SUBIECT: Consiliul de Monitorizare a drepturilor persoanelor cu dizabilitati din Romania

Mihai Lungu, doctorandul în scaun rulant, candidează la funcția de vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare



Mihai Lungu a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sf. Andrei Șaguna”, Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu, un program de master în Teologie Sistematică la aceeași facultate, iar în prezent urmează cursurile Şcolii Doctorale de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.

Dependent de scaunul rulant, din cauza unui accident la scăldat în adolescență, la 36 de ani Mihai Lungu are un CV impresionant: este specialist în e-media și lucrează în acest domeniu, este președintele Asociației Calea spre Acces și membru în Comisia pentru Drepturi și Libertăți ale Organizațiilor Societății Civile, din cadrul Consiliul Economic și Social. În sfera preocupărilor sale academice, profesionale și de voluntariat se află drepturile persoanelor cu dizabilități.


De curând, Mihai Lungu și-a depus candidatura pentru poziția de vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare, autoritate administrativă, autonomă, aflată sub control parlamentar, înființată pentru a promova, proteja și monitoriza implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Principala atribuție a Consiliului de Monitorizare este de examinare în mod regulat a exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilități instituționalizate.

„Dacă voi fi ales vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare, voi îmbunătăți relația de colaborare a acestui for cu persoanele care au dizabilităţi și cu organizațiile neguvernamentale pe care acestea le reprezintă, relație obligatorie așa cum este specificat în art. 33, pct. 3, din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, pentru a descoperi vulnerabilitățile sistemului de protecție al persoanelor cu dizabilități instituționalizate și a previni abuzurile. În acest moment, Consiliul de Monitorizare nu pune accent suficient pe colaborarea cu persoanele care au dizabilităţi și cu organizațiile neguvernamentale ale acestora, din cauza acestui lucru calitatea monitorizării serviciilor care sunt oferite persoanelor cu dizabilități din facilităţile de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi spitale/secţii de psihiatrie, este una foarte scăzută.

De asemenea, voi îmbunătății relația Consiliului de Monitorizare cu presa; o să pun accent pe transparența decizională și pe o comunicare cât mai bună cu petiționarii, în conformitate cu atribuțiile care îmi revin; voi pune accent pe o colaborare strânsă cu Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din Senat, cu Guvernul și alte instituții conexe”, a declarat Mihai Lungu pentru Jurnal Social.

Printre măsurile pe care Mihai Lungu își propune să le ia, în cazul alegerii sale în funcția de vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare, se numără: crearea unui mecanism prin care ONG-urile să aibă acces nelimitat în instituțiile care se ocupă de persoanele cu dizabilități pe baza unor protocoale tripartite (Consiliul de monitorizare + ONG + Instituție care se ocupă de persoanele cu dizabilități); organizare de cursuri de formare pentru experții independenți și inspectori de monitorizare; grup de lucru pentru îmbunătățirea instrumentelor standardizate utilizate în procesul de monitorizare; identificarea de măsuri viabile privind propunerile în procesul monitorizării.

„Având în vedere competențele mele, dar și buna mea credință de a sprijini persoanele cu dizabilități, fiind eu însumi o persoană cu dizabilități de 21 de ani și activist privind drepturile persoanelor cu dizabilități, îmi exprim nădejdea că voi fi ales în funcția de vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare”, a concluzionat Mihai Lungu.

Nicolae Marius Hambasan

Câte nereguli , dar nici de atunci până astazi nu au făcut nimic .
Parlamentul României -SENAT
Comisia pentru drepturile omului,culte și minorități
AVIZ
PRIVIND RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE AL COMISIULUI DE MONITORIZARE 2017 .

