SUBIECT: Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului

DIFERITI DAR EGALI OFICIAL

In felul acesta se fura din banii publici,avem dovada aici.
DGASPC SIBIU acopera aceste nereguli .
Valoarea totala a investitiei este de : 3.283,85 mii lei (inclusiv TVA)
Arat public documentul cu investitia , sumele si provenienta banilor , firma de constructii executanta (sursa: Google net ), Mentionez , lucrarile au inceput in toamna anului 2017 . De la inceputul lucrarilor au fost nenumarate controale din partea DGASPC SIBIU (dl Bartos) , CJ SIBIU ,M.M.J.P.S , INSPECTIA IN CONSTRUCTII , nimeni nu a lu-at masuri fata de aceasta firma executanta a lucrarii .
Arat public , Ordin nr. 63/1998 privind obligatia afisarii la loc vizibil a panoului de identificare a investitiei . (sursa :Google net ).
Solicit public , pe baza acestor dovezi , postare , autoritatile competente sa se autosesizeze , iar firma executanta a lucrarii si DGASPC Sibiu , sa fie trase la raspundere pentru aceasta ilegalitate .
Mentionez , in data de 16.10.2019 , o comisie de la DGASPC Sibiu (dl Bartos ) si inca un domn au efectuat control la fata locului , faptul ca eu ii filmam si inregistrat era un deranj pentru iei .

DIFERITI DAR EGALI OFICIAL



Maria Madalina Turza

Avem și #VeștiBUNE

Un binevenit sprijin pentru toate Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), greu încercate în perioada aceasta, vine de la #Kaufland România.

Tichetele sociale oferite de Kaufland vor fi transformate în alimente și produse igienico-sanitare pentru copii, copiii cu dizabilități și adulții cu dizabilități din sistemul de protecție (INSTITUȚIONALIZAȚI).

Mulțumim, veștile au pornit deja către Direcții!

ANDPDCA - Persoane cu Dizabilități, Copii și Adopții

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) prezintă situația răspândirii epidemiei COVID-19 în sistemul de asistență și protecție a copilului la data de 10 mai 2020, pe baza datelor colectate la nivel național și a diagnozei structurale realizate în acest sens.

Fiecare viață contează. Și chiar dacă există 98 de decese în rândul beneficiarilor, adică 0,2% din totalul oamenilor din sistemul de protecție, la data de 10 mai 2020, pentru noi este mult.

Ne dorim ca măsurile drastice și restrictive și efortul personalului izolat preventiv la locul de muncă luate pentru a proteja viețile a aproape 60.000 de oameni să nu fie puse în pericol de disfuncționalitățile în colaborarea cu Direcțiile de Sănătate Publică.

Testarea tardivă sau netestarea personalului și a beneficiarilor rămân riscuri prevalente în economia măsurilor de prevenire luate pentru protecția beneficiarilor din serviciile sociale rezidențiale.

Mai multe detalii și o scurta analiză preliminară puteți găsi la acest link: https://andpdca.gov.ro/w/situatia-raspandirii-epidemiei-cov…/

Guvernul investește în calitatea serviciilor sociale oferite persoanelor vulnerabile



După cinci ani de înghețare a valorii standardelor de cost pentru serviciile sociale, Guvernul a aprobat astăzi actualizarea acestora pentru toate categoriile vulnerabile de beneficiari: copii, adulți cu dizabilități, persoane vârstnice îngrijite în instituții sau la domiciliu și victime ale violenței domestice.

Inițiată de Autoritatea Națională Pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), Hotărârea aprobată astăzi stabilește valoarea reală a costurilor de îngrijire, supraveghere, întreținere, asistență, abilitare și reabilitare a tuturor categoriilor vulnerabile din serviciile sociale.

Procentual, actualizarea cheltuielilor pe diferitele tipuri de servicii înregistrează o creștere care variază între 44% și 98%.

Astfel, valoarea cheltuielilor pentru copiii cu dizabilități din casele de tip familial, a crescut de la 33.955 de lei pe an la 65.119 lei pe an. La copiii fără dizabilități din casele de tip familial, valoarea cheltuielilor a crescut de la 25.955 lei pe an, la 42.410 lei pe an. Pentru adulții cu dizabilități găzduiți în Centrele de Îngrijire și Asistență (CIA), valoarea cheltuielilor a crescut de la 33.828 lei pe an la 66.852 lei pe an. În ceea ce privește valoare cheltuielilor cu persoanele vârstnice dependente, îngrijite în servicii rezidențiale, aceasta a crescut de la 23.784 lei pe an, la 50.554 lei pe an.

De asemenea, noile standard de cost includ o serie de elemente de noutate, care contribuie la creșterea calității serviciilor sociale furnizate:

Stabilirea valorii cheltuielilor aferente echipelor mobile care oferă servicii de abilitare și reabilitare la domiciliu copiilor cu dizabilități,
Diferențierea valorii cheltuielilor efectuate pentru adulții cu dizabilități pe tipuri de locuințe protejate, în funcție de gradul de autonomie al acestora,
Diferențierea valorii cheltuielilor efectuate în serviciile rezidențiale pentru vârstnici, în funcție de gradul de dependență al acestora,
Crearea cadrului legal necesar pentru stimularea externalizării serviciilor sociale către furnizorii privați de servicii sociale acreditați.
Impactul financiar al acestor măsuri este de 607.172.000 lei.

Ultima modificare a standardelor minime de cost a avut loc în anul 2015, prin Hotărârea de Guvern nr. 978 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabilește contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidențiale.

Mara Calista

PSD și Ionel Arsene au încălcat flagrant drepturile salariale ale angajaților DGASPC Neamț, urmărind doar scopuri politice de imagine.



