SUBIECT: Protectia persoanelor cu dizabilitati

O inițiativă din România pentru drepturile copiilor cu dizabilități a fost preluată în UE



„O lege europeană este un fel de scurtătură pentru noi”, spune Mădălina Turza, activistă pentru drepturile copiilor cu dizabilități, care a lansat prima inițiativă civică la nivelul Uniunii Europene (UE) pentru o educație incluzivă.

A motivat-o, în primul rând, fetița ei, Clara, care are sindromul Down și pentru care luptă de 14 ani cu sistemul românesc de educație.

Activista a format un comitet cu părinți din șapte țări membre ale Uniunii Europene și a depus la Comisia Europeană un proiect prin care cere Parlamentului European să dea o directivă care să apere drepturile persoanelor cu dizabilități și să gândească politici în beneficiul lor.

De zece ani, Mădălina Turza (40 de ani) dă în judecată școlile și Ministerul Educației, pentru ca și copiii cu dizabilități să fie lăsați să urmeze cursuri în școlile de masă, însă reformele au loc foarte încet. Așa i-a venit ideea să schimbe legea europeană. Anul acesta, Mădălina Turza s-a hotărât să candideze independent și pentru un loc în Parlamentul European.

„E minunat să schimbăm lumea în etape, dar noi am vrea ca și copiii noștri să prindă ceva din aceste reforme”
„Ca părinte, ca zeci de mii de alți părinți din UE, lucrurile astea ni le dorim în timpul vieții noastre. E minunat să schimbăm lumea în etape și generații, dar noi am vrea ca și copiii noștri să prindă ceva din aceste reforme și, atunci, o lege europeană este ca un fel de scurtătură pentru noi, adică, în câțiva ani, poate fi realizabilă. Dacă lași la latitudinea statelor membre – precum Guvernul României, probabil vor mai trece niște zeci de ani până când se vor mai schimba niște lucruri”, explică Mădălina Turza.

„La nivelul UE, nu există legislație pe dizabilitate, nici o directivă, nici un regulament care să reglementeze orice palier al vieții sociale a persoanelor cu dizabilități, inclusiv educația. Atunci, toate lucrurile astea sunt lăsate la latitudinea statelor, care fac sau nu fac. Per total, în Europa situația nu este grozavă pentru persoanele cu dizabilități”, spune activista, care a început în iunie anul trecut să adune documentele pentru a lansa inițiativa. Spune că a fost „complicată și istovitoare”. Auzise de mecanismul European Citizens' Initiative, de la nivelul Comisiei Europene, prin care cetățenii europeni, rezidenți în cel puțin șapte state membre, pot cere Comisiei un act normativ pe o anumită temă. Și-a spus: „Asta e șansa noastră de la duce la PE o inițiativă pentru educația persoanelor cu dizabilități”.

Mădălina Turza, alături de fiica ei, Clara (centru), la lansarea cărții activistei, „Leia și David”. Sursa: madalinaturza.info

Consilieră independentă în educație incluzivă în proiectul InSchool al Consiliului Europei, Mădălina Turza a vorbit cu circa 200 de părinți, din care a selectat șase din Belgia, Germania, Irlanda, Italia, Olanda și Ungaria, ca să îi susțină demersul, formând un comitet de inițiativă. Din cei șapte părinți, cinci sunt români din diaspora, cu cetățenie străină, care au plecat din România cu ani în urmă, „s-au autoexilat din lipsă de speranță și de viitor pentru copiii lor”. Cel de-al șaselea părinte este un italian, iar cea de-a șaptea, reprezentând România, este ea.

„Ideea e să nu ținem copiii asistați social”
Inițiativa româncei, „Europe Cares – Education for all”, este prima de acest fel din Uniunea Europeană.

„Este un proiect de lege european care reglementează ce o să se întâmple cu copiii cu dizabilități de la momentul nașterii până la momentul integrării în câmpul muncii”, explică activista. Astfel, prevede ca statele membre să aibă un anumit standard școlar, „ca să nu ducem copiii în școală și să-i ținem pe post de mobilă”, finanțarea terapiilor pentru toți copiii cu dizabilități, prin alocarea unor fonduri UE, programe de tranziție pentru integrarea pe piața muncii, pentru ca atunci când tinerii termină școala, să poată avea locuri de muncă, să devină contributori. „Ideea e să nu-i ținem asistați social”, explică Turza.