Marta-Iozefina Bencze



Azi la ședința online organizată de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din cadrul Senatului, pe ordinea de zi s-a aflat Raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități(înființat în baza Legii nr. 8/2016), pe anul 2019.
La sfârșitul ședinței, senatorii prezenți la ședință au respins în unanimitate raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare și au propus alegerea unei noi conduceri. Urmează ca Plenul Senatului să dea un vot final.
Cu siguranță, la această decizie au contribuit și demersurile societății civile precum și reportajele realizate de jurnaliștii emisiunii România, Te iubesc!, care au atras atenția asupra incompetenței acestei instituții ce ar trebui să monitorizeze drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate.
Raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, pe anul 2019, îl puteți consulta, aici: https://www.senat.ro/.../a1fdfc02-e163.../Raport%202019.pdf
Personal, am câteva întrebări: de ce Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din cadrul Senatului, nu a solicitat Consiliului de Monitorizare depunerea raportului de activitate pe anul 2019, care trebuia depus în aprilie 2020?
De ce Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din cadrul Senatului, NU a luat nicio măsură în ultimii 2 ani privind revocarea conducerii Consiliului de Monitorizare, deși au fost făcute foarte multe demersuri de către societatea civilă în acest sens?
Pe data de 30 iunie 2020, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din cadrul Senatului a audiat candidații pentru funcția de vicepreședinte a Consiliului de Monitorizare. Nu se știe până în prezent ce aviz a dat comisia, iar după 4 luni încă nu a fost numit un vicepreședinte pentru Consiliul de Monitorizare.
Care sunt interesele sau dezinteresele?

Aceasta sedinta a avut loc in data de 4 noiembrie 2020.

Șeful instituției care nu a făcut nimic pentru cei cu dizabilități, la un pas să zboare din funcție



Șeful Consiliului de Monitorizare, instituția care ar trebui să apere drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate, este la un pas să fie demis din funcție, conform surselor Newsweek România.

Florinel Butnaru, pesedist suspendat din partid, migrat din PP-DD, a primit, marți, vot de respingere pe raportul instituției pe 2019, în Comisia de drepturile omului din Senat.

„Este raport de respingere în Comisie asupra raportului de activitate pe ultimul an și propunere de revocare din funcție. În Comisie votul a fost de respingere în unanimitate. Au fost 8 voturi pentru respingerea raportului de activitate. Acum, să vedem votul în plen, sper să nu fie politic și împotriva raportului. Apoi, se va relua procedura de alegere a unui nou președinte”, a declarat, pentru Newsweek România, senatorul USR Adrian Wiener, membru în Comisia de drepturile omului.

„Totodeauna când s-a votat Consiliul de Monitorizare a fost vot politic, care nu a avut legătură cu analiza activității de acolo, a fost un vot politic dinspre PSD și ALDE și mi-e teamă să nu se întâmple același lucru”, a explicat Adrian Wiener, spunând că nu știe dacă alegerea noului președinte va fi votată în noul Parlament sau va fi făcută de actuala majoritate politică pe ultima sută de metri.

Newsweek România a scris în mod repetat în ultimii ani despre activitatea aproape inexistentă a Consiliului de Monitorizare.

În raportul pe 2019, când apar pentru prima oară decesele survenite în centrele rezidențiale, nu există nici un fel de informații despre cauza decesului. Cu un an înainte, în raportul pe 2018, nu exista nici o informație despre decesele persoanelor cu dizabilități instituționalizate, declarând, pentru Newsweek România, că raportul conține recomandări despre remedierea problemelor, iar „decesele nu sunt remedieri”.

Butnaru a câștigat, anul trecut, 9.180 de lei pe lună, conform celei mai recente declarații de avere.

Raportul Consiliului de Monitorizare pe anul 2019 ar fi trebuit să fie votat încă de la începutul anului, iar pe site-ul instituției nu apare nici măcar acum.

EXCLUSIV O instituție de stat complet necunoscută, cu 20 de angajați, dispare prin comasare cu Avocatul Poporului. Consiliul care se ocupa de persoane

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, o instituție complet necunoscută aflată în subordinea Parlamentului, urmează să dispară în urma comasării cu Avocatul Poporului, au declarat pentru G4Media.ro surse parlamentare.


Foto: Florinel Butnaru (Agerpres / Cristian Nistor)

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei ONU, instituție înființată în 2016 ca urmare a obligațiilor României față de ONU, s-a remarcat printr-o activitate aproape inexistentă, dar și prin scandalul numirii politice făcute de PSD.

Astfel, în 2017, PSD l-a impus la conducerea instituției pe Florinel Butnaru, un inginer auto cu experiență la un service auto și despre care CNSAS a comunicat oficial că a fost recrutat de Securitatea comunistă pe când era deținut de drept comun.

Butnaru a fost revocat din funcție în februarie acest an de coaliția parlamentară PNL – USR PLUS – UDMR.

Organigrama instituției de pe site-ul oficial arată că are în acest moment 20 de posturi ocupate.