SUBIECT: Autoritatea Naționala pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.

Florica Cherecheş: "Trebuie să redăm demnitatea persoanelor cu dizabilităţi"



Aproape un milion de români suferă de dizabilităţi şi pentru mulţi dintre ei certificarea handicapului înseamnă o viaţă pasivă, lipsită de activităţi şi bucurii. Nici autorităţile nu s-au preocupat să le schimbe destinele, rezumându-se să le plătească indemnizaţii aproape ridicole, dar fără să le deschidă perspectivele.

Instalată la începutul lunii martie în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, bihoreanca Florica Chercheş, o fostă deputată liberală activă în sectorul educaţiei şi în cel social, şi-a propus acum să îmbunătăţească viaţa persoanelor cu dizabilităţi, asigurându-le nu doar îngrijire, ci şi dezvoltare. Fireşte, pentru asta au nevoie şi de infrastructură, şi de semeni care să-i accepte şi să încerce să-i înţeleagă.

- Ce v-aţi propus să realizaţi, ca preşedinte al acestei autorităţi?

- Prioritatea mea maximă este ca sistemul să fie centrat pe beneficiari. Pe termen mediu, un obiectiv este restructurarea centrelor mari pentru adulţi cu dizabilităţi, unde am văzut oameni foarte trişti, câte şase în salon, cu o noptieră mică în care este toată viaţa lor. Trebuie să trecem de la a ţine oamenii hrăniţi şi curaţi, la a le da încredere în ei, să-i ajutăm să înveţe o meserie, să-şi dea seama că pot să facă ceva. Oamenii nu sunt nişte plante pe care trebuie doar să le uzi, există potenţial în fiecare. Încă nu se înţelege rolul serviciilor sociale în reabilitarea persoanelor şi în a le ajuta să devină, din beneficiari de ajutoare sociale, contribuabili. Nu acesta este scopul primordial, dar trebuie să le redăm demnitatea, să-i ajutăm să trăiască o viaţă independentă.

Foarte mult mă interesează accesibilizarea României, domeniu în care s-au făcut progrese destul de mici. Vom elabora Codul accesibilităţii şi orice renovare, construcţie nouă, parc, trotuar, loc de joacă, va trebui să ţină cont, din faza de proiect, şi de nevoile persoanelor cu dizabilităţi, pe care nu le prea vedem pe stradă pentru că nu au cum să vină printre noi. De asemenea, mi-aş dori foarte tare să creştem numărul de asistenţi sociali, ideal ar fi să existe un mic centru comunitar în fiecare comună mai mare. Un obiectiv fixat pe termen scurt este să clarificăm cadrul legislativ pentru externalizarea serviciilor sociale. Trebuie să învăţăm să lucrăm în parteneriat cu sectorul ONG, cum se întâmplă în puţine locuri în ţară, iar Bihorul este un judeţ fruntaş în acest domeniu.

Accesibilizarea României

- Codul nou va face România accesibilă persoanelor cu handicap?

- Nu cred că o să se accesibilizeze România în următorii doi ani, dar putem face măcar atât, ca tot ce se întâmplă de acum încolo să fie accesibilizat din faza de proiect. Să nu mai vedem niciodată rampe sinucigaşe... Dar accesibilitatea nu înseamnă doar acces fizic, ci şi concursuri de recrutare sau examene adaptate. De exemplu, o persoană surdă nu are cum să dea un examen scris ca orice alt tânăr, pentru că are o altă limbă maternă, cea a semnelor.

- Ce faceţi pentru a stimula angajarea persoanelor cu dizabilităţi, o condiţie pentru viaţa independentă?

- Sunt aproximativ 857.000 de persoane cu dizabilităţi în România, dintre care 840.000 sunt printre noi, în familii, sau trăiesc singure, şi 17.000 instituţionalizate. Mulţi dintre aceşti oameni ar putea să lucreze, dar este un apetit extraordinar pentru a dobândi acel certificat de încadrare în grad de handicap cât mai grav, să nu te mai bată nimeni la cap, iar după aceea se plâng că au venituri foarte mici. Acum avem un proiect cu Banca Mondială prin care revizuim toate criteriile de încadrare, pentru că s-ar putea să se dea certificatele prea uşor. Este mult mai bine pentru persoana în cauză să aibă o activitate, să se simtă util.