Inițiativa propune și cursuri de recalificare și formare continuă pentru profesori, care vor fi învățați cum se adaptează programa școlară pentru copiii cu diferite tipuri de dizabilitate, dar și programe de dezvoltare personală, care să îi ajute să rămână deschiși și implicați în munca lor. Pentru ca inițiativa să nu rămână un proiect frumos pe hârtie, activista a propus și alocarea de fonduri de la bugetul UE pentru susținerea programelor prevăzute în directivă.

Copii fără apărare - Cazul dramatic al fetiței din Târgoviste, imobilizată în scaun cu rotile, care a născut la 13 ani

O fetiță de 13 ani din Târgoviște, imobilizată în scaun cu rotile, a născut la începutul lunii februarie, la maternitatea din oraș. Fata ar fi fost abuzată sexual de concubinul mamei, de un an de zile, însă de frică nu a spus nimic, sarcina fiind descoperită abia după 6 luni, a declarat mama acesteia pentru HotNews.ro. Copila, împreună cu mama, concubinul acesteia și cei 5 frați erau cazați într-un centru de îngrijire al Primăriei Târgoviște, iar cazul este cu atât mai grav, cu cât nimeni nu a sesizat drama trăită de aceasta, deși era înconjurată cel puțin teoretic de personal de specialitate. Procurorii cercetează cazul și urmează să stabilească filmul evenimentelor.



Din păcate, acest caz nu este o excepție. Un studiu realizat de Fundația World Vision Romania relevă că sunt sute astfel de cazuri, iar țara noastră se clasează după Tanzania, Kenia şi Uganda în ceea ce priveşte măsurile luate împotriva exploatării şi abuzului sexual al copiilor. Din păcate, despre aceste probleme se vorbește foarte puțin, iar autoritățile par să aibă alte priorități, cum este decontarea vitaminei D pentru populație sau condițiile din închisori.

• Fetița de 13 ani suferă de parapareză, iar în perioada de recuperare ce a urmat unei operații, pe 2 august, a fost nevoită să stea în scaun cu rotile.
• Copila, alături de mamă, concubinul și 5 frați, cu vârste cuprinse între 3 și 11 ani, locuiește în Centrul de Servicii Sociale Sfânta Maria, aflat în subordinea Primăriei Târgoviște.
• Sarcina i-a fost descoperită pe 15 ianuarie acest an, în urma unui control medical după ce mama sa s-a plâns că „era prea grasă” și nu o mai poate ridica în brațe.
• Pe 16 ianuarie, Poliția a fost sesizată în acest caz, însă copila ar fi declarat că a întreținut relații sexuale cu o rudă a concubinului mamei.
• La începutul lunii februarie, după ce a născut, fetița spus că tatăl copilului este concubinul mamei sale, care ar fi agresat-o sexual încă de la 12 ani. Imediat, suspectul a părăsit centrul.

Mama copilei: „Abuzul s-a întâmplat în centru. Fata mi-a zis că se întâmpla când plecam să iau alocația, el își lua liber și stătea cu ea și cu cea mică de 3 ani, aia mică dormea, fata mi-a spus că punea scaunul în ușă că să nu îl prindă asistentele”
Directoarea de la Asistență Socială susține că autoritățile nu au bănuit nimic, centrul în care familia era cazată fiind unul cu regim deschis, iar camere de supraveghere sunt doar pe holuri.

Citeste mai departe...

Autorul acestei fapte merita si i se cuvine 50 de ani de temnita grea .

Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului

Cu prilejul acestei zile, la sediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se organizează o serie de activităţi, care includ lansarea unor rapoarte privind noile estimări (OMS) ale numărului de persoane expuse riscului de pierdere a auzului, precum şi publicarea de broşuri, afişe şi infografice cu tema zilei. OMS a identificat necesitatea ca statele membre ale organizaţiei să elaboreze o serie de planuri şi programe de integrare, prevenire şi gestionare privind pierderea auzului, în sistemul de asistenţă medicală primară.

Legea pensiilor este parțial neconstituțională și se întoarce în Parlament pentru reexaminare



Legea pensiilor este parțial neconstituțională, astfel că actul normativ se va întoarce în Parlament pentru reexaminare, a decis, miercuri, Curtea Constituțională, care a admis astfel o solicitare a deputaților de la PNL și USR.

Obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind sistemul public de pensii, obiecție formulată de un număr de 83 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Aceștia au reclamat condiţionarea dreptului la pensie al angajatului şi discriminarea nejustificată între persoanele cu dizabilităţi.

