SUBIECT: Despre Indemnizatiile cuvenite persoanelor cu dizabilitati

Constatam urmatoarea situatie;

Indemizatiile le primim conform Legii 448/2006.
La gradul accentuat indemnizatia era 166 de lei, plus 68 de lei bugetul personal egal cu 234 de lei.
In luna ianuarie 2007 salariul minim pe economie era 390 de lei.
Punctul de pensie in 01.12.2006> 396,20 RON >OUG nr. 90/20.11.2006

Hai sa calculam;

234 de lei raportat la 390 de lei reprezinta 60 la suta
234 de lei raportat la 396 de lei reprezinta 59 la suta.

Astazi, decembrie 2016;
Salariul Minim pe Economie egal cu 1250 de lei.
272 de lei raportat la 1250 de lei reprezinta 21,76 la suta

Valoarea punctului de pensie este 871,2 lei.
272 de lei raportat la 871,2 lei este 31, 221...la suta

In concluzie indemnizatia raportata la salariul minim pe economie a scazut de la 59 % la 21,76 % adica a scazut de 3 ori.
Indemnizatia raportata la punctul de pensie de 871,2 lei a scazut de 2 ori.

URA !

Guvernul ar urma să adopte OUG privind majorarea indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap şi susţinerea angajării acestora



Guvernul Mihai Tudose ar urma că adopte vineri, în cadrul primei şedinţe a acestui Cabinet, OUG de modificare a Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,

care prevede creşterea indemnizaţiei la 640 pentru cei care suferă de un handicap grav
şi la 480 pentru cei cu handicap accentuat, măsura urmând a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018,

au precizat, pentru News.ro, surse politice. Actul normativ mai stabileşte ca prioritate angajarea în muncă a acestor persoane în procent de 4% din numărul total de angajaţi din instituţiile şi firmele cu peste 50 de salariaţi. De asemenea, în cazul copiilor cu handicap grav, certificatul acestora va fi valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani, fără să fie necesar să se mai prezinte periodic la comisiile de evaluare.

Potrivit OUG, 717.502 persoane beneficiază de o formă de sprijin financiar sub forma prestaţiei sociale (persoanele cu handicap uşor nu beneficiază de prestaţii sociale şi nici persoanele aflate într-un serviciu public rezidenţial – centru rezidenţial).

„În ultimii ani, costurile de trai s-au modificat considerabil, iar acest aspect îl resimţim fiecare dintre noi, în special persoanele din grupuri vulnerabile, cum sunt persoanele cu dizabilităţi. În momentul de faţă, este practic imposibil să trăieşti cu o sumă de 349 de lei pe lună, cum este cazul persoanelor cu handicap grav sau 243 de lei pe lună, cum este cazul persoanelor cu handicap accentuat”, se mai arată în actul normativ.

Astfel, una din măsurile urmărite prin OUG este de a creşte „semnificativ” valoarea prestaţiei de care beneficiază persoanele cu handicap.

Totodată, Ministerul Muncii intenţionează să reglementeze un mecanism de creştere a prestaţiei prin raportare la pensia socială minimă, în condiţiile în care, în varianta actuală de lege, creşterea prestaţiei este legată de evoluţia indicelui preţului de consum, „indicator ce nu a mai crescut de foarte mult timp”.

O altă prevedere din OUG are în vedere crearea de oportunităţi pentru autorităţile locale (consiliile locale) de a dezvolta servicii sociale de tip rezidenţial (centre de zi, centre respiro şi locuinţe protejate).

„Legea nr. 448/2006 permitea DGASPC-urilor să deschidă astfel de servicii publice, însă nu şi autorităţilor locale. În acest sens, se doreşte să se ducă serviciile cât mai aproape de cetăţean. Această prevedere creează o oportunitate pentru primării şi nu o obligaţie de a înfiinţa servicii”, arată ordonanţa de urgenţă.

De asemenea, copiii cu handicap grav, care au îngrijiri paliative, nu vor trebui să se mai prezinte periodic la comisiile de evaluare, certificatul lor fiind valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani.

În textul OUG mai este precizat faptul că persoanele cu dizabilităţi vor primi din oficiu prestaţia socială, şi nu în baza unei cereri.

Ministerul Muncii mai vizează, prin OUG de modificare a Legi nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, şi susţinerea angajării în muncă a acestora.

„În Romania avem în prezent 34.343 de persoane cu dizabilităţi angajate în muncă. În acest context, proiectul de ordonanţă de urgenţă stabileşte ca prioritate angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi în procent de 4% din numărul total de angajaţi din instituţiile şi firmele cu peste 50 de salariaţi, neîndeplinirea acestei obligaţii atrăgând după sine plata unei taxe către bugetul de stat. Noutatea adusă de actul normativ constă în încurajarea angajării în muncă şi descurajarea neangajării prin creşterea taxei la nivelul salariului minim brut pentru fiecare persoană neangajată până la atingerea procentului de 4%. Totodată, eliminăm opţiunea de a contracta servicii şi produse de la unităţi protejate atunci când nu este respectată obligaţia legală de angajare în procent de 4% pentru persoanele cu handicap”, se precizează în textul actului normativ.

Astfel, instituţiile publice au obligaţia organizării de concursuri destinate persoanelor cu dizabilităţi.

De asemenea, odată cu intrarea în vigoare a OUG, „5.150 de persoane cu handicap grav psihic şi mintal vor beneficia de scutire la plata contribuţiei datorate pentru adulţii cu handicap din centrele rezidenţiale”.

În prezent, obligaţia de întreţinere pentru adulţii cu handicap asistaţi în centre se întinde până la fraţi şi surori, rudele în linie dreaptă, soţ şi soţie, modificarea adusă prin actul normativ restrângând această obligaţie la soţ şi soţie, părinţi pentru copii şi copiii pentru părinţi.

Tergiversarea emiterii unui act normativ menit să reglementeze majorarea prestației sociale va scoate în stradă persoanele cu dizabilități



Scrisoare deschisă adresată Guvernului României și Ministerului Muncii și Justiției Sociale

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) își manifestă indignarea pentru tergiversarea emiterii unui act normativ menit să reglementeze majorarea prestației sociale pentru persoanele cu dizabilități. ONG-urile membre ale CNDR iau în calcul organizarea unui protest de mare amploare.

În ședința de Guvern din data de 30 iunie 2017, Guvernul României a aprobat un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care va aduce o serie de beneficii persoanelor cu dizabilități și familiilor acestora, dar nu a inclus cel mai stringent beneficiu, respectiv creșterea cuantumului pentru prestațiile sociale, cunoscându-se condiția de sărăcie extremă în care se află persoanele cu dizabilități din România.