- Da, dar asta depinde şi de accesibilizare...

- Aşa este, e un cerc vicios. Avem un proiect în colaborare cu toate AJOFM-urile din ţară, prin care acordăm vouchere de până la 5.000 euro pentru achiziţionarea de dispozitive asistive pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă. Poate unii nu s-au gândit niciodată că ar putea să muncească, dar dizabilitatea nu trebuie să îţi închidă complet orice perspectivă şi să aştepţi doar să mori. Am în discuţie şi posibilitatea de a suspenda pensiile de invaliditate pe perioada în care o persoană bolnavă se angajează, dar să fie o procedură suplă şi foarte simplă. De asemenea, oferim vouchere şi pentru angajatori, ca să accesibilizeze locul de muncă.

"Nu trebuie cocoloşiţi"

- Pentru evaluarea gradului de handicap, o persoană trebuie să aibă o sumedenie de documente doveditoare, ba chiar să demonstreze anual că nu s-a vindecat, chiar şi de dizabilităţi incurabile. Nu se pot repara aceste obligaţii absurde?

- S-a mai schimbat un pic situaţia şi nu mai sunt purtaţi tot timpul, deşi pe unii e bine să-i aduci, pentru că poţi să le oferi un ajutor. Eu aşa văd rolul acelei comisii, nu doar să constate, ci să fie pro-activă. Am foarte mari speranţe în acest proiect cu Banca Mondială, pentru că face o cercetare foarte detaliată şi va propune îmbunătăţiri. Lumea a evoluat, nu trebuie doar să constatăm un handicap, ci şi să-i deschidem omului perspectiva.

- Indemnizaţia lunară pentru o persoană cu dizabilităţi grave este ridicolă, 340 lei. Nu poate fi majorată?

- Orice se poate schimba, doar să ai bani şi convingerea că încadrarea este corectă. Dacă s-ar scutura sistemul de cei care dobândesc prin tot felul de mijloace acel certificat, ar fi bani mai mulţi pentru cei care au nevoie cu adevărat de ajutor. Mai trebuie să ne gândim la un lucru: o mamă cu un copil cu dizabilităţi este revoltată dacă, atunci când copilul ajunge la 18 ani, nu este încadrat într-un grad foarte grav. Dar copilul poate s-a recuperat şi tu în continuare îi induci ideea că nu poate face nimic, că trebuie doar să stea şi să fie îngrijit. Nu ştie că poate să facă mai mult şi nu este încurajat să ia decizii. Din păcate, persoanelor cu dizabilităţi le este negat dreptul de a decide şi trebuie să schimbăm asta. Da, au o problemă, dar nu trebuie cocoloşiţi.

E nevoie de specialişti

- Conduceţi instituţia care protejează şi drepturile copiilor. Ştie Autoritatea câţi copii nu au avut drept la educaţie în ultimul an, pentru că nu au tablete, internet?

- Ministerul Educaţiei a gestionat această problemă. Dar trebuie să recunoaştem că cei din sate au fost cei mai văduviţi, iarăşi, un motiv în plus ca rolul serviciilor sociale să crească în mediul rural. Dacă avem asistenţi sociali în fiecare comună, care să vadă familiile cu probleme şi să identifice ce ajutor pot să primească, preîntâmpinăm abandonul şcolar, abuzul. Din păcate, foarte mulţi primari zic că n-au bani, nu înţeleg că este o investiţie în comunitate.

- Consideraţi că îşi cunosc copiii drepturile? În şcoli nu se vorbeşte aproape deloc despre acest subiect, în timp ce unii părinţi încă cred că bătaia e ruptă din rai...

- Îşi cunosc din ce în ce mai mult, dar în măsura în care sunt interesaţi de asta. Există asociaţii ale copiilor, ale elevilor, şi noi nu mai mişcăm nimic fără să-i consultăm. Acum lucrăm la Strategia pentru copii şi îi consultăm. Printre obiective se numără incluziunea socială, prevenirea violenţei, participarea la decizii. Trebuie şi să ne asigurăm că există un mediu digital sigur pentru copii şi să avem o justiţie prietenoasă cu ei, pentru că din păcate se merge des la tribunal cu copiii.

