SUBIECT: Dreptul de vot pentru persoanele cu dizabilitati

Urna mobila nu ajuta persoanele cu dizabilitati sa faca parte din constientul colectiv al societatii, nu este o solutie. Daca acceptam urna mobila, acceptam lipsa accesibilizarii.

Sunt ingrijorat de felul in care se va desfasura aceasta campanie electorala. Ingrijorarea mea vizeaza atat organizarea alegerilor si accesul la vot al tuturor locuitorilor Bucurestiului, cat si modul in care PSD-ul va duce aceasta campanie.

Cred ca de prea putine ori vorbim despre o categorie de persoane care merita tot respectul nostru. Este vorba despre persoanele cu dizabilitati care din cauza “mizeriilor” marunte carora multi dintre noi nu le dam importanta se afla uneori in situatia de a nu putea sa-si indeplineasca un drept fundamental. Dreptul de vot !



Sunt revoltat de un lucru aparent minor asupra caruia doresc sa atrag atentia pentru ca de prea multe ori, lucruri mici devin prea mari pentru unii dintre noi. Vorbesc aici de modul in care sunt organizate de exemplu cabinele de vot. Nu exista cabine de vot adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilitati. Basca, oamenii acestia care au acelasi drept de vot ca si noi, nu pot ajunge la cabina de vot. Nu au rampe, balustrade, nici un ajutor pentru a ajunge sa isi exercite dreptul de vot. Este un lucru inadmisibil si nu cred ca cineva in sufletul lui accepta faptul ca pentru oamenii acestia devine o povara mersul la vot.

Mesajul meu este unul de atentionare a autoritatii electorale permanente. Vreau sa spunem toti impreuna, STOP !

Sa ne apucam de astazi sa indreptam lucrurile acestea si sa cream semenilor nostri aceeasi bucurie de a vota cu cine doresc, pe care o avem si noi.

Ajunge ca Bucurestiul este un oras neprietenos cu persoanele cu dizabilitati. Trebuie sa privim cu respect, sa punem toti umarul si sa indreptam asta. Sa nu mai toleram ca persoanele cu acest gen de probleme sa devina captive in propriile locuinte.

Atentie, respect si speranta sunt sentimentele cu care trebuie sa ii tratam pe toti locuitorii acestui oras.

Vrem sa indreptam asta?

Ludovic Orban

Bingo !
Partidul National Liberal a aflat ca existam si noi ! Asta, da progres !
Pe celelalte partide, va rugam frumos sa nu le deranjati ! Riscam sa ii avem pe constiinta pentru ca le fortam capacitatea lor de a gandii pentru cetateni !

Se apropie alegerile, redam din experientele si sperantele unei handicapate

Autoritatea Electorala Permanenta a adoptat o hotarare prin care reglementează setul de condiţii minimale pe care trebuie sa le indeplineasca locatiile in care functioneaza sectiile de votare, precum si dotarea minimala a acestora.

In stabilirea locatiilor in care functioneaza sectiile de votare se mentioneaza principiul accesibilităţii, care impune obligativitatea ca “traseele stradale trebuie sa asigure accesul egal al alegatorilor la locatiile in care functioneaza sectiile de votare carora le sunt arondati, iar imobilele in care acestea sunt amplasate trebuie sa asigure accesul persoanelor cu dizabilitati la localul de vot.”

Este greu de crezut ca accesibilizarea sectiior de votare, de cele mai multe ori amenajate in scoli sau gradinite, sa va face peste noapte, dovada fiind zecile de ani, de asteptare.

Redam declaratia unei persoane cu dizabilitati care a intampinat probleme de fiecare data cand a fost la vot. Adina Milac, caci despre ea este vorba, a folosit termenul "handicapata", cu sens peiorativ, asa cum il regasim si in titlul acestui material, pentru ca societatea romaneasca il foloseste din lipsa de intelegere a problematicii. Respectul fata de noi, persoanele cu dizabilitati, trebuie sa se regaseasca in accesibilizare, astfel oamenii nu ne vor mai percepe deplasandu-ne altfel!


Se apropie alegerile! Invatam din trecut … sau nu?
Experientele si sperantele unei handicapate



Numele meu este Adina Milac, sunt doctor in fizica, cercetator stiintific in cadrul Academiei Romane si sunt o persoana total dependenta de fotoliul rulant. Insa aceste detalii personale sunt mai putin importante, fiindca experienta prin care trec se aplica majoritatii persoanelor cu dizabilitati (care, apropos, nu sunt deloc putine, de ordinul sutelor de mii).

Mai sunt cateva zile pana cand toti cetatenii cu drept de vot ai acestei tari sunt chemati, din nou, la urne. Avand in vedere experientele umilitoare, degradante, penibile la care am fost supusa cu ocazia voturilor anterioare, nu ma pot abtine sa ma intreb daca de data aceasta va fi mai bine.

La alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, nu am reusit sa votez deoarece sectia de votare la care sunt arondata se afla la etajul 1 al unei scoli si nu era legal sa votez intr-o sala de la parter. Nu am putut solicita urna mobila, fiindca in ziua precedenta eram la Sibiu.

Desi nu s-a schimbat nici domiciliul meu, nici sediul sectiei de votare la care sunt arondata, situatia a fost asemanatoare si la alegerile prezidentiale din 2 noiembrie 2014. In acest caz, insa, dupa doua ore de asteptare si concluzia presedintelui sectiei de votare ca nu exista nici o solutie legala, am acceptat sa fiu purtata pe scari pana la etajul 1, ceea ce este nu numai umilitor, dar si periculos, nu numai pentru mine, ci si pentru persoanele care ma ridica.