În cadrul aceleiași ședințe de guvern doamna Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și Justiției Sociale, a anunțat că măsura cu privire la creșterea prestațiilor pentru persoanele cu dizabilități va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, în condițiile în care, în ultimile apariții în mass media, și-a asumat public faptul că de la 1 iulie 2017 vor fi majorate prestațiile sociale pentru persoanele cu dizabilități.

Ultima valoare a prestației sociale (indemnizație și buget personal complementar) de care beneficiază adultul cu handicap, a fost stabilită în anul 2015 și este de:
a)indemnizația lunară, indiferent de venituri:
234 lei, pentru adultul cu handicap grav;
193 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
106 lei, pentru adultul cu handicap grav;
79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
39 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

Astfel că, adulții încadrați în gradul de handicap grav încasează în total 340 lei lunar, adulții încadrați în grad de handicap accentuat încasează în total 272 lei lunar, iar adulții încadrați în grad de handicap mediu încasează în total 39 lei lunar.

Dorim să vă atragem atenția că nivelul cuantumului prestațiilor sociale, în plată la această dată, afectează negativ viața persoanelor cu dizabilități și menține procesul de marginalizare socială.

Astfel, din 2006 de când a intrat în vigoare legea 448/2006 și până în prezent, prestația socială a avut o evoluție în trepte, cu valori mici cum se vede în continuare, în timp ce salariul minim brut pe economie a crescut constant an de an, dacă la intrarea în vigoare a legii 448/2006 această prestație socială pentru adultul încadrat în gradul de handicap grav era de 259 lei lunar, în anul 2012 a crescut la 293 lei lunar, iar din 2015 și până astăzi a rămas la 340 lei lunar, reprezentând cca 30%, aproxitativ de 1,32 ori. Salariul minim brut a crescut de la 330 lei lunar, în 2006, la 1450 lei în prezent, adică de 4,39 ori.

De asemeni, dacă se urmărește valoarea prestației sociale raportată la salariul minim brut se constată o scădere enormă, de la cca 78% în 2006, la cca 23% azi, în 2017.

Putem spune astăzi că o asemenea situație nu se regăsește în nicio țară din UE și credem că în nicio țară democrată și civilizată din lume, situația din România fiind aproape de definirea uneia de genocid față de persoanele cu dizabilități.

Așa cum este prevăzut în art.28 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007, semnată de România la 26 septembrie 2007 și ratificată prin Legea nr. 21/2010:

1.Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu dizabilități la un standard adecvat de viață pentru ele și familiile lor, inclusiv la alimentație, îmbrăcăminte și locuință adecvate și la îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai și vor lua măsurile adecvate pentru a proteja și promova exercitarea acestui drept fără discriminare pe criterii de dizabilitate;

2. Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu dizabilități la protecție socială și posibilitatea de a se bucura de acest drept fără discriminare pe criterii de dizabilitate și vor lua măsurile adecvate pentru a proteja și promova respectarea acestui drept.
Conform art. 50 din Constituția României “Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.”

Avem convingerea că Ministerul Muncii și Justiției Sociale va lua în calcul interesele persoanelor cu dizabilități și va rezolva cu maximă operativitate problema ridicată de Consiliul Național al Dizabilității din România.

Scrisoare deschisă adresată Primului ministru al României, domnul Mihai Tudose

Domnule Prim ministru,



Vă sesizăm public faptul că este pe cale de a fi realizată o modificare legislativă prin Ordonanță de Urgență, care va trimite în șomaj peste 2000 de persoane cu dizabilități severe din România, care au depășit statutul de asistat social. Acestea în prezent sunt angajate în 740 de unități protejate – loc de muncă protejat în care minim 30% din angajați sunt persoane cu handicap și primesc suplimentar servicii de orientare profesională, calificare la locul de muncă și asistență personalizată continuă, asigurându-se inclusiv tranziția spre piața muncii. Mai mult, peste 200 de unități protejate, au fost înființate și dezvoltate prin POCU – FSE 2008-2013, fiind acum în perioada de sustenabilitate.

Ordonanța va produce efecte grave la nivelul unităților protejate, pentru că pe lângă închiderea celor 740 de unități protejate și concedierea a peste 2000 de persoane cu handicap grav, își vor pierde locul de muncă cel puțin încă 4000 de persoane care lucrează în aceste structuri, inclusiv din alte categorii defavorizate, unele fiind autorizate și ca întreprinderi sociale de inserție. Astfel vor ajunge din nou dependenți de prestații sociale, trăind în excluziune și sărăcie și punând continuu presiune pe bugetul de stat.

Organizațiile semnatare ale acestei scrisori, vă solicită dumneavoastră și Guvernului României să nu lucrați împotriva acestor români și să nu adoptați această ordonanță înainte de organizarea unei dezbateri publice pe tema modificării art.78 din Legea 448/2006.

Modificarea Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin Ordonanță de Urgență, avizată astăzi în Comitetul Economic și Social și propusă spre adoptare în ședința de Guvern, va lăsa aceste persoane fără loc de muncă, deoarece piața neconvențională a muncii nu are măsuri de suport de integrare profesională specializate în domeniul dizabilității, iar constrângerea angajatorilor prin dublarea taxei actuale pentru neangajare sau organizare de concursuri de angajare speciale de către instituțiile publice, vor conduce doar la colectarea suplimentară de fonduri la bugetul de stat, nu și la crearea de locuri de muncă suplimentare pentru persoane cu handicap.

Art.78 din legea 448/2006, prevedea ca angajatorii cu mai mult de 50 de angajați, care nu pot avea angajate 4% dintre aceștia persoane cu dizabilități, să poată achiziționa de la unități protejate autorizate, produse și servicii realizate de persoanele cu dizabilități. Această facilitate non-fiscală pentru unități protejate, oferea posibilitatea unei piețe rezervate, care să acopere diferența de costuri legată de integrarea socio-profesională a persoanelor cu handicap, prevedere care există la nivelul tuturor statelor din Uniunea Europeană.

Ordonanța nu va mai oferi această alternativă pentru firme private și instituții publice, singura obligație, fiind doar de plată a taxei de handicap la bugetul de stat, suma fiind totodată dublată prin această măsură, față de ce prevede în prezent legea.

Deși ordonanța conține și unele măsuri binevenite, modificarea adusă la art.78 din Legea 448/2006, încalcă art. 50 din Constituție – Protecția persoanelor cu handicap – ”Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.” Conform art. 115 din constituție, (4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Considerăm că această ordonanță nu are elemente de urgență în angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilități, obligația de angajare în procent de 4% persoane cu handicap existând și până în prezent în Legea 448/2006, atât în sectorul public, cât și privat, respectiv obligația de plată la bugetul de stat a taxei.