- Teoretic, copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES) au dreptul să înveţe în orice şcoală, dar adesea sunt izgoniţi de plângerile părinţilor copiilor sănătoşi sau chiar descurajaţi de directori, care le sugerează că locul lor este în şcolile speciale. Cum poate fi remediată această nedreptate?

- Din cei aproape 77.000 de copii cu CES, 55.000 sunt în şcolile de masă, şi doar 22.000 în şcolile speciale. Părintele trebuie să-şi ajute copilul, să îl obişnuiască să fie printre oameni, fără să se teamă că s-ar putea să-l facă de ruşine. În felul acesta şi societatea se obişnuieşte cu existenţa lor şi învaţă să-i înţeleagă. Mare lipsă avem de consilieri şi profesori de sprijin, care ar trebui să-i ajute pe copiii cu CES şi să-i instruiască pe învăţători şi profesori despre cum se abordează un astfel de copil.

"Sistemul să fie centrat pe beneficiari, nu pe angajaţi"

- Copiii cu cerinţe educaţionale speciale au acces la terapii eficiente doar dacă părinţii lor au banii necesari pentru plata lor, iar şcolile nu au kinetoterapeuţi, psihologi, logopezi. De ce nu poate statul să acopere aceste nevoi?

- Din păcate, pandemia ne-a dezechilibrat mult bugetul, este foarte dificil să ceri bani suplimentari. Sper să începem să facem mai mult în acest sens.

- Serviciile publice pentru aceşti copii par mai degrabă formale: primesc note la şcoală chiar dacă, în realitate, ei sunt incapabili să perceapă lumea, centrele de zi îi acceptă doar dacă sunt cât de cât independenţi, nemaivorbind că în pandemie nici măcar n-au avut acces la tratamente, care nu se pot ţine online. Este sistemul creat de fapt pentru angajaţi, nu pentru beneficiari?

- Da, încă avem nevoie să facem sistemul de stat, indiferent că vorbim de domeniul social, medical sau de educaţie, să fie centrat pe beneficiari, nu pe angajaţi.

- Pentru că în orfelinate nimeni nu s-a preocupat să-i pregătească pentru viaţă, tinerii care părăsesc aceste centre ajung uşor dependenţi de droguri sau infractori. Când se va rupe acest cerc vicios, în care orfelinatul pare drumul sigur spre eşec?

- Toate acele eşecuri şi falimente pe care le experimentează, din păcate, sunt măsura muncii pe care au făcut-o cei care au avut grijă de ei în instituţii. Ei au nevoie de servicii de însoţire, trebuie ajutaţi să îşi găsească un loc de muncă potrivit, să ţii legătura cu angajatorul. Un tânăr care a fost toată viaţa în instituţii nu a luat niciodată o decizie şi nu ştie că, dacă lucrează şi într-o zi n-are chef să se scoale la 7, este o problemă.

"Mi-aş dori să se redeschidă adopţiile internaţionale"

- Ca deputat, v-aţi implicat în simplificarea procedurilor de adopţie. A fost cu folos? Ce presupune adopţia acum?

- În noiembrie am votat noua lege şi suntem pe punctul de a finaliza normele de aplicare. Va creşte cu siguranţă numărul copiilor adoptaţi, pentru că noua lege reduce termene şi dă nişte beneficii celor care adoptă, precum concediu de acomodare şi indemnizaţie timp de un an de zile pentru mama care adoptă. De asemenea, nu mai există noţiunea de "copil greu adoptabil", la care nimeni nu voia să se uite.

- Statistici oficiale arată că mai puţin de 3% dintre copiii adoptabili ajung într-o familie. De ce nu adoptă românii? Are legătură cu faptul că majoritatea copiilor sunt de etnie romă?

- Da, majoritatea părinţilor adoptatori sunt cei care realizează că nu pot avea copii şi pe la 40 de ani vor un bebeluş blond cu ochi albaştri şi să-l primească într-o săptămână. Or, avem foarte mulţi copii de etnie romă extraordinari, care înfloresc dacă le dai iubire şi îngrijire. Ce am observat este că românii plecaţi în străinătate adoptă aceşti copii fără probleme, sunt mai deschişi.