Dar, unde este lege nu este loc de poveste și iată cum arată lucrurile în realitate, dincolo de batjocura și minciunile baronului de Neamț:
1) Salariile din DGASPC sunt acoperite 50% de la bugetul de stat și 50% de la bugetul Consiliului Județean, aspecte care au fost exprimate clar în Legea bugetului de stat nr. 5/2020, lege pe care TOATE consiliile județene trebuie să o respecte.
2) Guvernul a alocat și transferat la timp partea sa asumată! Ulterior, pentru Județul Neamț chiar a suplimentat transferurile cu sume în plus ridicând finanțarea la 60% la rectificarea bugetară prin OUG 135/2020;
3) Șeful CJ a ignorat legea, nu a alocat sau a blocat restul de 40%, iar salariații nu și-au încasat banii;
4) Prefectul de Neamț a trimis Ministerului de Finanțe adresa 16.077/22.10.2020, prin care solicita clarificări cu privire la constituirea bugetului de salarii de la DGASPC Neamț și la modul în care CJ a folosit banii;
5) Speriat că lucrurile au scăpat complet de sub control, șeful CJ a scos rapid banii pe care îi blocase.
Prin aceste mârșăvie făcută cu neplata salariilor nemțenilor din sistemul public, Ionel Arsene a urmărit doar să arate conducerii centrale a PSD că este util și că poate crea emoție locală împotriva Guvernului României. Fiind cunoscut la București ca un om de bază al lui Liviu Dragnea, județ în care există aceleași probleme cu salariile angajaților DGASPC (alături de Giugiu și Bacău) lui Arsene îi este acum frică de ceea ce este mai rău: controale cu privire la cheltuirea sau blocarea banului public într-un mod ilegal!
Așadar, măsurile luate pompieristic acum și anunțate cu surle și trâmbițe nu sunt decât o soluție de a-și salva funcția, chiar dacă asta înseamnă să își bată joc de viața “nemțenilor lui”. I-ar fi mai bine dacă ar spune ce a făcut cu banii pentru că lucrurile vor ieși clar la iveală odată cu controalele solicitate Ministerului Finanțelor Publice de către instituția Prefectului județului Neamț.
#Rușine, Ionel Arsene!

Nicușor Dan



Stimulentul financiar pentru persoanele cu handicap din București va fi plătit luni, 9 noiembrie. În această săptămână vom primi banii de la guvern, iar apoi ne vom putea onora obligațiile față de adulții cu dizabilități din Capitală.

Vă informez că singurii bani pe care i-am găsit în conturile primăriei au fost 4,4 milioane de lei și popriri pentru 80 de milioane de lei. În condițiile în care pentru plata acestor stimulente financiare necesarul e de 28 de milioane de lei.

Reafirm că voi face de fiecare dată toate eforturile pentru ca bucureștenii să nu aibă de suferit, în ciuda problemelor financiare ale municipalității.

Zeci de asistenti sociali protesteaza in fata Guvernului pentru ca nu si-au primit salariile pe septembrie

Zeci de asistenti sociali din mai multe judete, membri ai Federatiei Salariatilor din Administratia Publica Centrala si Locala din Romania - COLUMNA, participa la un miting miercuri, 4 noiembrie, in fata sediului Guvernului.

Sindicalistii din domeniul asistentei sociale acuza faptul ca 4.000 de angajati din Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) din judetele Bacau, Giurgiu, Neamt, Vaslui si Mehedinti nu si-au primit salariile pentru luna septembrie.

Asistentii sociali care participa la miting striga catre cladirea Guvernului lozincile "Rusine sa va fie, muncim pe datorie!", "Vrem salarii!", "Vrem respect!" si afiseaza pancarte inscriptionate cu "Nu cersim, vrem plata muncii noastre!".

Manifestantii poarta masti, iar numarul demonstrantilor nu depaseste 100 de persoane.

Sunt nepartinic, insa se vede din avion ca sunt filiale judetene pesediste. S-au deturnat destinatia banilor. Guvernul pretinde ca a alocat procentajul lui.

Ororile găsite de Comisia de anchetă pentru copiii dispăruți: Copii dopați. Poliția a refuzat să discute cu o fată traficată



Comisia parlamentară privind cazurile copiilor dispăruţi a prezentat, marți, raportul său în care, în urma audierilor autorităților și reprezentanților unor ONG-uri, arată că 40% dintre cazurile de minori dispăruți provin din centrele de protecție socială, precum centre de plasament și centre de copii cu dizabilități. De asemenea, reprezentanții ONG-urilor au afirmat că minore sunt traficate în afara țării iar acestea sunt „învoite”de reprezentanții din conducerea DGASPC-urilor și “scoase la produs de către traficanți”.

“În cadrul primei audieri a Comisiei ce a avut loc în data de 2 iulie 2020, domnul Chestor Eduard Mirițescu, împuternicit adjunct al Inspectorului General al Poliției Române, a declarat că, în urma statisticilor efectuate de această instituție, 40% din cazurile de minori dispăruți provin din centrele de protecție (centre de zi, centrele de plasament în regim rezidențial și/ sau centre de plasament în regim de urgență, centre de copii cu dizabilități, precum și în cazul copiilor aflați în plasment la asistenți maternali profesioniști sau aflați în plasamanent la rude/familii), toate acestea aflându-se în subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.

Totodată, situația este susținută și de declarațiile primite din partea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) de specialitate audiate în data de 15 iulie 2020 (Fundația Reaching Out Romania și Fundația Ușa Deschisă), când au fost aduse la cunoștința Comisiei nereguli cu privire la situații care s-au petrecut de-a lungul timpului în anumite centre de asistență socială din România, situații care se mai regăsesc și astăzi, precum și legăturile pe care anumite persoane din structurile de conducere ale DGASPC-urilor le-ar avea în relația cu rețele ale traficului de persoane pentru racolarea minorilor în scopuri sexuale și în scopuri de cerșetorie.