România a ratificat Convenția ONU pentru persoanele cu dizabilități, dar este departe de alte state UE în incluziunea acestor persoane. Indicatorul de angajare a acestei categorii de persoane este în jur de 15%, în timp ce rata de angajare în munca la nivel de UE pentru persoanele cu dizabilități este de 48,7% (sursa: Marianne Thyessen, Comisar european al DG Employment, Social Affair and Inclusion, Conferința internațională privind angajarea asistată, Belfast, 2017).

În aceste condiții, în loc să analizăm și să dezbatem, toți cei care avem expertiză în domeniul angajării persoanelor cu dizabilități, astfel încât modificarea legii să nu pună în pericol exact beneficiarul principal al acestei legi- persoana cu handicap, se invocă o urgență a adoptării acestei Ordonanțe de urgență cu impact negativ puternic.

În România sunt organizații neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități, care au dezvoltat unități protejate cu zeci de angajați din această categorie, multe dintre ele considerate modele de bună practică, premiate la nivel național și internațional. Acestea pot contribui la identificarea de soluții constructive pentru corectarea Legii 448/2006, astfel încât ea să servească 100% scopului declarat. Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități are deja aceste propuneri care ar evita distrugerea a 740 de unități protejate și trimiterea în șomaj a peste 4000 de persoane din care peste 2000 cu dizabilități.

Faptul că există și unități care speculează prevederile legale nu trebuie să ducă la pedepsirea la grămadă și a celor cinstiți și a celor necinstiți, și la excluderea unor români din societate sau transformarea lor în asistați, sub pretextul că dorim să le facem bine.

Împreună putem găsi soluții, astfel încât să crească și veniturile la bugetul de stat și numărul persoanelor cu dizabilități angajate în unități protejate și pe piața neconvențională a muncii. Vă solicităm insistent să folosiți experiența noastră de 10 ani în domeniul economiei sociale și să analizați modificările în discuție cu înțelepciune, ținând cont de interesul persoanelor cu dizabilități!

Detalii suplimentare pot oferite de către Mihaela Munteanu, Director de Dezvoltare și Advocacy FONSS, la tel. 0740513864, mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Subscrisele:

FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
Rețeaua Dizabnet
RISE- rețeaua întreprinderilor sociale de inserție prin economie socială

FEDRA – Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist
Asociația ROMANIAN WOMEN’S LOBBY (ROWL)
Reţeaua DIZABNET (www.dizabnet.ro) a fost înfiinţată în 2007 şi acţionează ca o platformă de comunicare şi reprezentare pentru prestatorii de servicii în domeniul dizabilităţii, în complementaritate cu organizaţiile care reprezintă interesele şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi în acord cu documentele internaţionale din acest domeniu, în special Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi. În prezent, DIZABNET are 106 membri, organizaţii / instituții cu caracter privat şi public, unități protejate, cabinete individuale, precum și experți independenți sau din domeniul universitar. Secretariatul Reţelei DIZABNET este asigurat din anul 2016 de către Federația DIZABNET.

DIZABNET este partener al FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (www.fonss.ro) și membru observator al EASPD – Asociația Europeană a Prestatorilor de Servicii pentru Persoane cu Dizabilități (www.easpd.eu).

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS, reprezintă o platformă de lobby și advocacy, care și-a propus ca misiune implicarea în schimbarea politicilor și dezvoltarea sustenabilă a serviciilor sociale. Federația reunește 27 de organizații cu experiență relevantă în domeniu: Asociația Alternative Sociale, Asociația Betania Bacău, Asociația Blijdorp Suceava, Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Neuromotor Bacău- Centrul Daniel, Asociaţia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale – Luceafărul, Neamţ, Asociația Joyo și Asociația Four Change, Asociația Regională de Educare a Adulților Suceava (AREAS), Asociația Salvați Copiii Iași, Centrul de Dezvoltare Socială, Centrul de Mediere și Securitate Comunitară Iași (CMSC), Centrul Diecezan Caritas, Filiala Iași a Asociației Naționale pentru Copii și Adulți cu Autism din România (A.N.C.A.A.R.), Fundația “Alaturi de Voi” România, Fundaţia ”Ancora Salvării” Iași, Fundația COTE, Fundația de Dezvoltare Locală “Speranța” Tg. Neamț, Fundația de Sprijin Comunitar Bacău (FSC), Fundația Enable România, Fundația Inimă de Copil, Galați, Fundația Iosif, Fundația Păpădia Iași, Fundația Serviciilor Sociale Bethany, Fundaţia Solidaritate şi Speranţă Iași, Fundația Star of Hope România, Fundația World Vision România și Organizația Umanitară Concordia. Detalii pe www.fonss.ro si www.voceaong.ro

RISE Romania – Reteaua romana a intreprinderilor sociale de insertie are ca obiectiv principal sustinerea si dezvoltarea intreprinderilor de insertie pentru persoane dezavantajate in combaterea excluziunii si a discriminarilor prin advocacy pentru ameliorarea cadrului legislativ si politicilor publice, promovarea sectorului economiei sociale, produselor si serviciilor intreprinderilor sociale de insertie, cooperarea intre membri prin dezvoltarea parteneriatelor si schimbul de bune practici. Membrii retelei RISE Romania sunt fundatia Alaturi de Voi Romania, Atelierul de Panza / Recicleta Viitor Plus, Fundatia Dezvoltarea Popoarelor, asociatia Ateliere Fara Frontiere, Fundatia Motivation, Organizatia Umanitara Concordia, Touched Collection, Areas Suceava, ACSIS, CRIES Timisoara, Caritas Muscel.”

FEDRA – Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist este prima federaţie de acest tip din România, care are ca membri în principal organizaţii de părinţi şi se doreşte a fi o voce puternică şi unitară a organizaţiilor de profil din România, având ca scop crearea şi păstrarea unui mediu adecvat pentru stimularea şi sprijinirea persoanelor cu TSA. Organizațiile membre FEDRA sunt: ANCAAR Argeş, ANCAAR Craiova, ANCAAR Iaşi, Asociația Autism Baia Mare, Asociația Autism Transilvania Cluj, Asociația “Centrul de psihologie Delta Dunării”, Asociația Centrul Terapeutic Marea Neagră de Sprijin a Persoanelor cu Autism Constanța, Asociația Copiii de Cristal Brașov, Asociația Dincolo de Tăcere Galați, Autism Europa Bistrița – Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism Micul Prinţ, Asociația Învingem Autismul Bucuresți, Asociația Părinților Copiilor cu Autism din Județul Botoșani, Asociația Puzzle România, Asociația “Rază de Speanță în Intervenția și Terapia TSA” Brașov, Asociația SOS Autism Bihor, Asociația de Sprijin pentru Părinții și Copii cu Autism Galați, AUTISM ROMANIA-Asociația Părinților Copiilor cu Autism, Fundația Romanian Angel Appeal Bucuresți, Fundația Univers Plus Piatra Neamț și Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual. www.autismfedra.ro