- În acest context, nu ar trebui să încurajăm adopţiile şi pentru străini?

- În prezent, doar familiile în care un soţ este român pot adopta. Mi-aş dori să se redeschidă adopţiile internaţionale clasice, ar fi în avantajul copiilor, mai ales al celor cu dizabilităţi, pe care românii nu-i adoptă şi care într-o societate mult mai incluzivă, cu mult mai multe ajutoare pe partea de diagnoză, dispozitive, ar înflori. Este o decizie politică, din punct de vedere tehnic este foarte simplu.

ANDPDCA SE REORGANIZEAZĂ



Conform OUG 121/25.11.2021 Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții se reorganizează prin divizare parțială, urmând a se înființa Autoritatea pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități și Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției.

Autoritatea pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități preia activitățile, posturile, personalul aferent și patrimoniul corespunzător din domeniul protecției și promovării persoanelor cu dizabilități.

Autoritatea pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități, organ de specialitate al administrației publice centrale, se află în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat și de un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, numiți și eliberați în condițiile legii.

Ca urmare a divizării parțiale, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții își schimbă denumirea în Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției, organ de specialitate al administrației publice centrale care trece în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, cu păstrarea activității, personalului și patrimoniului aferente programelor din domeniul protecției copilului și adopției.

Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat și de un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, numiți în condițiile legii.

Decizia poate fi consultată în Monitorul Oficial: https://www.monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial–PI–1127–2021.html

Autoritatea Națională - Persoane cu Dizabilități, Copii și Adopții

Președintele ANDPDCA, Florica Cherecheș, a participat astăzi alături de ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, la evenimentul dedicat Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, „Un 3 decembrie Altfel”.



Evenimentul a fost organizat de Asociația Open Your Heart, în parteneriat cu ANDPDCA, și a adus la un loc poveștile de viață ale unor persoane cu adevărat remarcabile. Oameni precum Magda Coman, Ghiorghi Filip, Petra Pintelei sau Ovidiu Milian au vorbit despre dizabilitate și și-au împărtășit poveștile.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a vorbit în deschidere și despre proiectul Autorității cu privire la voucherele acordate pentru achiziția de tehnologie asistivă, despre care spune că trebuie continuat: “Chiar și o singură persoană cu dizabilități dacă este angajată este un pas înainte. Este nevoie de conștientizarea societății cu privire la persoanele cu dizabilități, dar și conștientizarea persoanelor cu dizabilități că sunt utile societății”.

„Această Pandemie a avut un impact negativ asupra persoanelor cu dizabilități și familiile acestora. De aceea, în astfel de momente, e foarte important să strângem rândurile și să facem tot ce se poate să recunoaștem capacitățile acestor persoane. Am tot spus că atunci când ne uităm la persoanele cu dizabilități trebuie să le vedem abilitățile. Fiecare are o poveste în spate, fiecare poate fi o persoană curajoasă, muncitoare care ne poate servi drept exemplu tuturor. Sunt aici alături de persoane care au dovedit leadership și participare, așa cum spune și tema ONU a Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități de anul acesta.
Haideți să stăm printre aceste persoane nu doar astăzi, nu doar azi să le apreciem valoarea, ci în fiecare zi să facem un pic mai mult pentru ca și acești semeni ai noștri să se simtă incluși în lumea în care trăim cu toții” – a declarat președintele Florica Cherecheș.

