorii excepției susțin că pensia pentru limită de vârstă este una de sine
stătătoare și nu decurge din pensia de invaliditate, modul de stabilire intrând sub incidența art.95 din
Legea nr.263/2010.
8. De asemenea, autorii invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr.680
din 26 iunie 2012, în sensul că legiuitorul nu poate impune condiții nerezonabile pentru persoanele care
și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă din cauza bolilor obișnuite și a accidentelor care nu
au legătură cu munca în privința acordării pensiei de invaliditate.
9. Autorii excepției consideră că cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție -
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr.71 din 16 octombrie 2017 și Decizia
nr.29 din 14 mai 2018 sunt neconstituționale, întrucât interpretează dispozițiile art.170 din Legea
nr.263/2010 în sensul care produce efectele neconstituționale criticate.
10. În sfârșit, invocă dispozițiile art.49 alin.(1) din Legea nr.263/2010 care asimilează
stagiului de cotizare perioada în care asiguratul a primit pensia de invaliditate, considerând că aceasta
este un argument în plus în favoarea faptului că acordarea acestei pensii nu poate fi considerată ca
înscriere inițială la pensie.
11. Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Curtea
de Apel Pitești – Secția I civilă, în Dosarele nr.4210/109/2017, nr.4696/109/2017, nr.5425/109/2017,
nr.6984/109/2017 și nr.8212/109/2017, apreciază că dispozițiile de lege criticate nu sunt contrare
prevederilor constituționale invocate de autorul excepției.
12. Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, în Dosarele nr.6342/109/2017,
nr.8068/109/2017, nr.8212/109/2017 și nr.8332/109/2017, consideră că excepția de
neconstituționalitate este întemeiată, textul de lege criticat fiind contrar art.16 alin.(1) din Constituție în
măsura în care nu se interpretează în sensul că se aplică tuturor categoriilor de beneficiari ale căror
drepturi de pensie pentru limită de vârstă se stabilesc potrivit Legii nr.263/2010. Astfel, arată că
interpretarea sintagmei „înscrierea inițială la pensie” ca referindu-se la înscrierea pentru prima oară la
orice categorie de pensie tinde să discrimineze persoanele care, datorită atingerii vârstei cerute de
legea nouă, sunt supuse calculării drepturilor lor potrivit regulilor reglementate de aceasta, însă sunt
exceptate de la a beneficia de corecția adusă cuantumului rezultat, prin aplicarea art.170, deși se află
în situația egală de a ajunge la un calcul defavorizant pentru a cărui înlăturare acest text a fost edictat.
Aceleași reguli de calcul al pensiei nu pot fi aplicate diferit pensionarilor pentru simplul fapt că au mai
beneficiat anterior de drepturi de pensie, fie de invaliditate, fie anticipată, stabilite sub imperiul altor
reguli, cele ale Legii nr.19/2000, căci scopul legii este acela de a reface diferența de punctaj, și nu de
a acorda indicele de corecție doar după criteriul vârstei sau al datei pensionării. În caz contrar, s-ar
introduce un criteriu de diferențiere constând în data inițială a pensionării, cu consecința exceptării de
la norma de protecție, contrar voinței legiuitorului.
13. În conformitate cu dispoziţiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierile de
sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului
nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea
nr.47/1992, reţine următoarele:
15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispoziţiilor
art.146 lit.d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit unora dintre
încheierile de sesizare, dispozițiile art.170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.852 din 20 decembrie 2010, cu
modificările și completările ulterioare, în timp ce, potrivit altora, doar dispozițiile alin.(1) și (3) din acest
articol de lege. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate,
criticile de neconstituționalitate privesc sintagma „la înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art.170
alin.(3) din Legea nr.263/2010, care, în redactarea sa integrală, are următorul cuprins: „Indicele de
corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.”
17. Autorii excepției consideră că acest text de lege este contrar următoarelor prevederi
din Constituție: art.1 alin.(3) privind statul de drept, art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii civile,
art.16 alin.(1) care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor, art.21 privind dreptul de acces la justiție
și art.47 alin.(2) referitor la dreptul la pensie.
18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii excepției sunt
persoane care au beneficiat de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr.19/2000 privind sistemul public
de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140
din 1 aprilie 2000, dar au îndeplinit condițiile pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă după
intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010. Potrivit art.82 alin.(1) din Legea nr.263/2010, „la data îndeplinirii
condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pentru limită
de vârstă”. Dispozițiile art.94 alin.(1) și ale art.95 alin.(1) din Legea nr.263/2010 prevăd, ca regulă, că
determinarea cuantumului pensiei se realizează prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de
asigurat cu valoarea unui punct de pensie, iar punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină
prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la
numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr.5 la această lege.