Doua saptamani mai tarziu, la turul doi al alegerilor prezidentiale, am solicitat cu doua zile inainte la sectia de votare ca sectia mea sa fie localizata intr-o sala la parter.

Presedinta sectiei mi-a raspuns ca nu se poate “sa mute cateva mii de oameni pentru unul singur” (acele cateva mii de persoane erau deja inghesuite in sala?).

De asemenea, aceeasi presedinta a mentionat ca a raportat la primarie situatia din turul 1, iar “seful de acolo” a spus ca n-are ce face si ca “daca au urcat-o o data, sa o mai urce si a doua oara”. Desigur, mi s-a oferit solutia urnei mobile, dar numai dupa amiaza, caci “nu putem dimineata”.

In concluzie, in ceea ce ma priveste, experienta exprimarii votului este asociata cu umilinta, timp pierdut si pericol deoarece singurele mele optiuni sunt urna mobila sau acceptul de a fi carata pe scari de binevoitori din sectia de votare. Consider ca nici una dintre aceste variante nu este acceptabila si am sa aduc argumente care sa sustina aceasta opinie.

Varianta 1 (urna mobila): utilizarea acestei proceduri presupune sa stau acasa toata ziua si sa imi anulez orice activitate de durata (odihna, relaxare, iesirea in oras cu familia sau cu prietenii etc), in asteptarea urnei mobile. Oare timpul unei persoane cu dizabilitati nu este la fel de limitat si pretios ca al altor cetateni? Aceasta este o dovada de desconsiderare si un mod de gandire profund jignitor la adresa persoanelor cu dizabilitati. Mai mult, aceasta solutie incurajeaza izolarea si duce la mutilarea severa a capacitatii de socializare.

Urna mobila este o solutie extrema, aplicabila exclusiv persoanelor nedeplasabile datorita unei stari de sanatate extrem de precare sau afectate de boli contagioase. Acesta nu este cazul meu (si al multor persoane cu dizabilitati). Din pacate, urna mobila este folosita ca o “portita de salvare” a autoritatilor de la efortul de a accesibiliza spatiul public (care include si sectiile de votare, de regula amenajate in scoli).Din punct de vedere legal, se incalca flagrant principii fundamentale stipulate in Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (la care Romania a aderat), cum ar fi “libertatea de a alege şi independenţa persoanelor, participarea deplină şi eficientă la viaţa socială şi includerea în societate, oportunităţi egale, accesibilitate” (Articolul 3 din Conventia mai sus mentionata).

Varianta 2 (caratul pe scari de catre voluntari din sectia de votare): reprezinta o solutie foarte dificila si prezinta un risc ridicat, atat pentru mine, cat si pentru cei ce ma ridica. Cine isi asuma acest risc si acopera pagubele, in cazul unui nedorit accident? Mai mult, acesta este un atentat nu doar la siguranta persoanei cu dizabilitati, ci si la demnitatea acesteia, fiind tratata ca o povara pentru societate si ajungand tinta unor comentarii mai mult sau mai putin rautacioase din partea spectatorilor.

Din punct de vedere legal, din nou este incalcata Conventia ONU, Articolul 29 despre Participarea la viaţa politică şi publică, care prevede ca “Statele Participante vor asigura persoanelor cu dizabilităţi drepturi politice şi oportunitatea de a beneficia de aceste drepturi, în măsură egală cu alţi cetăţeni şi îşi asumă responsabilitatea să asigure că persoanele cu dizabilităţi pot lua parte eficient şi deplin la viaţa politică şi publică, […] inclusiv dreptul şi oportunitatea persoanelor cu dizabilităţi de a vota şi a fi alese, printre altele, prin următoarele metode: (i) Asigurarea că procedurile de vot, spaţiile şi materialele sunt corespunzătoare, accesibile şi uşor de înţeles şi utilizat”.Oare ce trebuie sa fac pentru a avea parte de o experienta electorala apropiata de normalitate?

Dimineata, inainte de a merge la institut, am facut un popas in fata scolii in care se amplaseaza sectiile de votare, unde urmeaza sa votez si eu, nu se montase o rampa de acces in scoala.

P.S. Eu, Dan Udrea detest pe toti aceia care folosesc cuvantul handicapat.
Ziaristul sau reporterul care relateaza despre o persoana handicapata imi provoaca greata si voma.
Pentru ca acesti profesionisti sunt de fapt needucati. Ei se pot mandrii ca sunt handicapati. Si au dreptate, sunt handicapti educationali si restanti la omenie.

La alegerile parlamentare

Peste 18,8 milioane de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în România sau în străinătate fiind aşteptaţi să îşi aleagă reprezentanţii în Parlament pentru următorii patru ani (Detalii aici). Printre ei se numără și un bărbat din Buzău.



Paul Danciu, un bărbat fără mâini din Buzău, a oferit o demonstrație de spirit civic. Jurnaliștii de la Libertatea au surprins o imagine cu bărbatul când ține cu dinții buletinele de vot și le bagă în urne.

Greu încercat de soartă, bărbatul a mers la urne pentru a-și exercita dreptul democratic. Extrem de ambițios, n-a vrut să fie ajutat.

„Astăzi am vrut să merg şi eu la vot chiar dacă ştiu că lumea o să râdă de mine. Sper ca la votul din 2016 cineva să-şi facă milă şi de mine ca să-mi cumpăr proteze pentru mâini, dar sunt foarte scumpe - peste 35.000 de euro. Vreau ca data viitoare să pot vota şi eu ca un om normal”, a spus Paul Danciu.