Asociația ROMANIAN WOMEN’S LOBBY (ROWL) reprezintă de 10 ani coordonarea la nivel național în România al EUROPEAN WOMEN LOBBY (EWL). În prezent, European Women’s Lobby numără mai mult de 2.500 de organizații membre din 31 de țări , organizate în Coordonări Naționale (similare Romanian Women’s Lobby) , precum și 20 de rețele la nivel European. Romanian Women’s Lobby (ROWL) urmărește procesele de adoptare sau modificare a politicilor și legislației din România privind egalitatea de gen, precum și punerea lor în aplicare la nivel național. Datorita obiectivelor si misiunii sale, acelea de a lucra pentru atingerea egalității dintre femei si bărbați, de a promova drepturile femeii in toate sferele vieții publice si private, de a se îndrepta către o justiție economica si sociala pentru toate femeile in diversitatea lor, și de a elimina toate formele de violență masculină împotriva femeii. In acest moment ROWL are 21 de ONG-uri membre din tara si diaspora, cu experiență în abordarea integratoare și monitorizarea egalității de gen și perspectivelor asupra drepturilor femeii în toate ariile politicilor României și Uniunii Europene pentru atingerea unei parități democratice la toate nivelurile și în toate domeniile. ONG-uri membre ale ROMANIAN WOMEN’S LOBBY: Asociatia Clara, Asociatia „Centrul de dezvoltare comunitara” Neamt, Asociatia E-Romnja, Asociatia „Femeia Conteaza”, Asociatia Femeilor Jurnaliste din Romania „Ariadna”, Asociatia Femeilor din Mediul Rural „Olga Sturdza”, Asociatia Front , Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen – ALEG, Asociatia Pas Alternativ , Asociatia pentru Promovarea Femeii din România, Asociatia SEVA, Associazione Donne Romene in Italia – A.D.R.I, Centrul de Afaceri MASTER, Centrul de incubare creativ inovativ de afaceri CICIA, Centrul de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen FILIA , Fundatia Centrul de Mediere si Securitate Comunitara , Fundația Corona, Fundatia Sanse Egale pentru Femei, Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala , Societatea de Analize Feministe AnA, Societatea Doamnelor Bucovinene.

Potrivit raportului de activitate al Executivului, au fost stabilite o serie de obiective pentru fiecare instituţie în parte. Astfel, în ceea ce priveşte Ministerul Muncii, la 1 august se vor adopta, în Guvern, modificările care vor fi aduse Legii nr. 448 privind persoanele cu dizabilităţi şi, totodată, se vor aproba creşteri ale indemnizaţiilor pentru aceste persoane începând cu 1 ianuarie 2018.

Mai multe aici: https://goo.gl/bz6UQB

Anunţ ŞOC de la OLGUŢA VASILESCU!



În Programul de Guvernare se prevede o scădere cu şase ani a vârstei de pensionare pentru femeile care au peste trei copii, a mai precizat ministrul Muncii. De asemenea, actualele pensii minime vor trece ca prestaţii sociale în noua lege şi se vor mări de la 520 de lei, la 640 în 2018.

"Noi avem în Programul de Guvernare ca femeile cu peste trei copii să aibă şase ani în minus la pensie. Sigur că, de când am început să comunicăm acest lucru, în spaţiul public au apărut tot felul de idei: nu ar mai fi mai bine să fie un an pentru femeile cu un copil, doi ani pentru femeile cu doi copii, etc. Sunt tot felul de dezbateri pe subiectul respectiv, dar eu vă spun cum va apărea în lege şi cum este în programul nostru de guvernare. Nu vor mai fi acele pensii minime despre care să discutam în legislaţia de pensii, vor trece ca şi prestaţie socială. Ele vor rămâne, chiar se vor mări de anul viitor. Aşa numita acum pensie minimă, care este de 520 de lei, va ajunge la 640 de lei, dar nu va mai fi categorisită ca şi pensie, ci ca o prestaţie socială. Am avut stupefacţia să observăm că, după ce am crescut indemnizaţia socială minimă de la 400 la 520 de lei, sunt foarte mulţi pensionari cu 520 de lei, care au cotizat, care au muncit, şi este clar că va trebui să corectăm sistemul", a explicat Vasilescu.

Lia Olguţa Vasilescu consideră că noua Lege a pensiilor va fi mult mai corectă şi va putea fi şi mai predictibilă pentru Ministerul Finanţelor, dacă nu se mai modifică o perioadă îndelungată de timp, pentru că astfel se va şti anual cât are de pus în contul bugetului de pensii.

P.S. Imi cer scuze ca am copiat astfel, dar vreau sa ne fie foarte clara viziunea Guvernantilor in aceasta problema.
Si pe acest Forum Prostemcell sunt multe persoane interesate de aceasta stire.

Noua lege: dispar pensiile minime, care devin prestatii sociale; nu creste varsta de pensionare

Autoritatile nu au intentia de a egaliza varsta de pensionare a femeilor cu cea a barbatilor in noua Lege a pensiilor, deoarece in Romania nu exista acelasi standard si aceeasi medie de viata ca in Uniunea Europeana, unde tendinta de iesire la pensie este spre 70 de ani, a declarat, duminica, ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, la Romania TV.

"S-a tot discutat in aceasta perioada ca vrem sa intervenim la varsta de pensionare. Parerea mea este ca noi nu avem acelasi standard de viata si aceeasi medie de viata ca in Uniunea Europeana ca sa ne ducem dupa ei la 67 de ani, chiar tendinta este spre 70 de ani de iesire la pensie, si de egalizat femeile cu barbatii.

Practic, ajungi sa cotizezi toata viata si te mai bucuri de pensie un an sau doi, daca mai apuci sa te bucuri de pensie. Din punctul acesta de vedere, noi nu avem de gand sa facem asta. Exista o directiva a Uniunii Europene care obliga Romania ca pana in 2030 varstele de pensionare sa fie egalizate la barbati si la femei, dar mai avem destul de mult pana in 2030 si vom mai vedea ce va mai fi pana atunci. Nu ne-am propus sa facem si nici in Programul de Guvernare nu figureaza asta", a precizat Vasilescu intr-o interventie la postul de televiziune.