Astfel, Curtea Constituțională a admis obiecţia de neconstituționalitate şi a constatat că dispoziţiile art.25 alin.(1) şi art.63 lit.a) şi b) din Legea privind sistemul public de pensii sunt neconstituţionale.

De asemenea, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituționalitate şi a constatat că sintagma „cu valabilitate permanentă” cuprinsă în art.52 cu referire la lit.a) din Legea privind sistemul public de pensii este constituţională în raport cu criticile formulate.

Actul normativ se va întoarce în Parlament pentru reexaminare.

Dispoziția criticată din textul art. 25 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii adoptată de Camera Deputaților în 20 decembrie 2018 este următoarea: "contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datorează şi plătesc, după caz, contribuţia de asigurări sociale, conform Codului fiscal”.

PNL și USR arătau în sesizarea către CCR că plata contribuțiilor către bugetul de asigurări sociale nu este în sarcina salariatului, viitor titular al dreptului la pensie, ci este o sarcină fiscală ce incumbă strict angajatorului, iar instituția care verifică corectitudinea și îndeplinirea sarcinii fiscale prin efectuarea plăților pentru contribuțiile reținute de la angajat, de către angajator, este Agenția Națională de Administrare Fiscală.

"Practic salariatul, titular al dreptului la pensie, nu are nicio obligație de colectare fiscală, sarcina de efectuare a plății contribuției de asigurări sociale revenind angajatorului, în consecință, efectuarea plății acestor contribuții de asigurări sociale nu poate fi o condiție în nașterea și exercițiul dreptului constituțional la pensie. Impunerea unei noi condiții de validitate a dreptului la pensie, în afara celor existente în legea în vigoare, respectiv îndeplinirea unui stagiu de cotizare minim și împlinirea vârstei de pensionare constituie o încălcare a principiului legalității prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituție care prevede că <<în România supremația Constituției și respectarea legii sunt obligatorii>>", arătau PNL și USR în sesizarea către CCR.

În ceea ce privește articolul 63, una dintre condițiile pe care persoanele îndreptățite trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ pentru a beneficia de pensia de invaliditate este aceea ca la data solicitării pensiei de invaliditate să fi realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani, celelalte fiind să nu fi împlinit vârsta standard de pensionare și să aibă capacitatea de muncă diminuată din cauza unor accidente și boli, cu sau fără legătură cu munca.

PNL și USR arătau în sesizare că, potrivit art. 1 din Legea nr. 263/2010, aflată încă în vigoare, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii menţionate, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Acesta se organizează şi funcţionează, printre altele, pe principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

În ceea ce privește articolul 63, una dintre condițiile pe care persoanele îndreptățite trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ pentru a beneficia de pensia de invaliditate este aceea ca la data solicitării pensiei de invaliditate să fi realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani, celelalte fiind să nu fi împlinit vârsta standard de pensionare și să aibă capacitatea de muncă diminuată din cauza unor accidente și boli, cu sau fără legătură cu munca.

Instituția Avocatul Poporului

Indemnizațiile lunare primite de persoanele cu handicap grav și accentuat vor fi exceptate de la stabilirea venitului brut lunar pe membru de familie, conform modificărilor avute în vedere de HG nr. 1488/2004.



Ministerul Educației Naționale a răspuns astfel solicității adresate, în 10 ianuarie 2019, de către Avocatul Poporului, în sensul modificării art. 3 alin.(1) din HG nr. 1488/2004 privind aprobarea criteriilor și a cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului Național de Protecție „Bani de liceu”.

DIFERITI DAR EGALI OFICIAL

» Noutati Juridice 2019 la legea 448

Schimbari majore in Legea pentru protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Senatorii pregatesc schimbari majore in Legea pentru protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Vom analiza mai jos toate noutatile pe care trebuie sa le aiba in vedere cei responsabili de implementarea prevederilor Legii.

1. Se schimba definitia adaptarii rezonabile la locul de munca, angajarii asistate si a cladirilor de utilitate publica

2. Se introduce in Lege definirea serviciilor de utilitate publica.

3. Evaluarea si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile indiferent de gradul de handicap, de catre membrii comisiei de evaluare/reevaluare se va efectua la un interval de 2 ani. De la procedura de reevaluare sunt exceptate persoanele nedeplasabile, indiferent de gradul de handicap, a caror afectiune a generat deficiente functionale si/sau structural anatomice intr-un stadiu ireversebil si care nu pot urma programe de recuperare.