HG_org_funct_APPD_13012022.pdf

Hotărâre privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea
Autorităţii pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilităţi
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 4 alin.(1) - (3) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei
publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, al art. 68 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi
completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:
Art. 1. - (1) Autoritatea pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilităţi, denumită în continuare
Autoritatea, se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale,
prin preluarea activităţilor, posturilor, personalului aferent şi a patrimoniului corespunzătoare
domeniului protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, de la Autoritatea
Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții
(2) Autoritatea este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat şi de un vicepreşedinte
cu rang de subsecretar de stat, numiţi şi eliberaţi din funcție potrivit art. 31 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările
ulterioare.
(3) Preşedintele și, după caz, vicepreședintele, este ajutat în activitatea de conducere de un
secretar general.
(4) Preşedintele Autorităţii este ordonator secundar de credite, potrivit prevederilor art. 20 alin.
(3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Preşedintele conduce întreaga activitate a Autorităţii şi o reprezintă în raporturile cu
Guvernul, cu ministerele şi cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii publice, precum şi cu
orice persoane juridice şi fizice, române sau străine.
(6) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi instrucţiuni.
(7) Preşedintele răspunde în faţa ministrului muncii şi solidarității sociale pentru întreaga
activitate a Autorităţii.
( Secretarul general exercită atribuțiile delegate de președintele Autorității, potrivit
prevederilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările
și completările ulterioare coroborate cu prevederile art. 437 alin.(1) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare.
Art. 2. – (1) Finanţarea Autorităţii se asigură integral de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
(2) Autoritatea preia de la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități,
Copii și Adopții patrimoniul corespunzător domeniului protecţiei şi promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv bunurile mobile și imobile aflate în administrarea sau, după
caz, în proprietatea acesteia, precum și 62 de posturi, cu personalul aferent, potrivit prevederilor
art. 8 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor
măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative.
(3) Autoritatea îşi desfăşoară activitatea la sediul din municipiul Bucureşti, sectorul 1, Calea
Victoriei nr.194, și preia în administrare imobilul din Calea Victoriei nr. 194, sector 1,
București și imobilul din Str. Căuzași nr. 26, sector 2, București.
Art. 3. - (1) Autoritatea coordonează la nivel central activităţile de protecţie şi promovare a
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, elaborează politicile, strategiile şi standardele în
domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, asigură urmărirea
aplicării reglementărilor din domeniul propriu şi controlul activităţilor de protecţie şi
promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
(2) Autoritatea se substituie în toate drepturile şi obligaţiile decurgând din acte normative,
contracte, decizii de finanțare, ordine de finanțare, litigii, convenţii, înţelegeri, protocoale,
memorandumuri şi acorduri în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu
dizabilități în care Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și
Adopții este parte la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 4. - (1) Autoritatea îndeplineşte în domeniile proprii de competenţă următoarele funcţii:
a) de autoritate de stat - prin care exercită urmărirea modului în care sunt respectate şi
promovate, de către persoanele fizice sau juridice, de drept public ori privat, drepturile
persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) de reprezentare - prin care asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi
extern în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
c) de reglementare - prin care inițiază proiecte de acte normative, inclusiv strategiile, în
domeniul propriu de activitate, pe care le supune aprobării ministrului muncii și solidarității
sociale;
d) de coordonare - prin care asigură aplicarea unitară a actelor normative, a politicilor și
strategiilor din domeniul propriu de activitate;
e) de control și monitorizare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități;
f) de administrare - prin care asigură gestionarea bunurilor din domeniul public şi privat al
statului, pe care le are în administrare.
(2) În îndeplinirea funcției de control și monitorizare ce îi revin, Autoritatea are dreptul să
solicite informaţii şi documente, în condiţiile legii, de la orice persoană fizică sau juridică
implicată în sfera sa de competenţă, acestea având obligaţia de a le pune la dispoziţie în
termenul solicitat.
Art. 5. - (1) Autoritatea este mecanismul de coordonare a implementării Convenţiei privind
drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a
Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007
şi semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificată prin Legea nr.221/2010, cu
modificările ulterioare, denumită în continuare Convenţia privind drepturile persoanelor cu
dizabilităţi.
(2) Autoritatea este organismul responsabil cu supravegherea aplicării prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 1.107/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie
2006 privind drepturile persoanelor cu handicap şi ale persoanelor cu mobilitate redusă pe
durata călătoriei pe calea aerului, cu excepţia prevederilor art. 8.
(3) Autoritatea coordonează transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2019/882 a
Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerinţele de accesibilitate
aplicabile produselor şi serviciilor.
(4) Autoritatea are rolul de a urmări ducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate de statul
român în materia protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi prin convenţiile
şi tratatele internaţionale la care România este parte, de a pune în aplicare şi de a urmări şi
asigura aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi.
Art. 6. – (1) În realizarea funcțiilor sale, Autoritatea îndeplineşte următoarele atribuţii cu
caracter general:
a) monitorizează aplicarea prevederilor actelor legislative din domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, a regulamentelor şi directivelor europene;
b) inițiază, elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, prin Ministerul Muncii şi
Solidarității Sociale, strategii naţionale în domeniul de competenţă;
c) avizează, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, proiectele de acte normative cu
impact asupra domeniului protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități;
d) elaborează și supune spre aprobare Guvernului, prin Ministerul Muncii și Solidarității
Sociale, proiecte de acte normative în domeniul de competenţă;
e) elaborează rapoartele prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi
şi ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare a recomandărilor Comitetului ONU;
f) coordonează activităţile şi măsurile de implementare a obiectivelor strategiilor naţionale din
domeniu, evaluează impactul realizării acestora și, după caz, supune spre aprobare Guvernului,
prin Ministerul Muncii și Solidarității, măsuri de îmbunătățire;
g) evaluează necesarul serviciilor sociale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, avizează
strategiile judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti privind dezvoltarea
de servicii sociale, precum şi planurile de acţiune ale acestora din domeniul dizabilităţii și
monitorizează implementarea acestora;
h) colectează, prelucrează şi diseminează date statistice în domeniul de competenţă;
i) iniţiază, fundamentează, elaborează şi implementează programe cu finanțare națională și
internațională în domeniul protecţiei şi promovării persoanelor cu dizabilităţi și monitorizează
implementarea acestora;
j) propune Guvernului, în condiţiile legii, recunoaşterea utilităţii publice pentru asociaţiile și
fundaţiile cu activitate în domeniul de competenţă;
k) încheie, prin Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale, tratate internaţionale, la nivel
departamental, sau iniţiază demersurile necesare încheierii tratatelor la nivel de stat sau de
Guvern, în domeniul de competență, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 590/2003 privind
tratatele;
l) încheie, cu aprobarea Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale şi cu avizul Ministerului
Afacerilor Externe, documente de cooperare internaţională care nu sunt guvernate de dreptul
internaţional cu autorităţi având competenţe echivalente din state membre Uniunii Europene
sau state terţe, respectiv organizaţii internaţionale;
m) asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul
protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv în grupurile de lucru care au ca obiect
activităţile de protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
n) organizează activitatea de selecţionare a personalului pentru aparatul propriu, de evaluare
periodică, precum şi de perfecţionare a pregătirii profesionale a acestuia, în condiţiile legii.
(2) În domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, Autoritatea
îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) coordonează la nivel central activităţile de protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor
cu dizabilităţi şi asigură urmărirea aplicării unitare a reglementărilor din acest domeniu;
b) coordonează metodologic implementarea și controlează realizarea măsurilor de protecție
stabilite persoanelor adulte cu dizabilități;
c) coordonează metodologic implementarea standardelor specifice minime de calitate
obligatorii pentru serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilități și monitorizează
aplicarea acestora;
d) elaborează standarde, metodologii, norme, instrucţiuni şi proceduri de lucru, precum şi alte
instrumente de evaluare şi de monitorizare necesare organizării şi funcţionării sistemului de
protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
e) asigură coordonarea și monitorizarea implementării Convenţiei privind drepturile