Intrebata care vor fi categoriile ce vor beneficia de pensionare anticipata in noua Lege a pensiilor, ministrul Muncii a precizat ca in Programul de Guvernare se prevede o scadere cu sase ani a varstei de pensionare pentru femeile care au peste trei copii. De asemenea, ministrul a anuntat ca actualele pensii minime vor trece ca prestatii sociale in noua lege si se vor mari de la 520 de lei, la 640 de lei in 2018.

"Noi avem in Programul de Guvernare ca femeile cu peste trei copii sa aiba sase ani in minus la pensie. Sigur ca, de cand am inceput sa comunicam acest lucru, in spatiul public au aparut tot felul de idei: nu ar mai fi mai bine sa fie un an pentru femeile cu un copil, doi ani pentru femeile cu doi copii etc. Sunt tot felul de dezbateri pe subiectul respectiv, dar eu va spun cum va aparea in lege si cum este in programul nostru de guvernare.

Nu vor mai fi acele pensii minime despre care sa discutam in legislatia de pensii, vor trece ca si prestatie sociala. Ele vor ramane, chiar se vor mari de anul viitor. Asa numita acum pensie minima, care este de 520 de lei, va ajunge la 640 de lei, dar nu va mai fi categorisita ca si pensie, ci ca o prestatie sociala. Am avut stupefactia sa observam ca, dupa ce am crescut indemnizatia sociala minima de la 400 la 520 de lei, sunt foarte multi pensionari cu 520 de lei, care au cotizat, care au muncit, si este clar ca va trebui sa corectam sistemul", a explicat Vasilescu.

In opinia acesteia, noua Lege a pensiilor va fi mult mai corecta si va putea fi si mai predictibila pentru Ministerul Finantelor, daca nu se mai modifica o perioada indelungata de timp, pentru ca astfel se va sti anual cat are de pus in contul bugetului de pensii.

"Noi am lucrat cu specialistii de la Casa Nationala de Pensii si cu oameni din Ministerul Muncii dar si din afara sistemului, finantisti, care la ora actuala fac tot felul de calcule. Este vorba de o alta formula de calcul pe care noi o vom aplica in aceasta lege", a explicat Olguta Vasilescu.
Totodata, ministrul Muncii sustine ca, pana la sfarsitul anului viitor, prin toate masurile care vor fi luate se va ajunge la o echilibrare a bugetului asigurari sociale.

"Pana la sfarsitul anului viitor, prin toate masurile pe care le vom lua anul acesta si anul viitor, vom ajunge la o echilibrare a bugetului asigurarilor sociale. Anul trecut a fost un deficit de 15 miliarde de lei. Ca sa intelegem de unde plecam. Nicio pensie nu va scadea, conform Legii pensiilor. Ce a fost de corectat in partea de pensii speciale s-a cam corectat, in sensul ca nu mai pot sa depaseasca salariul net si nu se mai actualizeaza cu salariile aflate in plata.

In ceea ce priveste pensiile, se va respecta programul de guvernare cu cresteri anuale. Aceasta lege se refera la partea de contributivitate. De altfel, Casa Nationala Pensii este in subordinea Ministerului Muncii, iar pentru pensiile militare sunt doua case impartite, una la Ministerul Apararii si una la Ministerul de Interne, care ar trebui sa lucreze pe legislatia proprie. Aici exista o singura referire la pensiile speciale si aceea ca nu se mai pot cumula doua pensii speciale sau o pensie speciala cu salariul la stat", a adaugat ministrul Muncii.

In ce priveste momentul adoptarii Legii si intrarii ei in vigoare, Olguta Vasilescu a spus ca "Legea pensiilor este gata, este scrisa, acum se fac calculele cu impactul pe urmatorii ani, la Ministerul Finantelor si la Casa de Pensii.

Dupa care o prezentam din nou coalitiei, pentru a decide modalitatea in care va fi adoptata: semnata de parlamentari si trimisa comisiilor de specialitate sau trimiterea in dezbatre publica o luna, apoi adoptat proiectul de lege de catre guvern si apoi trimisa in parlament", a explicat Vasilescu la Antena 3.

Ea a mai adaugat ca, desigur, presedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat ca va fi adoptata pana la 1 ianuarie 2018, "dar nu stii niciodata cat dureaza dezbaterea parlamentara".

In final, Olguta Vasilescu a dat asigurari ca "nu vor exista pensionari care sa fie nemultumiti, pentru ca nicio pensie nu va scadea. Chiar daca in urma calculului va fi in minus, acestia raman cu pensia care este acum in plata".

Clarificări importante privind prestațiile sociale pentru persoanele cu handicap și pensia de invaliditate



În urma numeroaselor adrese primite de Consiliul Național al Dizabilității din România, specialiștii CNDR au constatat că există multe confuzii în ceea ce privesc prestațiile sociale și pensia de invaliditate. Pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilități și al aparținătorilor acestora redăm actele normative care legiferează acordarea prestației sociale și a pensiei de invaliditate.

Prestaţiile sociale acordate persoanelor cu handicap
Actele normative care legiferează acordarea de prestații sociale persoanelor cu handicap sunt Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (actualizată 01/ 2017 ) și Hotărârea nr. 268 / 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
• Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (actualizată 01/ 2017)
Art. 57
(1) Dreptul la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Cererea pentru plata prestaţiilor sociale se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale competente în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap.

(3) Cererea şi actele doveditoare pot fi depuse în condiţiile prevăzute la art. 31 alin. (3).

(4) Plata prestaţiei sociale se face începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare încetării dreptului la prestaţia socială respectivă.

Art. 58
(1) Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%.

(2) Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaţie lunară de hrană, calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice.

(3) Adultul cu handicap vizual grav primeşte pentru plata însoţitorului o indemnizaţie echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.

(4) Adultul cu handicap beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de următoarele prestaţii sociale:
a) indemnizaţie lunară, indiferent de venituri:
234 lei, pentru adultul cu handicap grav;
193 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
106 lei, pentru adultul cu handicap grav;
79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
39 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

(5) Beneficiază de prestaţia socială prevăzută la alin. (4) lit. b) ( buget complementar lunar, indiferent de venituri) şi familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere.

(6) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4) ( prestații sociale):
a) adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice, cu excepţia centrului de tip respiro;

b) persoanele cu handicap care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei;

c) adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.

(7) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4) lit. a) (indemnizaţie lunară, indiferent de venituri) adulţii cu handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.

(9) De dreptul prevăzut la alin. (2) poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe perioada în care este îngrijit în familie.

(10) Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1) – (5) şi cheltuielilor de administrare se vor asigura prin bugetele proprii ale judeţelor/sectoarelor municipiului Bucureşti din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

(11) Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) – (5) se realizează prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(12) Bugetul personal complementar prevăzut la alin. (4) lit. b) nu este luat în calcul la stabilirea altor drepturi şi obligaţii.