19. Critica de neconstituționalitate pe care autorii excepției o formulează are în vedere
interpretarea sintagmei „la înscrierea inițială la pensie” din cuprinsul art.170 alin.(3) din Legea
nr.263/2010, interpretare potrivit căreia data înscrierii inițiale la pensie este considerată nu doar aceea
când se solicită acordarea pensiei pentru limită de vârstă, dar și aceea când o persoană solicită
pensionarea anticipată, anticipată parțială ori acordarea pensiei de invaliditate. Efectul acestei
interpretări pentru autorii excepției este acela că, obținând o pensie de invaliditate în temeiul legislației
anterioare Legii nr.263/2010, nu mai pot beneficia de acordarea indicelui de corecție prevăzut de
art.170 alin.(1) din acest din urmă act normativ cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, în
condițiile Legii nr.263/2010.
20. Cu privire la aceste susțineri, Curtea observă că, prin Decizia nr.71 din 16 octombrie
2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
„Dacă se aplică, la momentul emiterii deciziei de pensie pentru limită de vârstă, indicele de corecţie
conform art.170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi
completările ulterioare, în contextul emiterii unei decizii de pensionare anticipată sub imperiul Legii
nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi
completările ulterioare, decizie care nu a fost niciodată pusă în plată?”, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.953 din 4 decembrie 2017, paragrafele 62-68, Înalta Curte de Casație și Justiție
- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut: „Din interpretarea sistematică şi
teleologică a textelor de lege menţionate rezultă că data înscrierii iniţiale la pensie este cea care rezultă
din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care
asiguratul se află în una dintre situaţiile prevăzute de lege şi că la împlinirea vârstei de pensionare
pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea
perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. Altfel spus,
recalcularea cuantumului pensiei anticipate prin adiţionarea altor stagii de cotizare realizate după
pensionarea anticipată nu conduce la naşterea unui alt drept iniţial la pensie, ci doar la recalcularea
cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta.[…] În situaţiile în care
dreptul iniţial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art.170 din Legea nr.263/2010,
indicele de corecţie nu este aplicabil, fiind fără relevanţă juridică nepunerea în plată a deciziei de
pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul iniţial la pensie întrucât, potrivit textelor
sus-menţionate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata
drepturilor băneşti.”
21. Prin Decizia nr.29 din 14 mai 2018 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire
la interpretarea dispoziţiilor art.170 alin.(1) şi (3) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.568 din 5 iulie 2018, paragraful 71, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea
unor chestiuni de drept a decis că „nu se poate reţine niciun argument pentru care Decizia nr.71 din 16
octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce priveşte modul de interpretare a art.170 alin.(1) şi (3) din
Legea nr.263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci şi pensiilor de invaliditate.”
22. Față de cele mai sus arătate, Curtea Constituțională reține că, prin dispozițiile art.170
din Legea nr.263/2010, legiuitorul a prevăzut aplicarea unui indice de corecție la punctajul mediu anual
pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi. Din expunerea
de motive la Legea nr.263/2010 nu reies în mod evident motivele care au justificat această soluție
legislativă. Acestea sunt însă clarificate în expunerea de motive la Legea nr.3/2013 privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.93 din
14 februarie 2013, în care s-a reținut că: „Articolul 170 din Legea nr.263/2010 cuprinde reglementări
privind stabilirea unui indice de corecție pentru categoriile de pensionari ale căror drepturi au fost
stabilite începând cu 1 ianuarie 2011. Indicele de corecție este determinat în raport de anumiți indicatori
ce urmează a fi comunicați de Institutul Național de Statistică. Conform legislației anterioare, punctajul
mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor
anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet
de cotizare; stagiul complet de cotizare conform legislației în vigoare în perioada 1 aprilie 2001-1
ianuarie 2011 era cuprins între 25-28 ani pentru femei și între 30-32 ani pentru bărbați. Conform
legislației în vigoare, punctajul mediu anual se determină în mod similar cu precizarea că, stagiul
complet de cotizare, conform legislației în vigoare, este cuprins între 28-35 de ani pentru femei și între
32-35 ani pentru bărbați. Raportând numărul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de
cotizare mai mare rezultă un punctaj mediu anual mai mic și, pe cale de consecință un cuantum al
pensiei mai mic.”
23. Prin urmare, Curtea reține că indicele de corecție prevăzut de art.170 din Legea
nr.263/2010 reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecințele negative
în ceea ce privește cuantumul pensiei pe care condițiile referitoare la stagiul complet de cotizare
reglementate de Legea nr.263/2010 le au în raport cu cele stabilite prin Legea nr.19/2000.