El are 33 de ani și a rămas fără ambele mâini la vârsta de 12 ani, în urma unui accident. Paul Danciu a învăţat să folosească telefonul și calculatorul cu ajutorul picioarelor şi cu gura.

Am un gust amar, sunt foarte dezamagit.

Se face mare caz . Domnul Chisalita Ioan Narcis este primul senator ales in Parlamentul Romaniei. A candidat , fiind imobilizat in scaun cu rotile. Asa este. Numai ca Domnul Senator ales nu este la primul mandat. A fot deputat si in perioada 2008/2012.
A fost membru in Comisia de Munca si Protectie Sociala.
In doi ani dupa ce dumnealui a suferit un cumplit accident si a ramas imobilizat ,... nu a gasit e cuviinta sa se uite macar pe
Legea 448/2006.
Iata cum se prabuseste un mit. Oamenii mediteaza si invata din necazuri.
Asadar, complet neadevarat !

80.000 de persoane cu handicap din Germania nu pot vota la alegerile parlamentare din septembrie. Si pentru diaspora germana sunt restrictii


Luna viitoare, germanii aleg noul Bundestag. Dar nu toti cetatenii cu varsta peste 18 ani pot vota la 24 septembrie. Astfel, peste 80.000 de persoane cu handicap sunt excluse din alegeri. Si nu doar acestea. Exista anumite restrictii pentru puscariasi si chiar pentru cetatenii germani care locuiesc in strainatate. Campania electorala din acest an se anunta mult mai scumpa decat in anii anteriori, iar referitor la duelul televizat de saptamana viitoare, intre Angela Merkel si Martin Schulz, se vorbeste despre un "boicot".

Votul handicapatilor mintal
Persoanele cu dizabilitati mintale pot participa la alegeri in landurile Schleswig-Holstein si Renania de Nord-Westfalia, dar numai la alegerile parlamentare. In ciuda acestor exceptii, la nivel federal, Germania nu respecta prevederile Conventiei ONU privind egalitatea intre persoane cu handicap, care a intrat in vigoare in 2008. Aceasta conventie obliga statele partenere "sa se asigure ca persoanele cu handicap pot participa eficient si cuprinzator la viata politica si publica, cu drepturi egale cu ceilalti".

Jumatate din cele 28 de tari membre ale UE sunt in mare masura preocupate de acest lucru. Irlanda, Finlanda si Tarile de Jos nu au nicio restrictie privind dreptul de vot. In alte tari, dreptul la vot poate fi retras, doar daca un judecator decide aceasta, si o face in mod individual.

Kay NietfeldVerena Bentele, comisarul pentru dizabilitati al guvernului federal, solicita o reformă a legii electorale. "Pentru mine este foarte important ca fiecare persoana in Germania sa-si poataexercita cel mai important drept democratic, si anume dreptul de vot", a spus ea, citata de Tagesschau.de.

Problema ar trebui fie inclusa in urmatorul acord de coalitie. SPD a inclus dreptul de vot pentru toate persoanele cu dizabilitati in programul lor electoral. Iar Britta Haßelmann, liderul partidului parlamentar al Verzilor, a declarat ca excluderea handicapatilor mental de la alegeri nu a fost justificata.

Deja in acordul precedent de coalitie, Uniunea CDU/CSU si SPD si-aformulat scopul de a reduce barierele pentru persoanele cu handicap. Dar cum CDU a insistat asupra unei largi reforme electorale, iar in pachetul legislativ propus mai erau si alte puncte referitoare la vot, coalitia nu a gasit un consens, iar in cele din urma nu s-a intamplat nimic.

Votul diasporei
In afara zecilor de mii de persoane cu handicap mintal, mai exista si alte grupuri, care sunt excluse din alegeri, din diferite motive. Unul dintre acestea este cel al diasporei, adica cetatenii germani care trăiesc permanent in strainatate. Ei isi depun cererile de a vota la o anumitacircumscriptie, pentru fiecare alegeri, insa trebuie sa explice de ce doresc sa voteze acolo. Cele mai frecvente motive invocate sunt parteneriatele oraselor si relatiile de familie, cu circumscriptia electorala.

In plus, germanii din strainatate trebuie sa explice modul în care sunt afectati de politica germana. Organizatia umbrela a minoritătii germane din Polonia, VdG, vede acest lucru in mod critic. "Noi facem o justificare subiectiva, care este apoi evaluata subiectiv, de catre liderul electoral respectiv", spune Bernard Gaida, presedintele acestei asociatii, publicatiei germane FOCUS Online.

Prin urmare, in opinia sa, nu exista un standard obiectiv pentru refuzarea sau acceptarea cererilor. In urma unor discutii cu politicienii germani, Gaida a remarcat insa ca nu exista prea multă dorinta de a schimba aceasta practica. In plus, el este de parere ca refuzurile ar trebui safie transmise mai repede, astfel incat solicitantii să aiba posibilitatea de a face recurs.

Votul detinutilor
Exista insa si oameni care isipierd temporar dreptul de vot. Persoanele condamnate pot fi sterse din registrul electoral, timp de doi pana la cinci ani. Acest lucru se intampla insa doar in cazuri rare, de exemplu in timpul detentiei pentru tradare sau atac asupra presedintelui federal.

Nici infractorilor detinuti psihiatric, carora judecatorii le-au atribuit o tulburare profunda a constiintei, nu li se permite sa voteze. Din perspectiva autoritatilor electorale, ei nu au "un grad minim de intelegere", care este necesar in luarea unei decizii importante, cum ar fi partidul care sa fie votat.