(13) Cuantumul drepturilor se actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 75
(1)Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercita profesia, meseria sau ocupaţia, pentru a dobândi şi menţine un loc de muncă, precum şi pentru a promova profesional.

Art. 77
(1) Persoanele cu handicap au dreptul de a munci şi de a realiza venituri în conformitate cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu dispoziţiile speciale din prezenta lege.

(2) În sensul prezentei legi şi numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană cu handicap se înţelege şi persoana invalidă gradul III.
Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale,angajat al Primăriei cu contract individual de muncă sau pot opta între asistent personal și primirea unei indemnizații lunare.

Persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate pot opta pentru indemnizația pentru însoțitor prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de opțiune se menține și în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă.

• Hotărârea nr. 268 / 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Art. 36
(1) Cererea pentru acordarea de prestaţii sociale se înregistrează fie la primăria localităţii de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei cu handicap, fie la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(2) Primăria va transmite direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului cererea şi actele doveditoare în termen de 5 zile calendaristice de la data depunerii acestora.

(3) Actele doveditoare sunt următoarele:
a) copie de pe actul de identitate;

b) copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap; în cazul în care există diferenţe de nume între actul de identitate şi certificat, se solicită actul care să ateste schimbarea numelui;

c) declaraţie pe propria răspundere privind tipul de venit.

(4) Prestaţia socială are caracter lunar, se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare celei în care persoana cu handicap nu mai îndeplineşte condiţiile care au dus la stabilirea dreptului.

(5) Stabilirea, suspendarea sau încetarea dreptului la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se face conform legii, în baza dispoziţiei directorului executiv al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale a sectorului municipiului Bucureşti.

(6) Prestaţiile sociale rămase neîncasate de către persoana cu handicap decedată, reprezentând indemnizaţia şi/sau bugetul personal complementar pe luna în care a avut loc decesul, şi, după caz, prestaţiile sociale cuvenite şi neachitate până la deces se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

(7) Sumele prevăzute la alin. (6) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
Încadrare în grad de handicap şi eliberarea certificatului de încadrare în grad de handicap revine Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap pe baza raportului de evaluare complexă întocmit de Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap şi a criteriilor medicopsihosociale cuprinse în Ordinul nr. 762 / 31.08.2007 al Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi al Ministrului Sănătăţii Publice şi în

Ordinul nr. 1992 / 19.11.2007 al MSP, cu modificările și completările ulterioare.

Încadrarea în grad de handicap se realizează, ca urmare a evaluării complexe, evaluându-se starea prezentă a persoanei, în baza diagnosticului consemnat în referatele medicale de specialitate, în concordanţă cu stadiul afecţiunii medicale şi cu parametrii funcţionali obiectivaţi prin explorările paraclinice, precum şi cu nivelul autonomiei personale rezultat din datele înscrise în ancheta socială.
Dosarul pentru evaluare se depune de către persoana solicitantă sau reprezentantul legal al acesteia, la registratura primăriei din localitatea de domiciliu/reşedinţă sau la registratura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Actul normativ care legiferează acordarea pensiei de invaliditate și a pensiei de urmaș este Legea nr. 263 / 2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările și completările ulterioare ( actualizată 01-2017)

Pensia de invaliditate
Art, 68
(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;

b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1), şi persoanele care se află în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c) şi

g) (în sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat sau a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar).

(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

(4) Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Art. 69
În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;

b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;

c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Art. 70
(1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

(2) CNPP şi casele de pensii sectoriale, prin intermediul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Art. 71
(1)Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale, iar în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) (în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale), de către comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului, sau, după caz, la comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă. În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 73
Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare.

Art. 74
Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2), (3) şi (4)
Articolul 76 (1) Persoanelor prevăzute la art. 73, încadrate în gradul I sau II de invaliditate, li se acordă stagiul potenţial prevăzut la art. 75 alin. (1) în condiţiile în care au realizat, la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, stagiul de cotizare în raport cu vârsta.

Art. 77
(1) Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.

(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.

(3) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

Articolul 118
(1) În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii pentru limită de vârstă;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b).

(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5).

Art.58
Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:

a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.

Art. 59
Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.

Pensia de invaliditate acordată persoanelor cu handicap/dizabilități care nu au stagiul de cotizare
Prin Decizia Curții Constituționale (680/2012) și a Legii 37/2013 care modifică Legea pensiilor (263/2010), persoanele cu handicap/dizabilități care beneficiază doar prestația socială (indemnizația lunară+ buget personal complementar lunar) și este încadrat în grad de invaliditate, poate primi pe lânga prestația socială și indemnizația lunară (dacă au a optat în locul asistentului personal) și pensia de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, chiar dacă nu a muncit niciodată.

Procedura obținerii pensiei de invaliditate pentru persoanele cu handicap/dizabilități care nu au stagiul de cotizare

1. Prezentarea la medicul specialist (neurolog, ortoped, s.a) care, pe baza actelor medicale (ieșiri din spital și certificatul de handicap), va face un referat necesar întocmirii dosarului pentru încadrarea în grad de invaliditate.

2.Încheierea unui Contract de asigurat cu Casa de Pensii de pe raza de domiciliu prin achitarea unei taxe de asigurat, pentru care se eliberează o chitanță,necesară pentru completarea unui dosar ce se va depune la comisia de expertiză.Taxa de asigurat se achită pentru minim o lună de zile.

3. Se întocmește dosarul pentru încadrarea în grad de invaliditate care cuprinde:
– cererea privind acordarea pensiei de invaliditate;
– documente medicale;
– certificatul de handicap;
– copie după cartea de identitate;
– referatul medicului specialist (prevăzute la art. 76, alin. (1), lit. b) din HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010)
– contractul de asigurat încheiat cu Casa de Pensii de pe raza de domiciliu;
– chitanța eliberată Casa de Pensii de pe raza de domiciliu care atestă că a fost achitată taxa de asigurat;

Dosarul se depune la Comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii de pe raza de domiciliu.

4.Medicul expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă emite un certificat de invaliditate.

5. Depunerea certificatului de invaliditate la Casa Teritorială de Pensii care va emite Decizia de pensionare.

Aproape 800.000 de persoane cu handicap vor beneficia de indemnizaţii majorate, din ianuarie 2018

Valoarea sprijinului financiar pentru persoanele cu dizabilităţi va fi majorată semnificativ începând cu 1 ianuarie 2018, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 60 adoptată de Guvern în şedinţa din 4.08.2017, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Actul normativ modifică Legea 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în sensul integrării lor în societate, inclusiv prin creşterea ponderii în rândul salariaţilor, în acord cu prevederile Strategiei naţionale „O societate fără bariere”.