În cadrul audierilor Comisiei ce au avut loc în data de 15.07.2020, au fost invitate două reprezentante ale unor ONG-uri care activează împotriva fenomenului traficului de copii, respectiv Iana Matei – președinte a Fundației Reaching Out Romania și Monica Boseff, președinte a Fundației Ușa Deschisă.

Acestea au susținut că fetele minore «ies din țară cu documente false sau declarații la un notar plătit». Tinerele sunt «învoite» de reprezentanții din conducerea DGASPC-urilor și «scoase la produs de către traficanți».

În ceea ce privește motivele care stau la baza unor astfel de evenimente abominabile, cele 2 reprezentante au precizat «lipsa de colaborare a reprezentanților DGASPC-urilor, precum și încurajarea acestora pentru fetele din centru de a pleca să facă bani»", arată raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi, din Camera Deputaților.

Mai mult, acestea susțin că sunt cazuri de copii dispăruți „ținute în sertarele procurorilor chiar și peste 4 ani”.

Copii mutați dintr-un centru social în altul s-au sinucis
Copii mutați dintr-un centru social în altul s-au sinucis, potrivit raportului.

“Iana Matei a subliniat o tendință a DGASPC-urilor de a muta un copil dintr-un centru în altul (respectiv de a-l scoate din centrul fundației și a-l duce în centrul de asistență socială publică). Astfel, s-au înregistrat cazuri de copii traumatizați care s-au sinucis din cauza acestor mutări repetate. Copiii traumatizați au nevoie de stabilitate emoțională, ce nu poate fi dobândită dacă copilul este mutat.

Iana Matei a solicitat DGASPC-urilor care au anunțat că doresc să înființeze centre de asistare a victimelor traficului de persoane, ca respectivele centre să dobândească personalitate juridică, pentru a putea fi trase la răspundere în instanță, însă răspunsul a fost negativ”, mai arată documentul.

Comisia a audiat pe anumite Direcții Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului din țară, respectiv Călărași, Constanța, Galați, Teleorman, Brașov, Brăila și Dolj.

“Au existat cazuri de trafic de persoane (DGASPC Constanța), iar ancheta internă a oferit documentația necesară pentru a sesiza organele de cercetare penală. În județele Călărași, Brăila și Teleorman nu sunt cunoscute reprezentanților din forurile de conducere astfel de cazuri .

Toți reprezentanții DGASPC-urilor audiați au prezentat aceeași metodă de intervenție în momentul constatării dispariției unui copil: personalul caută copilul dispărut (în locurile din centru și din afară frecventate de acesta). Ulterior sunt anunțați șeful centrului, precum și organele de poliție. Dacă și după ce copilul a fost identificat, acesta este adus înapoi în centru și se stabilesc cauzele, soluțiile și modalitățile de intervenție. Echipa multidisciplinară de intervenție este formată din managerul de caz, educatori, asistenți sociali, asistenți medical și psihologi). De consilierea copilului se ocupă psihologul și asistenul social/ educatorul.

În ceea ce privește cauzele de violențe psihice, fizice și/sau sexuale ale personalului DGASPC-urilor împotriva copiilor din centre, în toate centrele au exitat astfel de cazuri. Conform legii, în aceste situații se deschide o anchetă internă. În măsura în care faptele se confirmă, concluziile anchetei interne se transmit Parchetelor, iar personalul este înlăturat de lângă copii și distribuit pe un alt post până la decizia instanțelor. În cazul DGASPC Dolj, în ultimii 10-15 ani au fost aproximativ 10 cazuri de desfacere a contractului individual de muncă din cauza abuzurilor fizice ale angajaților împotriva copiilor. Din păcate aflăm că aceste persoane fie au fost reintegrate în muncă ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii instanței, fie li s-a înlocuit sancțiunea desfacerii contractului de muncă cu o sancțiune mai ușoară.

În ceea ce privește existența fenomenului traficului de persoane în relaționare cu DGASPC-urile menționate mai sus, precum și a unor rețele de trafic de persoane constituite la nivelul celor 4 județe, reprezentanții DGASPC Brăila, Teleorman și Călărași menționează că «nu cunosc asemenea cazuri». În ceea ce privește DGASPC Constanța, «a existat un singur caz, acum câțiva ani (o tânără de 15-16 ani) la un centru de plasament. Cazul a fost monitorizat și toți cei implicați au fost arestați»;

Pregătirea și instruirea personalului din DGASPC Galați au loc trimestrial, realizate de șefii de centre, cu participarea psihologilor și a asistenților sociali, iar ocazional cu participarea poliției județene. Desigur, această așa-zisă „instruire” are mai mult un caracter formal având în vedere faptul că este realizată mereu de aceleași persoane. Angajații instituției nu pot beneficia de o perfecționare reală dacă singura lor sursă de informare este șeful de centru.

DGASPC Brașov a adoptat o procedură prin care sunt sesizate organele de cercetare penală la fiecare caz de act sexual care implică un minor (și între minori, și cu un minor), indiferent dacă este vorba de un caz confirmat sau o suspiciune. De asemenea, tinerele mame sunt transferate către case de tip «Mama și copilul» unde le sunt oferite servicii până la vârsta de 18 ani.

La nivelul tuturor DGASPC-urilor menționate mai sus există protocoale de colaborare cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane atunci când discutăm despre activități de prevenție împotriva acestui fenomen”, conform sursei citate.

Ororile din centrele sociale. Copiii sunt dopați. Care sunt DGASPC-urile denumite și “bazine de traficare”
Conform Ianei Matei, președinta Fundației Reaching Out Romania, cele mai problematice DGASPC-uri (denumite și “bazine de traficare”) sunt județele Dolj, Brașov, Teleorman, Călărași, Galați, Brăila, Constanța. Rețelele de trafic persoane sunt conectate politic și juridic cu aceste centre, care îi protejează pe traficanți.