Cat costa alegerile
Alegerile din 24 septembrie pentru Bundestag vor fi mai costisitoare ca niciodata. Dupa cum a precizat Saarbrückener Zeitung, Ministerul Federal de Interne estimeazabugetul pentru organizarea votarii la 92 de milioane de euro. La alegerile de acum patru ani, s-au cheltuit cu 15 milioane mai putin, adica în jur de 77 de milioane de euro Un ofiter de presa al ministerului a confirmat aceasta cifra, la cererea Spiegel online.

Potrivit Ministerului Federal al Afacerilor Interne, costurile mai mari s-ar justifica prin cresterea taxelor postale pentru trimiterea notificarilor electorale si a buletinelor de vot. In plus, asistentii electorali beneficiaza de remuneratii mai mari: presedintii de comisieelectorala primesc acum 35 de euro pe zi, iar ceilalti membri, fiecare cate 25 de euro. Cu patru ani in urma, suma se ridica la doar 21 de euro.

In alegerile din Bundestag ar fi necesari 650.000 de asistenti electorali voluntari, care sa asigurederularea unei votari fara probleme, in aproximativ 90.000 de locatii electorale, considera Gerd Landsberg, presedintele Asociatiei oraselor si comunelor germane (Deutschen Städte- und Gemeindebund). El spune ca in la acest capitol de organizare "mai exista lacune".

Daca la nivelul "practic" al procesului electoral se invoca lacune, la cel mediatic se invoca "boicot". Boicot al actualului cancelar, Angela Merkel, ai carei reprezentanti in campanie au refuzat categoric un nou format al duelului televizat. Acesta e promgramat duminica viitoare, in 3 septembrie, si va fi transmis de televiziunile ARD, ZDF, RTL si ProSiebenSat1.

Realizatorii acestora ar fi vrut sa schimbe formatul emisiunii, impartind-o in doua secvente de 45 de minute, in care doar cate doi moderatori sa puna intrebari. Prin aceasta schimbare, s-a incercat crearea "de mai mult spatiu pentru detalieresispontaneitate". In afara de asta, televiziunile si-ar fi dorit doua transmisiuni, la date diferite, a duelului electoral Merkel (CDU) -Schulz (SPD).

Propunerile au fost refuzate de echipa Merkel, boicotandu-se astfel incercarea de inovatie la nivel mediatic, a confruntarii electorale televizate, care, daca nu decide cancelarul, in orice caz da electoratului un puternic semnal. Fostul redactor sef al ZDF, Nikolaus Brender, o acuza pe Merkel ca, "prin presiunea masiva a apropiatilor sai, a redus duelul la un format de cancelar".

Toți cetățenii din Europa au dreptul să voteze?



Milioane de europeni cu dizabilități sunt excluși de la acest drept
Dreptul de participare la viață politică și dreptul la vot reprezintă drepturi fundamentale pentru toți cetățenii. Ele se află în centrul democrației și al cetățeniei. Acestea sunt, de asemenea, drepturi consacrate în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD ONU) pe care Uniunea Europeană (UE) și toate statele sale membre (cu excepția Irlandei) au ratificat-o, adică au obligația să le ducă la îndeplinire pentru toți cetățenii lor cu dizabilități. În realitate, însă, milioane de persoane cu dizabilități din Europa sunt private de exercitarea acestui drept fundamental. Femeile cu dizabilități, persoanele cu dizabilități care trăiesc în instituții și persoanele cu dizabilități mai puțin vizibile, cum ar fi dizabilitățile intelectuale sau psihosociale, prezintă un risc și mai mare de a fi excluse, menționează EDF.

Această chestiune crucială a fost discutată pe larg în cadrul reuniunii Consiliului EDF care a avut loc în Estonia, găzduită de Camera Estoniană a Persoanelor cu Handicap și susținută de Președinția Estoniană a UE.

Membrii EDF au făcut schimb de experiențe și cunoștințe cu privire la situația dreptului de vot în țările lor. Unele dintre exemplele pe care le-au oferit membrii EDF în timpul discuției sunt:

,,În Lituania, 60% dintre secțiile de votare nu sunt accesibile. Restul se presupune că sunt accesibile, dar în practică lucrurile stau diferit.”

,,85 000 de persoane din Germania nu au voie să voteze. Acestea sunt persoane cu demență și persoane cu dizabilități intelectuale sau psihosociale”.

,,În Ungaria, 56.000 de persoane cu dizabilități se află sub supraveghere și 48.000 dintre aceștia nu au voie să voteze”.
,,În multe țări ale UE, persoanele cu dizabilități sunt blocate în instituții și nu li se permite să voteze; nici măcar nu știu că au loc alegeri”.

Chiar dacă persoanele cu dizabilități au dreptul legal la vot în unele țări, lipsa accesibilității face ca acesta să fie imposibil de pus în practică. Există adesea secții de votare inaccesibile, lipsa documentelor și a informațiilor în formate accesibile, cum ar fi materialele în limbajul Braille, în limbajul semnelor sau cele ușor de citit, procese complicate, lipsa de conștientizare cu privire la handicap și accesibilitate etc.

,,În Portugalia, persoanele cu dizabilități intelectuale nu pot vota deoarece informația nu le este oferită în moduri accesibile pe care să le poată înțelege, cum ar fi versiunile lizibile”.