24. Intrarea în vigoare a dispoziţiilor art.170 din Legea nr.263/2010 a avut loc la data de 1
ianuarie 2013. Astfel, art.193 alin.(2) din Legea nr.263/2010 a prevăzut intrarea în vigoare a art.170 din
aceeași lege la 1 ianuarie 2012, iar, ulterior, termenul de intrare în vigoare a fost prorogat la data de 1
ianuarie 2013, prin dispoziţiile art.II art.16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 80/2010 pentru
completarea art.11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor
măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul
bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.636 din 10 septembrie 2010, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr.283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.887 din 14 decembrie 2011, cu modificările ulterioare. La data de 23 ianuarie 2013 a intrat în vigoare
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.53 din
23 ianuarie 2013, care a modificat prin art.I pct.3 modul de calcul al indicelui de corecţie prevăzut de
art.170 din Legea nr.263/2010, în sensul că acesta se obţine „ca raport între 43,3% din câştigul salarial
mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată
cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011”. Ulterior, prin acte normative distincte, avându-se în
vedere formula de calcul astfel stabilită, s-au stabilit periodic diferite valori ale indicelui de corecție.
25. Dispozițiile art.170 alin.(3) din Legea nr.263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de
corecție se face o singură dată, „la înscrierea inițială la pensie”, subliniindu-se faptul că acest beneficiu
nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat,
anticipat parțial sau au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr.263/2010, beneficiind de
dispozițiile art.170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecție cu
prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condițiile legale pentru
acordarea acesteia.
26. În ceea ce îi privește pe autorii excepției însă, Curtea observă că aceștia au obținut o
pensie de invaliditate în temeiul Legii nr.19/2000, dar îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei
pentru limită de vârstă a avut loc după intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010, fiind supuși condițiilor de
stagiu complet de cotizare prevăzute de această lege. Prin urmare, aceștia nu beneficiază de aplicarea
indicelui de corecție prevăzut de art.170 din Legea nr.263/2010, întrucât înscrierea inițială la pensie sa făcut potrivit legislației anterioare, care nu prevedea acordarea acestui beneficiu.
27. În consecință, Curtea constată că se creează o diferență de tratament juridic între
persoanele care au obținut inițial o pensie de invaliditate potrivit Legii nr.19/2000 în raport cu persoanele
care au obținut același tip de pensie în temeiul Legii nr.263/2010, din perspectiva condițiilor de calcul
al pensiei pentru limită de vârstă stabilită, care se acordă, în ambele situații, în condițiile Legii
nr.263/2010.
28. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că situațiile în care
se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a justifica deosebirea de
tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și
rațional. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr.86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.207 din 31 martie 2003, Decizia nr.476 din 8 iunie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.599 din 11 iulie 2006, sau Decizia nr.573 din 3 mai 2011,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.363 din 25 mai 2011.
29. Referitor la interzicerea discriminării, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
Hotărârea din 4 noiembrie 2008, pronunțată în Cauza Carson și alții împotriva regatului Unit, a reținut
că „articolul 14 oferă protecție împotriva oricăror discriminări în exercițiul drepturilor și libertăților
garantate de Convenție, dar orice diferență nu semnifică, în mod automat, încălcarea sa. Pentru ca o
asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoane aflate în situații analoage sau
comparabile beneficiază de un tratament preferențial și că distincția nu își găsește nicio justificare
obiectivă și rezonabilă. În acest sens, statele părți beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru
a determina dacă și în ce măsură diferențele între situații analoage sau comparabile sunt de natură să
justifice distincțiile de tratament juridic aplicabile, întinderea acestei marje depinzând de circumstanțele
concrete ale fiecărei situații. O distincție de tratament privitoare la un drept prevăzut de Convenție nu
trebuie numai să urmărească un scop legitim, trebuie în același timp să existe un raport rezonabil de
proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.”
30. Prin urmare, având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea Constituțională
urmează să analizeze dacă a existat un scop legitim pentru instituirea unui tratament juridic distinct și
dacă se poate constata un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
31. În consecință, Curtea amintește că reglementarea art.170 din Legea nr.263/2010
privitoare la aplicarea unui indice de corecție s-a realizat ca o măsură compensatorie pentru persoanele
care se pensionează în temeiul acestei legi în raport cu cele care s-au pensionat în temeiul Legii
nr.19/2000, care au beneficiat de condiții mai favorabile, existând, prin urmare, o justificare obiectivă a
faptului că acest indice de corecție nu se aplică și persoanelor aflate în ultima ipoteză. De altfel, și
Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție
de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regitm actum nu poate fi privită ca o încălcare a
dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii
și discriminări. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr.1541 din 25 noiembrie 2010, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.30 din 13 ianuarie 2011.