Una dintre cele mai importante modificări cuprinse în OUG se referă la modalitatea de actualizare a cuantumului drepturilor acordate persoanelor cu handicap, respectiv prin raportare la Indicatorul Social de Referinţă (ISR), stabilit în baza Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.



Majorarea sprijinului financiar acordat persoanelor cu handicap va avea loc în două etape: prima, începând cu 1 ianuarie 2018, iar cea de-a doua, de la 1 iulie 2018.



Potrivit noului actului normativ, persoanele adulte cu handicap vor beneficia de creşterea cuantumului prestaţiilor sociale, astfel:

– pentru adultul cu handicap grav: de la 340 de lei (indemnizaţie + buget complementar lunar) la 450 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018 şi 500 de lei, de la 1 iulie 2018

– pentru adultul cu handicap accentuat: de la 272 de lei (indemnizaţie + buget complementar lunar) la 350 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018 şi 375 de lei, de la 1 iulie 2018

–pentru adultul cu handicap mediu: de la 39 de lei (buget complementar lunar) la 50 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018 şi 60 de lei, de la 1 iulie 2018



Tot de la 1 ianuarie 2018 se vor majora prestaţiile sociale pentru copiii cu handicap, pe perioada în care părintele, tutorele sau persoana desemnată are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil cu dizabilităţi, după cum urmează:

în cazul copilului cu handicap grav: de la 106 lei (buget complementar) la 250 lei, începând cu 1 ianuarie 2018 (50% din ISR) și 300 lei, începând cu 1 iulie 2018 (60% din ISR)
în cazul copilului cu handicap accentuat: de la 79 lei (buget complementar) la 150 lei, începând cu 1 ianuarie 2018 (30% din ISR) și 175 lei, începând cu 1 iulie 2018 (35% din ISR)
în cazul copilului cu handicap mediu: de la 39 lei (buget complementar) la 50 lei, începând cu 1 ianuarie 2018 (10% din ISR) și 60 lei, începând cu 1 iulie 2018 (12% din ISR)


În total, numărul beneficiarilor acestui act normativ este de aproximativ 786.546 de persoane cu dizabilităţi, câte erau înregistrate la sfârşitul anului trecut. Dintre acestea, 706.401 sunt adulte, restul de 80.145 sunt copii.



O altă modificare pe care o aduce noul act normativ, este aceea că, instituţiile publice cu peste 50 de salariaţi, sunt obligate să organizeze concursuri dedicate angajării persoanelor cu dizabilităţi.



Măsurile stabilite de Guvern prin această ordonanţă sunt cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020. În același timp, actul normativ transpune în practică principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York în 2006 și ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.

OUG nr. 60 care modifică și completează prevederile Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, a intrat în vigoare din data de 7 august a.c., odată cu publicarea în Monitorul Oficial (nr. 0648/7.08.2017).



București, 10 august 2017

De aceasta data comentez o realitate dura in legatuta cu I.S.R. ul.

El a fost instituit prin Legea 76 din 2002.

Atunci a fost calculat , stabilit, hotarat sa fie in valoare de 500 de lei.

Oameni buni, de atunci au trecut 15 ani.

Acest cuantum trebuia actualizat cu indicele de crestere a preturilor.

Si atunci de ce persoana cu dizabilitate sa fie legata de o lege absurda.

Indemnizatia esgala cu 75 la suta din I.S.R.

Este un abuz imens. O URIASA NEDREPTATE SOCIALA. si nimeni nu o vede !

Ref. : noile reglementări privind acordarea de prestaţii sociale

Dupa cum se stie, in luna august primim o majorare a indemnizatiei cu cativa lei. De pilda, in situatia persoanelor cu grad de handicap accentuat creste de la 350 la 375 de lei. Asadar, 25 de lei in plus. Inflatia de mult i-a inghitit.

Doamna Ministru al Muncii, Olguta Vasilescu a anuntat la TVR ca de la 1 iulie 2018 se mareste ajutorul pentru persoanele cu dizabilitati. Aceasta expresie, " AJUTOR " denota dispretul autoritatilor romane.

Gabriela Firea: „Primăria Capitalei va acorda şi anul acesta alocaţiile sociale promise!

Primarul general, Gabriela Firea, îi asigură pe toţi beneficiarii alocaţiilor acordate de Primăria Capitalei, prin Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, ca programele aflate în derulare de către Primăria Capitalei vor continua şi anul acesta.

„Aşa cum am promis, chiar dacă bugetul Primăriei Capitalei este diminuat din cauza unor decizii politice luate de Guvernul României, Primăria Capitalei va continua să încurajeze natalitatea, să susţină educaţia copiilor şi să îmbunătăţească viaţa celor care fac parte din categorii sociale vulnerabile. Bucureştenii nu trebuie să suporte consecinţele unor răzbunări politice, aşa că vom face tot ce este necesar ca cele şase programe, de care au beneficiat, numai anul trecut, peste 80.000 de cetăţeni, să se deruleze şi în anul 2019! Până în prezent s-au acordat stimulente financiare în valoare de peste 400 de milioane de lei”, menționează Primarul general, Gabriela Firea, potrivit unui comunicat de presă.

Primăria Capitalei, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, acorda stimulente financiare după cum urmează:

Stimulente financiare acordate până la data de 31.01.2019

1. Stimulentul financiar pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap
– Prin H.C.G.M.B. nr. 330/2017, completată prin H.C.G.M.B. nr. 297/2018 privind stabilirea unor condiţii de acordare a stimulentelor financiare, s-a aprobat acordarea unui stimulent pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap, în cuantum de 500 lei/lună.

Număr de beneficiari unici: 45.567 (beneficiari care încasează lunar stimulentul)

Total suma plătită: 273.109.500 lei

2. Stimulentul financiar pentru copiii încadraţi în grad de handicap
– Prin H.C.G.M.B. nr. 292/2017, completată prin H.C.G.M.B. nr. 297/2018 privind stabilirea unor condiţii de acordare a stimulentelor financiare, s-a aprobat acordarea unui stimulent financiar pentru copiii cu handicap, în cuantum de 1.000 lei/lună.

Număr de beneficiari unici: 5.121 (beneficiari care încasează lunar stimulentul)

Total suma plătită: 61.976.000 lei

3. Stimulentul financiar pentru nou-născuţi
– Prin H.C.G.M.B. nr. 209/2017, completată prin H.C.G.M.B. nr. 297/2018 privind stabilirea unor condiţii de acordare a stimulentelor financiare, s-a aprobat acordarea unui stimulent financiar pentru nou-născuţi în cuantum de 2.500 lei net/nou-născut.