România este pe primul loc la traficul de persoane în Europa, statistică dovedită de numeroase rapoarte internaționale (Raportul Greta, Raportul de Stat al SUA), ultimul de acest gen fiind al 3-lea raport de progres al Comisiei Europene din 20 octombrie 2020 cu privire la combaterea traficului de persoane, sub articolul 20 din Directiva 2011/36/EU pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestui fenomen, arată Comisia.

“Traficul de persoane este mai mult decât o simplă infracțiune prevăzută în Codul Penal, este un fenomen social, cu anumite caracteristici, de la cauzele care îl generează și condițiile care favorizează dezvoltarea fenomenului”, mai arată sursa.

“România, potrivit ultimului raport al Comisiei Europene, care datează din 20.10.2020, ocupă primul loc din țările UE. Cumva ne luptăm cu Nigeria, pentru că se află pe primul loc la traficul de persoane, de minori, din țările non-UE. Suntem considerați o țară sursă”, a declarat președintele Comisiei, Carmen Mihălcescu, în cadrul plenului Camerei Deputaților.

Reprezentanții ONG-urilor au spus că DGASPC Brăila este "gaura neagră" a României, potrivit președintei Comisiei.

"În mod normal ar trebui să existe un protocol, potrivit reprezentantului DGASPC Călărași. Acest protocol, care nu există la nivelul DGASPC-urilor, din care am aflat următoarele lucruri: copiii sunt dopați. Li se administrează tot felul de medicamente pentru a-i ține într-o stare de letargie, ulterior aceștia devin copii cu carențe comportamentale, afective și educaționale. Se răzbună pe personalul centrului. Nu este nicio problemă acest lucru, din punctul de vedere al domniilor lor. Au fost abuzuri din partea lucrătorilor către copii din Călărași, spre exemplu, însă, persoana respectivă, fiindcă legislația e destul de permisivă, nu a putu fi îndepărtată din centrul respectiv. Au mutat-o pe un alt post.

"Am audiat o victimă a traficului de persoane, Larisa Butnariu, caz intens mediatizat din Iași. Fata aceasta a schimbat într-un an cam 7 rețele. La un moment dat, un polițist de la IPJ Iași în momentul în care a sunat să ceară ajutor, i s-a răspuns foarte sec: «Doamnă, dar noi nu stăm să căutăm toate răpitele. Unde să vă găsim?». Există în unele județe unul, maxim 2 polițiști alocați acestui subiect.

O fată tânără, minoră, la 2 zile de la plângere, Poliția Caracal ar fi declarat că a plecat cu un «făt frumos»", a afirmat Mihălcescu.

"Poliția a refuzat să ia declarația unei minore traficate. Dosarele penale, ținute în sertarele procurorilor chiar și peste 4 ani"
Potrivit raportului, în unele cazuri, conducerile DGASPC-urilor nu au aflat despre situațiile sesizate de ONG-uri. Mai mult, Matei și Boseff susțin că sunt cazuri de copii dispăruți „ținute în sertarele procurorilor chiar și peste 4 ani”.

“Astfel, cu privire la raportul publicat de Organizația Salvați Copiii, conform căruia județul Brăila este un loc al rețelei de traficanți de copii pentru prostituție și exploatare în muncă, declarațiile doamnei director au fost că nu are la cunoștință nicio informație despre respectivul raport. Mai mult, pe baza declarațiilor oferite de Iana Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, în cazul DGASPC Brăila conform cărora o fată minoră traficată a vrut să dea o declarație poliției în acest sens, iar poliția a refuzat să îi ia declarația. Fundația a înaintat Comisiei suspiciunea de complicitate în acest caz a poliției municipale și a Baroului Brăila, împreună cu rețeaua de traficare.

În ceea ce privește DGASPC Teleorman, situația este extrem de asemănătoare. Întrebat despre 2 cazuri mediatizate și confirmate de către autoritățile competente cu privire la traficul de persoane, directorul general al DGASPC Teleorman a declarat că «nu are informații» despre primul caz, iar cu privire la cel de-al doilea a declarat că „acum câțiva ani a fost un caz în Roșiorii de Vede, dar nu am cercetat cazul în amănunt»”, conform sursei citate.

De asemenea, Iana Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, a declarat că există un proces penal “conform căruia președintele CJ Teleorman, care era și asistent social și coordona rețeaua de trafic, pregătind fetele pentru traficare din Municipiul Roșiori”.

„Cele două cazuri aduse în atenția conducerii DGASPC Teleorman au fost:

- primul caz: informația primită în cadrul Comisiei din partea Ianei Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, conform căreia «2 fete (15 și 17 ani) au avut documente falsificate pregătite pentru ieșirea din țară. Fetele aveau un istoric de traficare în DGASPC-uri, inclusiv la DGASPC Roșiori»;

- al doilea caz: informația primită în cadrul Comisiei din partea Ianei Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, conform căreia existentă un proces penal «conform căruia președintele CJ Teleorman, care era și asistent social și coordona rețeaua de trafic, pregătind fetele pentru traficare din Municipiul Roșiori».

Tot la nivelul județului Teleorman au existat cazuri de violență și abuz sexual din partea angajaților DGASPC, confirmate de însuși conducerea instituției: “au fost cazuri de violență fizicăși verbală, cu siguranță existăși acum, dar nu sunt raportate la nivelul conducerii” a declarat directorul general al instituției.

La nivelul DGASPC Brașov, a fost adus în atenția conducerii cazul unui băiat din Brașov recrutat cu ajutorul unui angajat DGASPC BV și vândut unei rețele de proxeneți (caz prezentat Comisiei anterior, respectiv băiatul de 14-15 ani a apelat la un ONG din Brașov pentru a cere ajutor, băiat care a declarat că începând cu vârsta de 11-12 ani a început să fie traficat.

Băiatul a ajuns la acest ONG din cauza faptului că nu a avut încrederea necesară să povestească ceea ce i se întâmplă personalului centrului de asistență socială de care aparținea).