persoanelor cu dizabilităţi și colaborează cu instituțiile publice implicate desemnate ca puncte
de contact prin Legea nr.8/2016, cu modificările și completările ulterioare;
f) coordonează şi monitorizează implementarea strategiilor naţionale în domeniul dizabilităţii,
precum şi a planurilor lor operaționale;
g) identifică surse de cofinanţare din fonduri europene nerambursabile sau din alte surse,
elaborează și implementează proiecte cu finanțare națională sau internațională sau participă, în
calitate de partener, la proiecte din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor
cu dizabilităţi;
h) coordonează metodologic și monitorizează implementarea procesului de
dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități;
i) avizează şi monitorizează implementarea planurilor de restructurare și monitorizează
reorganizarea centrelor rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi;
j) acţionează, inclusiv prin desfășurarea de proiecte, pentru dezvoltarea alternativelor de tip
familial la protecţia instituţionalizată a persoanelor cu dizabilităţi, respectiv pentru
diversificarea serviciilor în comunitate;
k) licenţiază serviciile sociale pentru persoanele adulte cu dizabilităţii organizate, în condiţiile
legii, de către autorităţile publice sau organismele private acreditate, şi asigură, la nivel
naţional, evidenţa acestora;
l) organizează şi derulează activităţi de standardizare, de atestare a nivelurilor de calitate,
încadrare în clase de calitate pentru serviciile sociale din domeniul dizabilităţii, în condiţiile
legii;
m) avizează sau elaborează, după caz, standarde ocupaţionale pentru ocupaţiile din domeniul
protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
n) autorizează interpreţii în limbajul mimico-gestual al persoanelor cu deficienţă de auz sau în
limbajul specific al persoanelor cu surdocecitate, în baza unei metodologii aprobate prin ordin
comun al ministrului muncii şi solidarității sociale şi al ministrului educaţiei, la propunerea
Autorităţii, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale din domeniu, şi ţine evidenţa
interpreţilor autorizaţi într-un registru postat pe site-ul instituției;
o) autorizează unităţile protejate, monitorizează respectarea condițiilor de autorizare prin
analiza rapoartelor de activitate şi asigură evidenţa la nivel naţional a acestora;
p) analizează documentaţia aferentă îndeplinirii condiţiilor de studii de către asistentul personal
şi supune spre aprobare derogarea de la condiţiile de studii, la propunerea asistentului social,
conform legii;
q) elaborează tematici de instruire a personalului implicat în protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv a asistenților personali;
r) acordă avizul prealabil furnizorilor de formare profesională, în vederea organizării
programelor de formare pentru ocupațiile reglementate din domeniul dizabilității;
s) implementează, coordonează metodologic şi monitorizează sistemul de evaluare complexă
şi de încadrare în grad şi tip de handicap;
ș) avizează componenţa nominală a comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap
judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
t) colaborează cu instituții publice în ceea ce privește colectarea, prelucrarea și diseminarea de
date statistice din domeniul dizabilității și gestionează Registrul electronic naţional al
persoanelor adulte cu dizabilităţi;
ț) colectează, prelucrează și diseminează date și informații cu privire la accesibilitate la mediul
fizic, informațional și comunicațional;
u) asigură secretariatul Consiliului de analiză a problemelor persoanelor cu handicap, înființat
în baza Legii nr.448/2006 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al Comisiei
superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap și, după caz, al altor structuri
organizate în baza legii;
v) colaborează cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi cu alte instituţii şi
autorităţi implicate în integrarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi, în vederea creşterii
ratei de ocupare în rândul persoanelor cu dizabilităţi;
x) colaborează cu Autoritatea pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţiei pentru
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi cu vârsta de până în 18 ani;
y) colaborează cu autoritățile române și străine în vederea soluționării situației persoanelor cu
dizabilități, cetățeni români, aflate pe teritoriul altor state;
z) colaborează cu entități guvernamentale și ale societății civile implicate în protecția și
promovarea drepturilor persoanelor adulte cu dizabilități;
aa) efectuează controale în cadrul serviciilor rezidențiale sau de zi pentru persoanele adulte cu
dizabilități, publice și private, pentru asigurarea respectării drepturilor persoanelor cu
handicap;
bb) controlează modul de respectare a drepturilor persoanelor cu handicap de către instituții
publice și private;
cc) întocmeşte studii, cercetări, analize în vederea propunerii unor măsuri de diversificare a
resurselor destinate susţinerii protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
dd) asigură implicarea persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor care le reprezintă pe
domeniile sale de competenţă și facilitează consultarea cu regularitate a acestora;