4. Se introduce gratuitate pentru evaluarile medicale si psihologice solicitate in vederea intocmirii dosarului necesar evaluarii complexe pentru incadrarea in grad de handicap.

5. In fiecare unitate de invatamant se va constitui o structura de evaluare si deliberare in privinta orientarii profesionale a copiilor si tinerilor in stransa cooperare cu acestia, familia lor si/sau reprezentantul legal al acestor, tinandu-se seama de aptitudinile, inclinatiile si idealurile profesionale ale copiilor si tinerilor cu handicap.

6. Firmele si ONG-urile doritoare vor putea finanta partial activitati, evenimente si/sau manifestari educative destinate copiilor si tinerilor cu handicap integrati in invatamantul de masa/invatamantul special integrat.

7. Programele informatice vor trebui sa contina transcrierea vorbirii in scris si conversia textului in sonor.

8. Autoritatile publice locale si societatile comerciale ce detin licenta comunitara de transport vor trebui sa ia urmatoarele masuri specifice:
• achizitionare de mijloace de transport in comun adaptate necesitatilor persoanelor cu handicap
• adaptarea mijloacelor de transport in comun aflate in circulatie pentru a raspunde necesitatilor persoanelor cu handicap
• dotarea mijloacere de transport in comun cu sisteme de avertizare audio si video destinate persoanelor cu deficiente audio vizuale
• dotarea tuturor mijloacere de transport public cu rampe de acces
• dotarea tuturor intersectiilor semaforizate cu sisteme de avertizare audio
• dotarea tuturor institutiilor publice cu ascensoare, rampe si grupuri sanitare adaptate persoanelor cu handicap

9. Asistentii personali ai persoanelor cu handicap grav vor beneficia de un buget complementar pentru transportul interurban majorat cu 100%.

10. Pentru cei care sufera de afectiuni renale si exista necesitatea hemodializei se va asigura transportul gratuit interurban. Acest lucru este valabil si pentru asistentii lor.

11. Toate mijloacele de transport in comun trebuie modificate pentru a intalni nevoile persoanelor cu handicap pana la data de 31 decembrie 2020.

12. Pana la data de 31 decembrie 2020 proprietarii de spatii hoteliere vor trebui:
• sa aiba cel putin o camera pentru gazduirea persoanei cu handicap care utilizeaza fotoliul rulant
• sa marcheze prin pavaj sau covoare tactile intrarea, receptia si sa detina harta tactila a cladirii
• sa monteze lifturi cu insemne tactile sau alfabet Braille.

13. Operatorii economici si institutiile publice trebuie sa asigure ca paginile lor de internet sunt accesibile persoanelor cu handicap vizual/mintal/auditiv.

14. Angajatorii vor primi noi beneficii pentru incadrarea persoanelor cu handicap in munca.

15. Autoritatile, institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private care aleg sa nu angajeze persoane cu handicap pot alege una dintre urmatoarele obligatii:
plata lunara catre bugetul de stat a unei sume care reprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap
sa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat.

16. Se constituie Consiliul National Tripartid (CNT) la nivelul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale pentru a supraveghea implementarea masurilor prevazute de legislatia nationala. Din acest organism vor face parte:
• reprezentanti ai Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap
• reprezentanti ai CNCD
• reprezentanti ai ONG-urilor din domeniu

17. CNT din MMJS va fi prezidat de ministrul de resort in functie.

18. Cuantumul amenzilor se mareste si ajunge pana la 50.000 de lei.

19. Parcarea pe locurile destinate persoanelor cu handicap se pedepseste cu amenda de 10.000 de lei si ridicarea mijlocului de transport.

20. Propunerea de incadrare a unei persoane intr-un grad de handicap cu incalcarea criteriilor medicopsihosociale se pedepseste cu amenda de 100.000 de lei.

21. Legea nr. 8/2016 privind infiintarea mecanismelor prevazute de Conventia privind drepturile persoanelor cu dizabilitati se abroga.

Atentie! Prevederile acestea nu se aplica inca! Mai este nevoie de votul pozitiv al Senatului, Camerei Deputatilor, promulgarea Presedintelui si publicarea in Monitorul Oficial.