,,În Ungaria, secțiile de vot accesibile pot fi foarte departe de locul în care trăiesc, ceea ce face dificil pentru persoanele cu dizabilități să ajungă la ele și să-și exercite dreptul.

Comitetul ONU, care monitorizează activitatea depusă de UE și statele sale membre în vederea punerii în aplicare a CRPD, a evidențiat în repetate rânduri încălcarea dreptului de participare la viață politică, precum și a dreptului de vot pentru persoanele cu handicap în majoritatea statelor membre ale UE. În unele țări din întreaga lume, uneori a fost luată o decizie a instanței pentru ca autoritățile publice să înceapă în cele din urmă să revizuiască legislația și să oprească votarea discriminării.

Având în vedere viitoarele alegeri europene din 2019, EDF organizează campanii pentru dreptul de participare la viață politică și dreptul la vot. EDF solicită Parlamentului European și tuturor guvernelor din Europa să-și revizuiască legile și procedurile pentru a se asigura că toate persoanele cu handicap își exercită dreptul de a vota și de a candida la alegeri, la fel ca toți ceilalți.

EDF colaborează îndeaproape cu Comitetul Economic și Social European (CESE), care oferă informații despre un raport pe care CESE îl pregătește pe această temă. Raportorul CESE al acestui raport, Krzysztof Pater, a participat la consiliul EDF în Estonia și și-a prezentat raportul de activitate.

,,Dreptul la vot nu este doar un drept fundamental, ci și o problemă de demnitate”, a spus Krzysztof Pater subliniind că discriminarea apare atunci când unii cetățeni au drepturi depline, iar alții drepturi parțiale.

Raportorul CESE a solicitat, de asemenea, membrilor FED să ofere Comitetului Economic și Social European expertiza necesară pentru a avea un raport bogat care să arate situația reală a dreptului de vot în Europa. Krzysztof Pater intenționează să adopte raportul la începutul anului 2018.
Al patrulea Parlament European pentru persoanele cu dizabilități

Participarea politică și dreptul la vot vor fi, de asemenea, tema celui de-al patrulea Parlament European pentru persoanele cu dizabilități (EPPD), care va avea loc la 6 decembrie 2017 în Parlamentul European, la Bruxelles. Acesta este un eveniment organizat de EDF și Parlamentul European, care va reuni sute de delegați ai organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu handicap din întreaga Europă, membri ai Parlamentului European și reprezentanți de nivel înalt ai altor instituții ale UE.

Traducere: Lavinia Elena Niculicea

Cum e umilită o persoană cu handicap în România atunci când merge la vot



Robert Gavrilescu, persoană aflată în scaunul cu rotile, a prezentat pe pagina sa de Facebook o înregistrare video în care arată modul în care a fos tratat atunci când a venit să voteze.

Robert nu a putut să intre singur în secţia de votare din comuna Teleşti, din judeţul Gorj, acolo unde îşi are domiciliul, pentru că aceasta nu era dotată cu o rampă de acces pentru pesoanele cu dizabilităţi. Acesta a fost nevoit să fie umilit pentru a-şi exprima deptul la vot. În comuna Teleşti au avut loc alegeri parţiale în urmă cu aproximativ o lună pentru funcţia de primar, după ce fostul edil a fost declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate.

Are o formaţie şi cântă la evenimente Robert Gavrilescu este o persoană cuoscută în judeţul Gorj. Acesta este cântăreţ şi are propria sa formaţie cu care cântă la tot felul de evenimente. El este o victimă a sistemului medical din România Robert se deplasează doar cu ajutorul scaunului cu rotile. La vârsta de aproape doi ani i s-a făcut un vaccin împotriva poliomelitei şi a rămas paralizat pe viaţă. Suferă de sechele de poliomelită din cauza vaccinului. A fost crescut de bunicii, pentru că mama lui a murit atunci când el avea o vârstă fragedă, iar tatăl l-a abandonat. Îi datorează totul bunicii, pentru că s-a sacrificat ca el să poată urma o carieră muzicală. Robert a făcut şi el eforturi supraomeneşti ca să înveţe să câte. Pleca de acasă şi parcurgea cu căruciorul cu rotile 20 de kilometri până la Târgu Jiu, pentru a urma studii muzicale.

S-a plecat cu URNA MOBILĂ. În ce spital din Bucureşti, niciun pacient nu a vrut să VOTEZE la referendumul pentru familie 2018

Mai mulţi pacienţi şi medici care lucrează în spitalele din Capitală au votat, sâmbătă, cu urna mobilă. Dacă la unele spitale au fost înregistrate peste 100 de solicitări din partea pacienţilor de a vota, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti nu a fost înregistrată niciuna.

La Spitalul Floreasca au fost înscrişi pe liste 89 de persoane, pentru a vota cu urna mobilă, ânsă, potrivit purtătorului de cuvânt la unităţii spitaliceşti, Bogdan Opriţa, 24 de persoane nu au avut acte de identitate şi nu au putut vota.

Urna mobilă a fost solicitată şi la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila”. Astfel, pe listă au fost înscrişi 119 persoane, dintre care au votat 100.

De asemenea, potrivit reprezentanţilor Spitalului Universitar, până vineri, niciun pacient nu şi-a exprimat dorinţa de a vota prin intermediul urnei mobile.

Referendumul pentru familie, care se va desfăşura sâmbătă şi duminică, între orele 7.00 – 21.00, are la bază iniţiativă cetăţenească demarată de Coaliţia pentru Familie, prima de după 1989. Pentru a fi valabil referendumul, la urne trebuie să se prezinte cel puţin 5.685.202 persoane cu drept de vot.