Referitor la acest caz, directorul general DGASPC Brașov a afirmat că a aflat despre acest caz din mass-media, însă a declarat ca nu are cunoștință de caz în toată experiența dânsei din sistem.

A întrebat și colegi mai vechi, însă nici aceștia nu au identificat cazul. De asemenea, referitor la situația fetelor minore însărcinate care sunt în programul de protecție al DGASPC, doamna Gîrbacea a menționat că în prezent sunt două cazuri și au fost sesizate organele de urmărire penală.

Cu privire la situațiile de abuz din partea angajaților DGASPC Galați, conducerea a transmis Comisiei că nu există astfel de cazuri, precum nu există nici cazuri de trafic de minori. În același timp, din sursele mass-media, anul trecut s-a aflat de cazul fetei de 14 ani, dintr-un centru de plasament din județul Galați, victimă a unui viol.

Cazul a ajuns în ochii publicului nu datorită implicării DGASPC Galați, ci datorită unei înregistrări video cu fata respectivă postată pe o rețea de socializare. De notat este faptul că la acel moment, directorul adjunct al instituției afirmase că a fost vorba de un act sexual consimțit, pe când directorul Serviciului de Ambulanță Județean Galați a declarat că «pot confirma că victima le-a spus celor de pe salvare că a fost violată».

La nivelul DGASPC Dolj, în ceea ce privește abuzul sexual, la momentul audierii conducerea a declarat că există trei cazuri pentru care a fost începută urmărirea penală împotriva a doi asistenți maternali și a unui polițist. Directorul General a afirmat că au existat și suspiciuni de existență a unei rețele de trafic de minori, iar de fiecare dată au fost sesizate organele de Poliție și DIICOT.

La prezentarea cazului unei minore cu pașaport fals, găsită de către poliție în Cartierul Roșu din Olanda, Amsterdam în 2014 (astfel s-a aflat de rețeaua de trafic de persoane din Craiova, unde era implicat și DGASPC Dolj – directoarea DGASPC Dolj de la acea vreme «a rugat să lase fata să plece înapoi în Olanda»), directorul actual al instituției, domnul Florin Stancu, a răspuns că nu avea cunoștință de acest caz”, mai arată raportul de anchetă.

Motivele plecării/ dispariției copiilor din centre
Traficanții recrutează copii din zonele marginalizate, din familiile cu probleme precum consum de alcool, lipsă de educație, familii destrămate sau care provin din mame care la rândul lor au constituit cazuri de copii dispăruți, copii proveniți din familiile cu un istoric al violențelor domestice, cazuri de copii cu abandon școlar, copii cu tulburări psihice sau chiar copii care sunt născuți acasă și nu sunt declarați oficial.

"Europol a constatat în ultimii 5 ani o dublare a numărului de minori dispăruți. Deși peste 90% sunt plecări voluntare, se poate vorbi de o tipologie a minorilor care aleg să plece (cei din centre de plasament, centre rezidențiale și alte locuințe sociale). Cu toate că sunt tratate ca plecări obișnuite și oricum se vor întoarce, este important de precizat perioada în care minorii stau plecați. În acel interval de timp, acei minori reprezintă o țintă sigură pentru persoanele care pot profita de pe urma lor. Ajung în anturaje și medii care pot determina o posibilă viitoare traficare a acestor minori (pentru exploatare în muncă, exploatare sexuală, pornografie etc).

Conform DIICOT, minorii vulnerabili predispuși a fi traficați sunt cei din mediul rural, din familii dezorganizate sau familii care și-au abandonat copiii către rude, plecând la muncă în străinatate. Rudele nu acordă de regulă sprijin, educație sau susținere psihologică minorului asemenea părintelui. Zonele cele mai predispuse sunt cele sărace, cele cu lipsă a locurilor de muncă, cu nivel al şomajului și abandon școlar ridicate – se creează premisele pentru copii care vor să scape din aceste medii de trai. Astfel, primul traficant care apare, de regulă bărbat, va convinge victima minoră din zona respectivă cât de mult o iubește și îi promite că îi va oferi un trai mai bun. Acești minori sunt vulnerabili de la momentul în care au apărut principalele cauze generatoare (lipsa atenției familiei, familie abuzivă, alcoolică, sărăcie etc.) și este foarte simplu de convins mintea unui copil să urmeze un vis frumos în afara situației grele în care se află. De foarte multe ori în ultimii ani traficanții se comportă frumos cu victima la început, pentru ca pe parcurs să se ajungă la trafic, violență, exploatare. Copiii ajung să creadă că de fapt abuzatorul este salvatorul și că oricum le e mai bine decât le era în mediul din care proveneau (acest scenariu se întâmplă în aproape 90% din cazuri). Județe cu nivel ridicat de recidivă sunt acele zonele cu foarte mic potențial de creștere economică (precum Botoşani, Suceava Vaslui – zone predispuse la recidivă).

Conform Avocatului Poporului, cauzele care determină astfel de plecări depind de felul în care sunt tratați copiii în acele centre. Cei mai mulți copii provin din medii defavorizate. Ei au nevoie de comunicare, ei acumulează pe parcursul vieții frustrări și ajung să aibă un comportament deranjat pentru cei din jur. Atâta timp cât nu se va găsi un răspuns corespunzător la toate vulnerabilitățile pe care acești copiii le au, ei vor fi întotdeauna tentați «să cadă pradă primului cântec pe care îl vor auzi», și se întâmplă de cele mai multe ori în afara centrului din sistemul de protecție.