ee) preia şi soluţionează, potrivit reglementărilor în vigoare, cererile, reclamaţiile, sesizările
sau propunerile formulate în scris sau prin poştă electronică.
(3) În domeniul economico-financiar, Autoritatea îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) gestionează bunurile proprietate publică şi privată a statului pe care le are în administrare;
b) gestionează sau, după caz, monitorizează gestionarea fondurilor alocate pentru finanţarea
programelor din domeniile sale de activitate;
d) propune şi fundamentează necesarul de fonduri pentru asigurarea funcționării Autorității;
c) finanţează programe de interes naţional în domeniile sale de activitate;
e) propune şi fundamentează necesarul de fonduri pentru asigurarea finanţării adecvate a
măsurilor de protecție stabilite pentru persoanele cu dizabilităţi, potrivit Legii nr.448/2006,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f) finanţează proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei
persoanelor cu dizabilităţi, în condiţiile legii;
g) asigură sume de la bugetul de stat organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art.98 din
Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile legii;
h) asigură, prin transferuri de la bugetul de stat la bugetele direcţiilor generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
sumele aferente plăţii dobânzii la creditele acordate persoanelor cu dizabilităţi, precum şi
asigurării gratuităţii la transportul interurban al persoanelor cu dizabilităţi, respectiv decontarea
carburantului pentru transportul persoanelor cu dizabilități, în condiţiile Legii nr.448/2006,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Autoritatea îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative în domeniul său de
activitate.
Art. 7. - (1) În vederea asigurării accesului în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic,
informaţional şi comunicaţional, Autoritatea acordă sprijinul necesar persoanelor cu dizabilități
în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât
cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate, prin identificarea de surse de cofinanţare din fonduri europene
nerambursabile pentru acordarea de subvenţii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Procedura de acordare a subvenţiilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al
ministrului muncii şi solidarității sociale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Art. 8. - (1) În structura Autorităţii, funcţionează Comisia superioară de evaluare a persoanelor
adulte cu handicap, cu activitate de coordonare metodologică şi monitorizare a activităţii de
evaluare şi încadrare în grad şi tip de handicap.
(2) Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei superioare se aprobă prin ordin al
președintelui Autorității în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 9. – (1) Pe lângă Autoritate, funcţionează Consiliul de analiză a problemelor persoanelor
cu handicap.
(2) Consiliul de analiză prevăzut la alin.(1) funcţionează în forma, componenţa şi cu atribuţiile
prevăzute la art. 92 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 10. - (1) Personalul Autorităţii este format din demnitari, funcţionari publici şi personal
contractual numit și eliberat din funcție, respectiv numit/ încadrat potrivit prevedrilor legale în
vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(2) Autoritatea funcționează cu un număr de 62 de posturi, exclusiv demnitarii.
(3) Încadrarea personalului în numărul de posturi şi în structura orgnizatorică a Autorităţii se
face cu respectarea termenelor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal, prin
ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare
a prezentei hotărâri, cu menținerea drepturilor salariale avute la data preluării.
(4) În cadrul structurii organizatorice, prin ordin al preşedintelui Autorităţii, se pot organiza
alte compartimente şi se poate stabili numărul posturilor aferente, cu respectarea prevederilor
art. 391 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare şi încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat.
(5) Structura organizatorică a Autorităţii este prevăzută în anexa care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
(6) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii precum şi statul de funcţii se
aprobă prin ordin al preşedintelui acesteia.
Art. 11. - Pentru activităţi specifice, Autoritatea are în dotare trei autoturisme, cu un consum
lunar de 500 de litri de combustibil pentru fiecare autoturism.
Art.12. - (1) Autoritatea poate închiria spaţii pentru necesităţi proprii, în condiţiile legii.
(2) Autoritatea poate propune, cu aprobarea ministrului muncii și solidarității sociale, darea în
folosinţă gratuită a imobilelor, proprietate publică a statului, pe care le administrează, conform
prevederilor în vigoare.
(3) Autoritatea poate propune, cu aprobarea ministrului muncii și solidarității sociale, prin
hotărâre a Guvernului, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor imobile
proprietate privată a statului, pe care le administrează, în condiţiile legii.
(4) Sumele stabilite şi încasate ca urmare a închirierii sau concesionării spaţiilor prevăzute la
alin. (3) se virează integral la bugetul de stat.
PRIM-MINISTRU
Nicolae-Ionel CIUCĂ