Întrebarea care va fi adresată românilor la referendumul pentru redefinirea familiei va fi: „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?".

Aglomeratie la urna mobila de referendum: A fost ceruta de peste 25 de mii persoane. Judetele fruntase



Doar 5,72% dintre romanii cu drept de vot s-au prezentat sambata la urne, in prima zi a referendumului prin care se doreste revizuirea notiunii de familie in Constitutie.

Mai exact, au votat 1.046.583 alegatori, potrivit datelor publicate de Biroul Electoral Central. Dintre acestia, 25.078 si-au exercitat optiunea cu ajutorul urnei mobile.

Cele mai multe persoane care au ales sa voteze in acest fel au fost din judetul Dolj - 2.165 alegatori. Urmeaza Bihor cu 1.481 de solicitari pentru urna mobila, Dambovita cu 1.328, Bacau cu 1.047, Bucuresti cu 1.041 si Ilfov cu 981 de cereri pentru urna mobila.

La polul opus, in Covasna nu a fost solicitata urna mobila de nicio persoana, in Valcea au fost doar 11 cereri, in Brasov 62, in Caras Severin 88, iar in Tulcea 96.

Duminica este a doua zi in care romanii isi pot exprima optiunea de vot la referendumul pentru redefinirea casatoriei in Constitutie.

Urmareste, LIVE TEXT, ce se intampla in sectiile de vot, cele mai importante declaratii si momente ale zilei marcate de referendum


Sambata scrutinul s-a dovedit a fi aproape inutil avand in vedere prezenta extrem de scazuta la vot, doar putin peste un milion (din 18 milioane) de romani au fost la urne.

Organizarea plebiscitului a costat vreo 35 de milioane de euro, insa imaginile din sectiile de vot au aratat incaperi goale, unde observatorii si delegatii au lasat sa treaca timpul facand haz de necaz, citind sau chiar dormind. Au fost zeci de sectii unde nimeni n-a votat. Sau cel mult un alegator.

Intrebarea care asteapta raspuns pe buletinul de vot este "Sunteti de acord cu legea de revizuire a Constitutiei Romaniei in forma adoptata de Parlament?". Observatorii si jurnalistii au relatat nu putine cazuri in care cetatenii dadeau perdeaua la o parte ca sa intrebe unde pun stampila "pentru familie" sau "ei cu cine voteaza?".

Iata cum s-a desfasurat prima zi de vot la referendumul pentru familie, pe care foarte multi au decis sa il boicoteze.

Manifestul și petiția EDF privind alegerile europene din 2019



Peste 80 de milioane de persoane cu dizabilități trăiesc în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, majoritatea campaniilor electorale nu țin cont de nevoile de accesibilitate ale persoanelor cu dizabilități fizice, senzoriale, intelectuale sau psihosociale.

Persoanele cu handicap sunt private de dreptul de a vota și de a participa la alegeri din cauza numeroaselor bariere privind accesibilitatea: scări în secțiile de votare, informații greu de înțeles, lipsa subtitrărilor și instrucțiuni de vot care nu sunt accesibile (fonturi mici, fără să fie în Braille etc).

Delegații celei de-a patra ediții a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD), reprezentând mișcarea europeană pentru persoanele cu dizabilități, au adoptat la Bruxelles, pe 6 decembrie 2017, un manifest privind alegerile europene din 2019.

Acest manifest solicită:

• Alegeri accesibile și inclusive

EDF solicită liderilor politici ai UE să se asigure că persoanele cu dizabilități își pot exercita dreptul de a vota și de a candida la alegeri, prin intermediul următoarelor acțiuni:

• Asigurarea dreptului persoanelor cu dizabilități de a vota și de a candida la alegeri, așa cum este garantat de art. 29 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), care prevede că toate persoanele cu dizabilități, indiferent de tipul și gradul lor de handicap, pot participa la viața politică și publică, prin participarea la alegeri atât ca alegători, cât și în calitate de candidați, în condiții egale cu ceilalți.

• Înlocuirea legislației existente privind capacitatea juridică, pentru a se conforma articolului 12 al CRPD și Comentariului general nr. 1 al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.

• Asigurarea faptului că secțiile de votare și procedurile de vot (inclusiv pentru votul de la distanță) sunt accesibile tuturor persoanelor cu handicap.

• Asigurarea faptului că facilitățile și materialele pentru campania electorală, dezbaterile politice, programele partidelor politice și site-urile web sunt accesibile persoanelor cu dizabilități.

• Asigurarea faptului că toate persoanele cu handicap, inclusiv cele care trăiesc în instituții, își pot exercita dreptul de vot independent.

• Asigurarea colectării și analizării datelor privind participarea politică a persoanelor cu dizabilități.

• Strategie europeană 2020-2030 pentru persoanele cu dizabilități

EDF solicită liderilor politici ai UE să adopte Strategia europeană 2020-2030 pentru persoanele cu dizabilități care:

• Să îndeplinească toate prevederile CRPD, cu un buget alocat pentru punerea sa în aplicare și un mecanism de monitorizare bine finanțat;

• Să fie integrată în acțiunile întreprinse în urma Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a Pilonului european al drepturilor sociale;

• Să fie în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cu obiectivele de dezvoltare durabilă;

• Să se bazează pe observațiile finale către UE ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap;

• Să implice toate instituțiile, organismele și agențiile UE în implementarea și monitorizarea Strategiei.