Număr beneficiari/dosare aprobate: 20.657

Total suma plătită: 51.642.500 lei

4. Ajutorul social comunitar pentru familia monoparentală
– Prin H.C.G.M.B. nr. 492/2017, completată prin H.C.G.M.B. nr. 297/2018 privind stabilirea unor condiţii de acordare a stimulentelor financiare şi H.C.G.M.B. nr. 516/2018, s-a aprobat acordarea unui ajutor social comunitar pentru familia monoparentală.

Cuantumul ajutorului social comunitar lunar pentru familia monoparentală este:

– pentru familia monoparentală, al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 200 lei inclusiv, după cum urmează: 300 lei pentru familia cu un copil, 600 lei pentru familia cu 2 copii, 900 lei pentru familia cu 3 copii şi 1200 lei pentru familia cu 4 sau mai mulţi copii;

– pentru familia monoparentală, al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează peste 201 lei şi până la 530 lei inclusiv, după cum urmează: 200 lei pentru familia cu un copil, 400 lei pentru familia cu 2 copii, 600 lei pentru familia cu 3 copii şi 800 lei pentru familia cu 4 sau mai mulţi copii.

Număr de beneficiari unici: 83 (beneficiari care încasează lunar stimulentul)

Total suma plătită: 267.800 lei

5. Programul voucher Maternă

– sprijin financiar pentru femeile gravide din Bucureşti, pentru achitarea medicamentelor şi serviciilor medicale, denumit Voucher-ul Maternă Bucureşti.

Număr beneficiari/dosare aprobate:12.792

Total suma plătită: 19.453.000 lei

6. Sprijinul financiar pentru prevenirea abandonului şcolar în municipiul Bucureşti

Beneficiarii sprijinului financiar pentru prevenirea abandonului şcolar în Municipiul Bucureşti sunt părinţii/părintele/reprezentanţii legali ai copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani, încadraţi într-o formă de învăţământ publică sau privată, cu domiciliul stabil în Bucureşti de cel puţin 6 luni sau reşedinţa de cel puţin 6 luni pe raza administrativ-teritoriala a Municipiului Bucureşti, la data depunerii cererii.

Număr beneficiari/dosare aprobate: 452

Total suma plătită: 269.679,59 lei

Premierul Orban, consultări cu Asociației Comunelor din România: 'Rectificarea bugetului va avea criterii obiective de alocare a resurselor către comu

Premierul Ludovic Orban s-a întâlnit, luni, cu reprezentanții Asociației Comunelor din România. Principalele teme de discuție au vizat activitatea administrației publice locale.

În perspectiva definitivării proiectului rectificării bugetului pentru anul 2019, prim-ministrul a precizat că sunt avute în vedere trei criterii obiective de alocare a resurselor financiare suplimentare pentru comunitățile locale:

- Asigurarea cofinanțării necesare pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene;

- Alocarea resurselor pentru plata drepturilor persoanelor cu dizabilități și a celor de care beneficiază însoțitorii acestor persoane;

- Acoperirea cheltuielilor necesare pentru funcționarea serviciilor curente oferite cetățenilor de către administrația locală.

O altă temă adusă în discuție de primari s-a referit la procedurile birocratice stufoase pe care reprezentanții administrației trebuie să le parcurgă în pregătirea și implementare proiectelor de dezvoltare locală.

În acest context, șeful Executivului a precizat că un obiectiv al Guvernului constă în simplificarea procedurilor administrative și informatizarea activității administrației, astfel încât implementarea investițiilor să fie susținută inclusiv prin reducerea numărului de avize și prin digitalizarea activităților.

Totodată, Ludovic Orban a reiterat angajamentul de a se consulta cu structurile asociative ale administrației locale asupra reglementărilor care privesc activitatea acestora.

La întâlnire au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Ion Ștefan, șeful cancelariei primului-ministru, Ionel Dancă.

Gabriela Firea: În ciuda zvonurilor alarmiste și a dificultăților financiare, NU voi opri plațile lunare pentru copiii și adulții cu dizabilități

În luna decembrie 2019 adulții cu handicap bucureșteni au primit stimulentul pentru integrare socială în cuantum de 240 lei.

Gabriela Firea, primarul general al Bucureștiului a anunțat pe contul său de Facebook:



În luna decembrie 2019 adulții cu handicap bucureșteni au primit stimulentul pentru integrare socială în cuantum de 240 lei.

Gabriela Firea, primarul general al Bucureștiului a anunțat pe contul său de Facebook:



,,În ciuda zvonurilor alarmiste și a dificultăților financiare, NU voi opri plățile lunare pentru copiii și adulții cu dizabilități, gravide, copii nou-născuți, fertilizare în vitro, tineri căsătoriți, consultații stomatologice pentru copii, familii monoparentale, chiria pentru victimele violenței domestice etc.

În ultimii trei ani, 140.000 de bucureşteni au beneficiat de sprijin financiar în valoare de 153 de milioane de euro, sume acordate de Primăria Capitalei prin Direcția de Asistență Socială, Centrul pentru Tineret și Centrul pentru Seniori.

174 de copii au venit pe lume prin programul de fertilizare in vitro „O șansă pentru cuplurile infertile” derulat prin ASSMB. Până în prezent, au fost depuse și aprobate 1544 de dosare în cadrul FIV 1 și FIV 2”. […]

Vom continua să acordăm astfel de stimulente, care ating obiective importante pentru aceste categorii de populație. Deși nu este cea mai bună perioadă financiară pentru Capitală, continuăm să investim în plan social și în sănătatea bucureștenilor, sunt programe și proiecte de succes, cu o rată mare de accesare, extrem de utile pentru oameni.

Astfel, începând din 2017, în București s-au acordat – prin DGASMB – următoarele categorii de stimulente financiare:
• Stimulent financiar pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu dizabilități, în cuantum de 500 lei/lună – 48.513 beneficiari;
• Stimulent financiar pentru copiii cu dizabilități, în cuantum de 1.000 lei/lună – 5.390 beneficiari;
• Stimulent financiar pentru nou-născuţi, în cuantum de 2.500 lei net/nou-născut – 40.723 beneficiari;
• Ajutor social comunitar pentru familia monoparentală – 156 beneficiari;
• Vouchere Materna, în cuantum de 2.000 lei pentru medicamente şi investigaţii medicale – 21.461 beneficiari;
• Sprijin financiar pentru rechizite, pentru prevenirea abandonului şcolar, în cuantum de 450 lei – 699 beneficiari.”

Într-un comunicat trimis HotNews.ro, reprezentanții municipalității spun că vor încerca să dea banii din urmă după aprobarea bugetului pe 2020.

P.S. In Romania deja suntem impartiti in bucuresteni si restul...