,,Persoanele cu dizabilități la moment de sărbătoare: între un prezent apăsător și un posibil viitor incluziv”



Cu prilejul Zilei Europene pentru Viață Independentă, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, l-a rugat pe domnul avocat Constantin Cojocariu, care ajută persoanele cu dizabilități de 15 ani să-și reclame drepturile în instanțele din România și din Europa, să transmită persoanelor cu dizabilități din România un mesaj care să constituie un imbold de a lupta pentru drepturile proprii.

Redăm mai jos mesajul în întregime:

Persoanele cu dizabilități la moment de sărbătoare: între un prezent apăsător și un posibil viitor incluziv

Ziua europeană pentru viață independentă, sărbătorită în fiecare an pe 5 mai, oferă persoanelor cu dizabilități un prilej de a revendica o societate mai bună, care le respectă autonomia, care oferă oportunități egale și care le asigură accesul la aceleași opțiuni și la decizii proprii în viața de zi cu zi. Viața independentă presupune un mediu construit accesibil, accesul la tehnologii asistive, accesul la asistență personală și la servicii de sprijin localizate în comunitate. Această viziune generoasă vine în contrast cu realitatea cotidiană din România, caracterizată de precaritate socio-economică, dependență, segregare, excluziune, prejudecăți și stigmă.

Faptul că persoanele cu dizabilități duc o viață foarte grea este o afirmație banalizată prin repetare. Dincolo de generalități și sloganuri, avem niște oameni mai degrabă invizibili și familiile lor. Multe persoane cu dizabilități, de ordinul sutelor de mii, trăiesc izolate în comunitate. Ele sunt mai sărace decât restul populației și multe nu au un loc de munca. Persoanele cu dizabilități sunt adesea blocate într-o relație de depedență față de Stat (care le acordă unele beneficii modice) și față de familie (ca singură sursă de suport). Lipsa accesibilității mediului construit completează acest peisaj deprimant. Pe de altă parte, avem persoanele cu dizabilități din instituții, de ordinul zecilor de mii. Acolo ajung cei care nu respectă profilul mai sus amintit, de obicei pentru că au pierdut într-un fel sau altul sprijinul familial sau din cauza unui șoc economic în contextul regimului de austeritate și degradare economică de după căderea comunismului. Instituționalizarea este în vasta majoritate a cazurilor un drum cu sens unic. Deși pretextul instituțiilor este caritabil și asistențial, în fapt ele au menirea de a controla o gamă largă de indivizi cu trăsături indezirabile din diverse motive. Sistemul instituțional reproduce și consolidează stereotipurile negative la adresa persoanelor cu dizabilități, previne crearea unor alternative efective de sprijin în comunitate și este caracterizat de dezechilibre vaste de putere între ‘beneficiari’ și angajații statului, fapt ce crează condiții prielnice pentru săvârșirea și disimularea unor abuzuri grave.

Noțiuni generoase precum viața independentă, încorporate de altfel în Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, par un alt exemplu de auto-iluzionare și escapism, o beție cu apă rece. Avem doar și noi legile noastre care garantează drepturi fundamentale pentru toți și care interzic abuzurile, dar care co-există cu o viață segregată începând din copilărie (în școli speciale) și până la moarte (în instituții rezidențiale). Legile noastre par mai mult o perdea de fum, menită să ascundă și să cosmetizeze precaritatea și lipsa de speranță a vieții de zi cu zi. Deși, date fiind aceste condiții vitrege, fatalismul și renunțarea sunt de înțeles, e bine de știut totuși că există destui care nu au depus armele. Văd două posibile strategii pentru ieșirea din pasivitate și dependență: activismul juridic și implicarea politică.

În ceea ce privește activismul juridic, există unele condiții favorabile. Avem pe de o parte mai-sus menționata Convenție pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, adoptată cu participarea persoanelor cu dizabilități și ratificată universal, care articulează aspirația la participare și incluziune pentru toți, o unitate de măsură care ne permite să evaluăm situația actuală și direcția în care ne îndreptam, care conferă putere simbolică și suport moral. Avem mai apoi acces la un sistem de instanțe rezonabil de independente și competente, care trebuie învățate să înțeleagă experiența persoanelor cu dizabilități și să acorde protecție efectivă împotriva discriminării. Problema cu pasivitatea este că transformă predicția privind inutilitatea drepturilor în realitate – dacă nu te lupți pentru drepuri, nimeni nu va veni să ți le ofere pe un platou, sau cel puțin nu în Romania.