Strategia ar trebui să devină forța motrice a unei noi Agende privind drepturile persoanelor cu dizabilități din 2020-2030. Acesta ar trebui să includă anul 2021 ca următorul An european al drepturilor persoanelor cu handicap, pentru a sărbători cea de-a zecea aniversare a semnării CRPD de către UE.

În centrul Strategiei, ar trebui să fie stabilirea unui dialog structurat cu persoanele cu dizabilități și organizațiile lor reprezentative, cu o linie bugetară independentă. Aceasta va permite consultarea și participarea semnificativă a persoanelor cu handicap și a organizațiilor lor reprezentative, inclusiv a femeilor, a fetelor și a băieților cu dizabilități, așa cum sunt consacrate în articolele 4.3 și 33.3 din CRPD.

• Finanțarea UE pentru a asigura egalitatea de șanse și nediscriminarea

EDF solicită conducerii politice a UE:

• Să asigure un buget adecvat pentru politica de coeziune în următorul cadru financiar multianual;

• Să asigure implicarea structurată și semnificativă a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor lor reprezentative în negocierile privind fondurile europene și viitorul buget al UE;

• Să mențină principiile generale ale egalității între femei și bărbați și a nediscriminării, inclusiv principiul accesibilității persoanelor cu handicap în procesul de planificare și implementare a tuturor programelor finanțate de UE.

• Un Pilon european al drepturilor sociale care să îmbunătățească condițiile de viață ale persoanelor cu dizabilități și familiilor acestora

ED solicită liderilor politici ai UE și statelor membre:

– Asigurarea implicării structurate a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor lor reprezentative în implementarea Pilonului european al drepturilor sociale și a inițiativelor conexe. Aceasta include alocarea de resurse adecvate pentru a asigura accesibilitatea și integrarea deplină a persoanelor cu handicap;

– Stabilirea unui nivel de protecție socială care să asigure tuturor persoanelor cu dizabilități și familiilor lor un nivel de trai adecvat și demn;

– Adoptarea măsurilor care să includă angajarea persoanelor cu handicap în toate politicile, programele și legislațiile care vizează creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în UE. Dreptul la muncă ar trebui promovat pe baza egalității de șanse cu ceilalți pe o piață a forței de muncă deschisă, incluzivă și accesibilă persoanelor cu dizabilități, așa cum se prevede în art. 27 CRPD;

– Să se asigure că toate persoanele cu handicap au acces la un loc de muncă incluziv pe piața muncii deschisă, cu un salariu echitabil, cazare rezonabilă și acces la un sistem eficient de protecție socială;

– Să se asigure că toate persoanele cu dizabilități se pot bucura de dreptul la o educație incluzivă, cu sprijin individualizat în cadrul sistemului de învățământ general;

– Să pună capăt segregării persoanelor cu dizabilități în instituții. În plus, să se garanteze măsuri adecvate pentru a se face tranziția de la viața instituțională la cea comunitară, un proces care să permită participarea deplină și eficientă a persoanelor cu dizabilități la viața comunității.

• O Europă accesibilă

EDF solicită liderilor politici europeni:

– Să adopte, să pună în aplicare și să asigure respectarea Actul european privind accesibilitatea;

– Să se asigure că Tratatul de la Marrakesh este implementat pe deplin în cadrul UE și în cooperare cu țările partenere din întreaga lume, astfel încât persoanele cu deficiențe de vedere să aibă acces la aceleași cărți, reviste și materiale de lectură ca toate celelalte persoane;

– Să se abțină de la impunerea unei compensații economice pentru cărți în formate accesibile pentru persoanele cu handicap;

– Să pună în aplicare și să adopte politicile necesare pentru a se asigura că dezvoltările tehnologice actuale și viitoare nu lasă pe nimeni în urmă și sunt concepute pentru toți, astfel încât persoanele cu dizabilități să le poată folosi și să se bucure de ele în condiții de egalitate cu ceilalți, îmbunătățind viața independentă și participarea deplină la toate aspectele vieții;

– Aplicarea legislației UE privind drepturile pasagerilor, consolidarea dispozițiilor privind accesibilitatea pentru a se asigura că pasagerii cu handicap se bucură de libertatea de mișcare în aceleași condiții cu ceilalți.

• O Europă a Drepturilor Omului

EDF solicită liderilor politici europeni:

– Adoptarea unei legislații orizontale a UE privind tratamentul egal;

– Asigurarea că drepturile femeilor și ale fetelor cu dizabilități sunt luate în considerare în cadrul tutror măsurilor legislative și administrative privind egalitatea de gen;

– Ratificarea și punerea în aplicare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, inclusiv prin interzicerea practicării sterilizării forțate.

În plus, EDF a lansat, pe 19 noiembrie 2018, petiția ,,Alegeri europene pentru toți”, care spune liderilor că e nevoie de o Europă mai democratică, în care toți să fie egali și că vocile celor 80 de milioane de europeni contează.

Consiliul Național al Dizabilității din România atrage atenția Autorității Electorale Permanente că persoanele cu dizabilități nu au acces la vot



Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat şi a lansat în dezbatere publică o serie de proiecte de hotărâri ale Guvernului privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019. Având în vedere acest demers, Consiliul Național al Dizabilității din România atrage atenția Autorității Electorale Permanente că persoanele cu dizabilități nu au acces la vot.

,,Am semnalat în repetate rânduri că în multe situații secția de vot se află la etaj, iar instituția respectivă nu are lift. Urna mobila ar trebui să fie o soluție opțională, persoanele cu dizabilități doresc să ia parte la viața comunității, să iasă din casă.