Conform declarațiilor reprezentanților DGASPC-urilor, dar și a reprezentanților IGPR/MAI, minorii pleacă din centre din următoarele motive:
- carențe comportamentale importante, afective și educaționale, copii vor să se întoarcă la prieteni și/sau la familie;
- mai multă libertate, să petreacă timp cu prieteni. De asemenea sunt și situații în care unii copii care fug comit infracțiuni;
- copiii care creează aceste probleme și care pleacă în mod frecvent sunt de la centre de plasament în regim de urgență unde un psiholog lucrează cu maximum 15 copii (cum este cazul județului Brăila);
- plecarea voluntară de la domiciliu sau din centrele de ocrotire;
- alarmări nejustificate, situații datorate lipsei de comunicare dintre părinți/aparținător și copii;
- producerea unor accidente (înec, accidente rutiere, etc.);
- luare unui copil de către un alt copil fără consimțământul celuilalt;
- agresarea copiilor în diverse scopuri (abuz sexual, obligarea la cerșetorie, prostituție, implicarea în infracțiuni sau traficare în afara țării).

Conform IGPR, din numărul cazurilor de dispariții de minori, aproximativ 40% se înregistrează la nivelul DGASPC-urilor (DGASPC-urile reprezintă principala sursă de «recrutare» pentru traficanți, fapt readus în atenția Comisiei de anchetă de către Iana Matei, președintele Fundației Reaching Out Romania). Cele mai multe cazuri de dispariții sunt la nivelul Capitalei, sectoarele 1 si 6, și județele Constanța și Iași.

Traficanții recrutează copii din zonele marginalizate, din familiile cu probleme precum consum de alcool, lipsă de educație, familii destrămate sau care provin din mame care la rândul lor au constituit cazuri de copii dispăruți, copii proveniți din familiile cu un istoric al violențelor domestice, cazuri de copii cu abandon școlar, copii cu tulburări psihice sau chiar copii care sunt născuți acasă și nu sunt declarați oficial. Persoanele majore care în continuare sunt traficate, au istoric de traficare și exploatare încă din copilărie (din 2007 a început să crească numărul minorilor exploatați pe stradă, și astfel multe fete au ajuns să crească numărul prostituatelor din țările de vest).

Din punct de vedere psihologic, fetele care pleacă voluntar la prostituție pleacă pe fondul unor traume repetate în copilărie, care reduc așteptarea de viață cu 20 ani și cresc riscul apariției anumitor boli. Conform ONG-urilor audiate, nicio fată care acum este majoră nu a declarat că își dorește să fie prostituată. Fetele recunosc însă că prostituția e tot ceea ce știu ele să facă, încă din copilărie.

La rândul lor, Mia Scarlat, socio-psiholog, președinte fondator al Asociației Mia’s Children, precum și Mirela Zivari, psihoterapeut, audiate în cadrul Comisiei de anchetă în data de 22 iulie 2020, au confirmat faptul că “persoanele traficate în scopuri sexuale sau de cerșetorie sunt racolate din cadrul centrelor din cadrul DGASPC prin intermediul rețelei Facebook”, arată raportul.

Comisia parlamentară de anchetă a redactat și un document cu recomandări adresate Guvernului și următorului Legislativ, care poate fi consultat .

La Petroșani va fi deschis un centru Respiro, pentru bătrânii bolnavi



Un centru cu 4 locuri destinat bătrânilor cu probleme de sănătate și diverse grade de handicap, va fi deschis la Petroșani. DGASPC a câștigat unul dintre proiectele finanțate la nivel național și Consiliul Județean Hunedoara a aprobat cofinanțarea în ședința de joi.
Centrul Respiro este, așa cum îi spune și numele, o respirație în plus pentru aparținătorii unor bătrâni neinstituționalizați și aflați într-o stare de sănătate precară.

Este cea mai bună soluție, atunci când asistenul personal, ori membrii familiei au nevoie de o pauză. Nu este deloc ușor să îngrijești bătrânii aflați în astfel de situații, mulți dintre ei țintuiți la pat și acest centru tocmai asta urmărește să facă.
„ Este vroba despre un centru în care o persoană cu dizabilitate, care se află în grija membrilor de familie sau a unui asistent personal,care este plătit de primărie. Poate că acel asistent merge să își vadăși el de sănătate, sau se internează, vrea o perioadă de respiro, iar persoana de care are grijă, ca să mi fie internată într-un centru permanent, poate fi preluată, pe o perioadă de 30 de zile maxim, în acest centru. Aici i se asigură toate serviciile, iar asistentul respiră”, a spus Geanina Ianc, director DGASPC Hunedoara.

Contribuția Consiliului Județean Hunedoara la acest proiect va fi, prin DGASPC, de 11.546 de lei, banii fiind aprobați de forul județean la ultima ședință. Proiectul, însă, are o valoare de 125.856,21 de lei, iar specialiștii în acest domeniu spun că un astfel de centru este mai mult decât necesar la noi. „El se adresează persoanelor cu dizabilități, adulte, iar această categorie a fost foarte mult neglijată de către autorități, mai ales în Valea Jiului, unde nu există niciun astfel de serviciu social. Este un semnal dat comunității, că acești oameni sunt improtanți pentru comunitate și că este necesar să avem mai multă grijă de ei”, a precizat și Alexandru Kelemen, membru al ONG Valea Jiului Implicată.

