SUBIECT: Poprirea pe venituri handicap

O poprire e infiintata, potrivit Codului de procedura civila, in cazul in care o persoana are o datorie la un creditor, iar acesta solicita angajatorului celui ce îi datoreaza bani, prin intermediul unui executor judecătoresc, ca o parte din veniturile lunare ale datornicului sa-i revina.

In Romania, legea ofera o protectie speciala anumitor venituri, inclusiv indemnizatiei de handicap si pensiei de invaliditate. Conform legislatiei in vigoare, aceste tipuri de venituri sunt protejate integral de popriri, indiferent de suma, pentru a asigura un nivel minim de trai beneficiarilor. In concret:

Indemnizatia de handicap: Aceasta este complet protejata si nu poate fi supusa popririi. Orice incercare de a face acest lucru este ilegala.



Pensia de invaliditate: Aceasta beneficiaza, de asemenea, de protectii speciale. In majoritatea cazurilor, pensia de invaliditate pana la un anumit nivel nu poate fi supusa popririi, asigurand astfel ca persoanele care depind de aceste venituri isi pot acoperi necesitatile de baza

Procedura de Executare Silita si Poprirea

Executarea silita este un proces legal prin care un creditor poate incerca sa recupereze sumele datorate. Insa, procedura este reglementata strict, iar nu toate veniturile unui debitor pot fi supuse popririi. In contextul descris:

Poprirea pe venituri: Conform Codului de Procedura Civila din Romania, doar anumite tipuri de venituri pot fi executate silit prin poprire, iar indemnizatia de handicap si pensia de invaliditate nu se afla printre acestea.

Exceptii si Sume Maximale Retenibile

Desi in principiu indemnizatia de handicap si pensia de invaliditate sunt protejate, exista situatii in care alte tipuri de venituri pot fi supuse popririi. De exemplu:

Venituri salariale: Daca aveti si alte venituri, cum ar fi salarii, acestea pot fi poprite in limita unei parti stabilite de legislatie.

Restul veniturilor: In general, nu mai mult de o treime din veniturile salariale poate fi poprita pentru datorii comerciale, iar in cazul unor multiple popriri, maximul este de jumatate din salarii.

În cazul în care un salariat are o datorie la un creditor (de pildă, o bancă), acesta din urmă poate solicita angajatorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, aplicarea unei popriri pe salariu, prin care se plătește lunar o parte din datorie.

Când vine vorba despre limitele popririi, Codul de procedură civilă stabilește că sumele reținute din salariu nu trebuie să depășească anumite valori. Astfel, popririle pe salariu, pensie sau alte venituri trebuie să se încadreze în următoarele limite:

1. până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;
2. până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Totuși, dacă sunt mai multe popriri aplicate asupra aceluiași salariu, suma ce se poate reține nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al datornicului, indiferent de natura creanțelor.

Așadar, indiferent de numărul popririlor pe care le are asupra salariului, un datornic trebuie să primească cel puțin jumătate din venitul salarial net.

De fapt, se reține jumătate din salariul net pentru toate popririle, această sumă fiind împărțită apoi între creditori, în funcție de datoria existentă la fiecare dintre aceștia.

*Poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul".


Dacă datornicul pleacă din firmă fără să anunțe care este noul lui loc de muncă, fostul angajator trebuie să îi spună asta creditorului, adică celui căruia fostul angajat îi datorează bani. Apoi, după ce află care este noul loc de muncă al datornicului, creditorul îi va transmite această informație firmei de la care acesta a plecat, astfel încât actele prin care s-a înființat poprirea să fie transferate către noul loc de muncă, iar poprirea să se aplice în continuare.

În cazul în care datornicul iese la pensie, actele privind înființarea popririi se transmit casei teritoriale de pensii competente, aceasta reținând cel mult o treime din pensia aflată în plată.