Potrivit Legii 448/2006, accesibilitate înseamnă „ansamblul de măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic, precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esenţial de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaţiilor persoanelor cu handicap în societate“.

Sunt foarte multe instituții fără accesibilitate, în aceste cazuri, fiind timpul scurt, pentru persoanele greu deplasabile și nedeplasabile propunem posibilitatea să se voteze pe liste suplimentare, așa cum legea permite persoanelor aflate în tranzit. Solicităm accesul persoanelor cu dizabilități la vot”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Procedura pentru solicitarea urnei speciale (mobile) – Alegeri pentru Parlamentul European




Descarcă CERERE-URNĂ-SPECIALĂ-mobilă aici…

Conform Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European
Art. 47.

(1) Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare.



Extras din DECIZIA 56D/12.04.2019 a Biroului Electoral Central privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 26 mai 2019:

Art. 1. – (1) Cererile scrise formulate de alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, însoţite de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, prin care se solicită deplasarea urnei speciale, se depun cel mai târziu în preziua alegerilor.

(2) Cererea de votare prin intermediul urnei speciale, formulată de alegător, trebuie datată şi semnată olograf şi va cuprinde numele, prenumele, data naşterii, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate valabil, precum şi adresa la care se află.

(3) În acest sens, birourile electorale ale secţiilor de votare vor asigura, între orele 18.00 şi 20.00 ale zilei de 25 mai 2019, prezenţa la sediul secţiei de votare, pentru a putea primi cererile de deplasare a urnei speciale.

Art. 2. – (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului de calculator să preînregistreze în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri de votare cu urna specială, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei care se deplasează cu urna specială, pe baza semnăturilor în extrasul din lista electorală suplimentară.

(2) Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.



Art. 3. – (1) în cazul în care persoanele netransportabile, ale căror date de identificare sunt cuprinse în cererile de votare prin intermediul urnei speciale, sunt înscrise în lista electorală permanentă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu sprijinul celorlalţi membri ai biroului, realizează următoarele operaţiuni:

a) înscrie datele de identificare ale persoanelor netransportabile din lista electorală permanentă pe extrasul din lista electorală suplimentară;

b) semnează şi ştampilează cu ştampila de control extrasul din lista electorală suplimentară;

c) înscrie în rubrica de semnătură acronimul V.U.S. (votează cu urna specială). în cazul în care, la întoarcerea echipei ce se deplasează cu urna specială, constată că pe extrasul din lista electorală suplimentară apare semnătura alegătorului, radiază alegătorul din lista electorală permanentă, prin bararea cu o linie orizontală a tuturor datelor alegătorului. în cazul în care constată că alegătorul nu şi-a exercitat dreptul de vot şi nu a semnat în extras, radiază cu o linie orizontală menţiunea V.U.S.

2) în situaţia în care persoanele netransportabile, ale căror date de identificare sunt cuprinse în cererile de votare prin intermediul urnei speciale, sunt înscrise în lista electorală specială, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu sprijinul celorlalţi membri ai biroului, realizează următoarele operaţiuni:

a) înscrie datele de identificare ale persoanelor netransportabile din lista electorală specială pe extrasul din lista electorală suplimentară;

b) semnează şi ştampilează cu ştampila de control extrasul din lista electorală suplimentară;


d) semnează şi ştampilează cu ştampila de control lista electorală suplimentară şi extrasul din lista electorală suplimentară.

Art. 4. – în ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se va asigura că echipa formată din doi membri ai biroului electoral se va deplasa cu următoarele materiale:

a) urna specială, care este sigilată prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare;
b) buletinele de vot, pe care a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare;
c) o ştampilă cu menţiunea „VOTAT”;
d) timbre autocolante;
e) o tuşieră;
f) cel puţin un pix de culoare albastră;
g) extrasul din lista electorală suplimentară ce conţine datele de identificare ale persoanelor netransportabile care vor vota prin intermediul urnei speciale.

Art. 5. – (1) Echipa formată din cei doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, însoţită de pază, se deplasează numai la adresele unde s-a solicitat urna specială.

(2) Odată ajunşi la adresa unde se află alegătorul netransportabil, membrii echipei prevăzute la alin. (1) vor solicita alegătorului să-şi prezinte actul de identitate valabil.

(3) Membrii echipei prevăzute la alin. (1) se vor asigura că alegătorul netransportabil semnează în extrasul din lista electorală suplimentară în dreptul datelor privind identitatea sa.

(4) După realizarea activităţilor prevăzute la alin. (2) şi (3), membrii echipei arătate la alin. (1) înmânează alegătorului un buletin de vot, ştampila cu menţiunea „VOTAT” şi tuşiera.

(5) Echipa prevăzută la alin. (1) are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea secretului votului.

Art. 6. – (1) Alegătorii netransportabili care votează prin intermediul urnei speciale sunt radiaţi din listele electorale existente la secţia de votare.

(2) La înscrierea numărului alegătorilor prevăzut la nr. al din procesul-verbal privind rezultatele alegerilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea în vedere alegătorii înscrişi în lista electorală permanentă (fără a scădea numărul alegătorilor care au fost radiaţi întrucât au votat cu urna specială şi au semnat în extrasul din lista electorală suplimentară).

Cerere pentru urna mobilă la alegerile Prezidențiale din 24.11.2019. (Turul II)

Birourile electorale ale secţiilor de votare vor primi, SÂMBĂTĂ, 23 NOIEMBRIE 2019 între orele 18.00 și 20.00 CERERI pentru urna mobilă pentru persoanele nedeplasabile !