Nu mai puțin de 11 proiecte de acest fel au fost depuse la nivel național, iar Hunedoara a câștigat unul pentru Valea Jiului. În județul nostru sunt 19.000 de adulți cu dizabilități, neinstituționalizați, deci în familiile lor, care au mereu nevoie de sprijin. Ori, atunci când membrii familiei au nevoie de o pauză, pot cere acestui centru un respiro.
Diana Mitrache

11 februarie 2021

COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP TULCEA

Comisia este alcătuită din 5 persoane şi are următoarea componenţă:

preşedinte, medic specialist în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, interne, medicină generală sau medicină de familie şi absolvent de cursuri de management în domeniul sociomedical;
Membri:

un medic specialist în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, medicină generală sau medicină de familie, propus de Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Tulcea;
un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în beneficiul persoanelor cu handicap;
un psiholog;
un asistent social.
INFORMAȚII UTILE

email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. telefon: 0757999936 Adresa: Str. Spitalului, nr.28, Loc.Tulcea, Jud.Tulcea

Program funcţionare a comisiei:

În lunile ianuarie, martie, mai, iulie, septembrie și noiembrie – luni și vineri de la ora 8.30- marți de la ora 12.00

În lunile februarie, aprilie, iunie, august, octombrie, decembrie – luni și joi de la ora 8.30 – marți de la ora 12.00

Atribuţii principale:

Stabileşte încadrarea în grad de handicap şi, după caz, orientarea profesională a adultului cu handicap;
Stabileşte măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii;
Reevaluează periodic sau la sesizarea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului încadrarea în grad de handicap, orientarea profesională, precum şi celelalte măsuri de protecţie a adultului cu handicap;
Revocă sau înlocuieşte măsura de protecţie stabilită, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
Soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;
Informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecţie stabilite şi obligaţiile ce le revin;
Promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activităţile pe care le întreprind.
Documente necesare pentru evaluarea complexă şi eliberarea certificatului de încadrare în grad de handicap sunt:

Cerere-tip de evaluare complexă;
Copie după documentele de identitate: carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie după caz;
Documente medicale: bilete de ieşire din spital, analize medicale (original şi copii xerox);
referat privind situaţia medicală prezentă, întocmit de medicul specialist;
scrisoare medicală-tip de la medicul de familie – numai în situaţia primei prezentări;
alte acte medicale – examinări clinice, de laborator, bilete de ieşire din spital, dispensarizări, tratamente recuperatorii ş.a. (copie xerox)
Copie decizie de pensie şi cupon de pensie.
Documente necesare pentru admiterea într-un centru rezidenţial pentru adulţi :

Cererea solicitantului;
Copie carte de identitate, certificat de naştere şi căsătorie, sentinţă de divorţ, certificat deces, contract locuinţă;
Copie certificat de naştere şi carte de identitate ale susţinătorilor legali;
Ancheta socială întocmită de primăria de domiciliu;
Documente medicale justificative ( internări, boli, certificat de încadrare în grad de handicap, etc.);
Documente doveditoare ale veniturilor: certificat fiscal şi cuponul de pensie al solicitantului;
Rezultate analize medicale: radiografie pulmonară, spută, AgHbs, VDRL, HIV.
LEGISLATIE

H.G. nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cu modificarile și completarile ulterioare
ORDIN nr. 2298 /2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap
ORDIN nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului TULCEA

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Responsabil aplicare prevederi Lege 544/2001 Zadacencu Aurelia

Telefon: 0757999909 email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.





Relatii cu presa/mass-media: Ivanov Laurentiu

Telefon : 0748800010 email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.



Responsabil prelucrare date cu caracter personal: Ionescu Adrian Ștefan

Telefon: 0240-517455 email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.



Serviciul Evaluare Complexă a Persoanelor cu Handicap

Str. Spitalului, nr.28, Tulcea

telefon: 0757 999 924 email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.



Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap

Str. Spitalului, nr.28, Tulcea, Jud.Tulcea, cod postal 820180

Telefon: 0757999936 email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.



Serviciul Evaluare Complexă a Copilului

Str. Spitalului, nr.28, Tulcea

telefon: 0757 999 908 email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.



Comisia pentru Protectia Copilului

Str. Spitalului, nr.28, Tulcea, Jud.Tulcea, cod postal 820180

Telefon: 0744345410 email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.



Compartiment Adoptii si Postadoptii

Str. Alunisului, nr.5, Tulcea, Jud. Tulcea, cod postal 820203

Telefon 0759035416 email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Direcția de Asistență și Protecție Socială Tulcea

‼️‼️SERERVICII DE RECUPERARE A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI (copii, adulți) și a persoanelor vârstnice‼️‼️
‼️În cadrul Proiectului Servicii integrate pentru VIITOR, Direcția de Asistență și Protecție Socială Tulcea acordă beneficiarilor cu dizabilitati, în mod gratuit, servicii de recuperare pentru prevenirea degradării sau limitării autonomiei funcţionale.
‼️Serviciile de recuperare vizate sunt:
1. Servicii psihologice și Terapie Comportamentală Aplicată (ABA).
Intervenția timpurie înseamnă șanse mai mari de recuperare!
ABA - Terapia care și-a dovedit eficacitatea în recuperarea copiilor cu autism!
2. Kinetoterapie
Kinetoterapia sau terapia fizică îi ajută pe oamenii de toate vârstele, care au afecțiuni medicale sau leziuni ce le limitează capacitatea de mișcare, să își recapete această funcție.
Un program personalizat de terapie fizică poate ajuta pacienții sa își îmbunătățească starea generală de sănătate.
‼️Persoanele interesate să beneficieze de servicii de recuperare in cadrul Proiectului, se pot adresa Direcției de Asistență și Protecție Socială Tulcea, str. Isaccei nr. 36, sau pot solicita relații la telefon 0240513641, persoană de contact Alina Bulgaru.
‼️Proiectul Servicii Integrate pentru Viitor este implementat din fonduri nerambursabile de către Primaria Municipiului Tulcea, în parteneriat cu Directia de Asistență și Protecție Socială Tulcea și Licel tehnologic Anghel Saligny.