32. Cu toate acestea, Curtea observă că, în ceea ce privește situația particulară a autorilor
excepției, respectiv cea a persoanelor care au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii
nr.19/2000, dar au îndeplinit condițiile pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în
vigoare a Legii nr.263/2010, rațiunile mai sus amintite nu își păstrează valabilitatea. Astfel, Curtea
constată, în primul rând, că acordarea pensiei de invaliditate este justificată de apariția unor elemente
obiective, aleatorii, ce nu sunt supuse voinței ori alegerii asiguratului. În acest sens, prin Decizia nr.680
din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.566 din 9 august 2012, Curtea
a arătat că „în privinţa pensiei de invaliditate, raţiunile care stau la baza reglementării unei vârste
standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă. Pierderea
totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor
care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în
cauză, astfel încât stabilirea unei vârste şi a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată
pensia de invaliditate nu se justifică. Condiţiile pe care legiuitorul trebuie să le impună în acest caz
trebuie să vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel încât, indiferent de vârsta asiguratului,
acesta să poată beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contribuţiei realizate. În acest fel, pensia
de invaliditate îşi păstrează natura juridică a unei prestaţii de asigurări sociale, nefiind transformată întruna socială.”
33. Prin urmare, Curtea reține că solicitarea acordării pensiei de invaliditate înaintea
împlinirii condițiilor de stagiu și vârstă necesare acordării pensiei pentru limită de vârstă nu a reprezentat
o manifestare de voință a asiguratului pentru obținerea dreptului la pensie în condiții mai favorabile, ci
este consecința unor evenimente imprevizibile, cu efecte negative asupra capacității de muncă a
persoanei în cauză.
34. Mai mult, Curtea observă că la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, potrivit Legii
nr.263/2010, atât pentru persoanele care au obținut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr.19/2000,
cât și pentru cele care au obținut același tip de pensie în temeiul Legii nr.263/2010, se va avea în vedere
stagiul complet de cotizare prevăzut de această din urmă lege. Așa fiind, persoanele care au obținut
pensie de invaliditate potrivit legislației anterioare nu beneficiază de niciun avantaj obținut în temeiul
Legii nr.19/2000, astfel încât excluderea acestora de la aplicarea indicelui de corecție prevăzut de
art.170 din Legea nr.263/2010 nu este justificată în mod obiectiv și rațional.
35. În concluzie, având în vedere cele mai sus reținute, Curtea constată că, în ceea ce
privește persoanele care au obținut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr.19/2000, interpretarea
sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie”, cuprinsă în conținutul art.170 alin.(3) din Legea nr.263/2010,
în sensul că acestora nu li se acordă indicele de corecție prevăzut la alin.(1) al aceluiași articol de lege
cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condițiile de stagiu de cotizare și vârstă legală de
pensionare prevăzute de Legea nr.263/2010 creează un tratament juridic diferit, care nu este susținut
de o justificare obiectivă și rezonabilă, fiind astfel contrar prevederilor constituționale care consacră
egalitatea în drepturi a cetățenilor. Prin urmare, Curtea apreciază că această sintagmă legală este
constituțională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele care au obținut pensie de
invaliditate potrivit Legii nr.19/2000 înscrierea inițială la pensie se referă la momentul când stabilirea
pensiei a avut loc pentru prima oară în condițiile Legii nr.263/2010, respectiv atunci când a fost acordată
pensia pentru limită de vârstă.
36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din
Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate
de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
Decide :
Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Gheorghiță, Stela Sandu, Maria
Chioc, Florea Miu, Emilian Gheorghiță, Aurică Costache, Marin Ciculescu și Niculina Bănuță în
Dosarele nr.4210/109/2017, nr.4696/109/2017, nr.5425/109/2017, nr.6984/109/2017,
nr.6342/109/2017, nr.8068/109/2017, nr.8212/109/2017 și nr.8332/109/2017 ale Curții de Apel Pitești
– Secția I civilă, respectiv de Eva Hanciuța în Dosarul nr.3457/108/2017 al Curții de Apel Timișoara –
Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că sintagma „înscrierea inițială la pensie” din
cuprinsul art.170 alin.(3) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este
constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se
interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară,
a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea
nr.263/2010.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Curții de
Apel Pitești – Secția I civilă și Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2019.