Direcția de Asistență și Protecție Socială Tulcea



Direcția de Asistență și Protecție Socială Tulcea a continuat activitatea de zi cu zi fără niciun moment de pauză.
Chiar dacă zilele pe care le trăim începând cu anul 2020 de la începutul pandemiei ori conflictul militar din Ucraina ii provoacă pe colegii noștri cu activități și sarcini suplimentare aceștia au reușit sa se adapteze și au demonstrat că sunt dedicați vocației lor.
Fără să fim însă toți implicați în sprijinul comunității în care trăim și a umanității ne-ar fi fost mult mai greu, iar zilele trecute colegii de la ISU Tulcea, o instituție care a demonstrat în repetate rânduri nivelul ridicat de profesionalism și dedicare, împreună cu Fabrica de Fapte Bune un ONG implicat în sprijinul societății si a oamenilor au adus un camion la Centrul Social de Urgenta Phoenix Tulcea ticsit de haine, încălțăminte, pături și multe alte bunuri pentru persoanele fără adăpost din Municipiul Tulcea.
Multumim pentru tot suportul domnului colonel Daniel PETROV și doamnei Alexandra FRINCU!
#împreună #maibuni #daps

Se caută angajaţi la Protecţia Copilului! "Avem deficit de personal"



Pentru cei care nu ştiu, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa este acea instituţie care oferă asistență și sprijin atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, persoane care au nevoie de ajutor, abuzate, marginalizate sau cu dizabilități. Altfel spus, misiunea instituției este de a asigura persoanelor domiciliate în judeţul nostru un sistem de asistență socială care să răspundă nevoilor identificate și să le ofere siguranţa de care au nevoie.

Ca toate instituţiile similare din ţară, şi DGASPC Constanţa, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa, face tot posibilul pentru a le oferi beneficiarilor săi cele mai bune condiţii de trai.

Iar toate acestea în condiţiile în care există un deficit de personal, fiind nevoie de asistenţi sociali, infirmiere, educatoare, psihologi etc. Din păcate, deşi de-a lungul timpului au fost organizate tot felul de concursuri pentru ocuparea acestor posturi, participanţii la ele nu au reuşit să le promoveze. Aşa se face că, în prezent, direcţia numără doar 1.640 de angajaţi şi figurează 1.951 pe organigramă.

Oricum, trecând peste acest aspect, ne-a declarat Anca Ghiţulescu, director executiv pe linia de persoane adulte cu dizabilităţi, sistemul se află într-un plin proces de restructurare, motiv pentru care au accesat cinci proiecte de interes naţional (PIN). Este vorba despre programe de interes naţional, care au ca scop înfiinţarea de locuinţe protejate şi reabilitarea unor clădiri, pentru a deveni centre de zi. „Avem şi un proiect POCU, prin intermediul căruia sprijinim beneficiarii, în vederea realizării tranziţiei către comunitate. Aceste proiecte le avem la Nicolae Bălcescu, Băneasa, Topraisar, Negru Vodă şi Chirnogeni. La Nicolae Bălcescu şi Chirnogeni sperăm ca până la sfârşitul anului să le punem în funcţiune, inclusiv centrele de zi, aici fiind vorba despre 70 de persoane. Acestea sunt din centrele vechi, unde se asigură tranziţia către comunitate. În ceea ce-i priveşte pe beneficiari, aceştia au între 18 şi 100 de ani, dar pentru locuinţele protejate sunt eligibile numai persoanele între 18 şi 62 de ani”, a precizat aceasta. De asemenea, se are în vedere finanţarea pentru reabilitarea unui centru de zi din Techirghiol.

Proiecte împotmolite din cauza banilor

Directorul a adăugat că, la acest moment, DGAPSC face tot posibilul să finalizeze toate proiectele demarate în anii trecuţi, inclusiv pe cele din pandemie. Între timp, unele au bătut pasul pe loc, pentru că au fost probleme cu terenurile, cu costurile ridicate la materiale, care le-au dat peste cap. În plus, pandemia a bulversat totul, iar apoi preţurile la materiale şi nu numai au crescut foarte mult. „Toate proiectele au fost construite pe un anumit ghid şi depuse din 2018, 2019, ele fiind elaborate şi mai devreme. Deci, ghidurile de implementare s-au depus atunci, dar preţurile s-au triplat între timp, motiv pentru care sperăm la o suplimentare a finanţării pentru a le finaliza”, a mai spus directorul.

Chiar şi în aceste condiţii, şi pe partea de copii, au în derulare patru proiecte mari, pe dezinstituţionalizare şi închidere a centrelor de capacitate mare. În prezent, se construiesc şi două case în fiecare locaţie, la Medgidia, Mangalia, Lumina şi Murfatlar. De asemenea, toate se leagă de câte un centru de zi, care se adresează atât copiilor din case de tip familial, cât şi celor din comunitate. În paralel, mai există două proiecte pentru informarea comunităţii, pentru asigurarea tranziţiei către comunitate şi către casele de tip familial pe care le construiesc.

„Acest proces de dezinstituţionalizare este valabil atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Dacă pentru copii se închid anumite centre, avem două clădiri care ne rămân. În scopul procesului de dezinstituţionalizare pe partea de adulţi, clădirile le vom transforma în centre pentru ei, de îngrijire şi asistenţă şi centru de reabilitare, asta în condiţiile în care avem foarte multe cereri pentru instituţionalizare (151). Pentru a accesa sistemul, solicitanţii trebuie să fie încadraţi în grad de handicap şi să se afle într-o situaţie de marginalizare socială. Acestea sunt cazurile cele mai urgente. Dacă au familii, încercăm să identificăm alte soluţii”, a subliniat Anca Ghiţulescu.

Desigur, pe lângă activitatea din centre, DGASPC se ocupă şi de adopţiile copiilor care provin din aceste centre. Astfel că, a precizat aceasta, la Constanţa, avem peste 150 de familii care se află, la acest moment, în evaluări, care sunt în aşteptare pentru a adopta un copilaş. „În judeţul nostru a existat întotdeauna interes pentru aşa ceva, iar grupa de vârstă 0-4 ani este cea mai căutată. La momentul actual, procedura de adopţie durează minimum un an, un an şi jumătate. Tot ce ne dorim noi este să găsim mereu o familie potrivită pentru copil”, a declarat aceasta.