În ciuda aparenței unei populații amorfe și supuse, există multe persoane curajoase și cu spirit de sacrificiu care se luptă de ani întregi cu sistemul. Ele trebuie cunoscute mai bine și celebrate pentru munca de pionierat pe care o fac. Mamele (singure) de copii cu dizabilități, care fac totul de la cărat copilul în cârcă la școală, supravegheat în timpul orelor, agonisit traiul de zi cu zi, făcut munca de predare acasă, mers în instanțe judecătorești pentru lupte de ani întregi cu autorităţile statului. Bărbatul în scaun rulant care dorește să studieze, dar care ajunge până la CEDO pentru a se plânge de lipsa de accesibilitate a universităților. Bărbatul cu schizofrenie închis pe nedrept timp de 17 ani într-un spital de psihiatrie, care merge în instanță an de an pentru a-și revendica drepturile, care ajunge până la CEDO și este pus în libertate. Bărbatul în scaun rulant dat afară de la serviciu atunci când biroul său este mutat la etajul unei clădiri inaccesibile, și care constată ca instanțele sunt, de asemenea, inaccesibile. Copilul cu dizabilități de clasa a V-a hărțuit și insultat de profesori și alți copii timp de luni întregi, ai cărui părinți merg în instanță și obțin condamnarea vinovaților.

Implicarea politică, temă predilectă a organizațiilor europene din zona dizabilității în acest an electoral, poate de asemenea reprezenta o soluție. Conform statisticilor oficiale, avem aproximativ opt sute de mii de persoane cu dizabilități. Dacă includem și rudele apropiate, ajungem la cifra respectabilă de peste un milion de votanți direct interesați de politicile statului în domeniul dizabilității. Trebuie însă să coborâm cu picioarele pe pământ. Obstacolele structurale menționate mai sus limitează în egală măsură participarea în viața publică. Impedimente de ordin practic sau juridic precum lipsa accesibilității, lipsa informației în format accesibil, procedura punerii sub interdicție sau izolarea în instituții, împiedică adesea exercitarea dreptului la vot. În plus, persoanele cu dizabilitati, lipsite de informație și cu un nivel mediu de educație mai scăzut, sunt susceptibile cântecelor de sirenă populiste din partea unor partide care pledează de fapt pentru politici care le defavorizează, cum ar fi cele de reducere a cheltuielilor cu asistența socială. Și aici avem de a face cu un cerc vicios, căci lipsa de participare transmite ideea politicienilor că interesele persoanelor cu dizabilități nu sunt demne de luat în considerare, sau că acestea sunt incapabile de a-și exercita drepturile cetățenești. Este important ca persoanele cu dizabilități să fie mai exigente cu politicienii, prioritizând drepturile proprii atunci când evaluează ofertele electorale.

Și în această privință există motive de optimism, în ultimul timp făcându-și apariția pe scena politică unele inițiative care prioritizează explicit drepturile persoanelor cu dizabilități. Demos este un partid social democrat nou înființat, care își asumă misiunea politică de a lupta împotriva inegalităților sociale și pentru respectarea drepturilor fundamentale pentru toți. Dizabilitatea este inclusă transversal în toate documentele, politicile și luările de poziție ale partidului, dublat de o înțelegere nuanțată a resorturilor social-economice care împing persoanele cu dizabilități spre marginea societății. Demos își propune să recruteze în mod activ persoane din categorii vulnerabile și dezavantajate în structurile sale, deja numărând activiști cu dizabilități diverse din comunitate, dar și din instituții, printre membri si simpatizanți. În plus, campania candidatei independente la alegerile pentru Parlamentul European, Mădălina Turza, care a reușit performanța remarcabilă de a aduna zeci de mii de semnături în sprijinul unei platforme dedicate exclusiv drepturilor copiilor cu dizabilități la participare si incluziune socială.

DIFERITI DAR EGALI OFICIAL

ÎN ATENȚIA BENEFICIARILOR STIMULENTULUI FINANCIAR PENTRU COPII CU HANDICAP ȘI AI STIMULENTULUI PENTRU INTEGRAREA SOCIALĂ A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP



Ca urmare a verificărilor la Direcțiile de Impozite și Taxe Locale (D.I.T.L.) de la nivelul sectoarelor municipiului București, pe care instituția noastră le face în vederea punerii în aplicare a prevederilor H.C.G.M.B. 330/2017, H.C.G.M.B. nr. 825/2018 și H.C.G.M.B. 297/2018, a fost raportat un număr considerabil de persoane cu datorii față de bugetul local la data de 01.04.2019.

Pentru aceste persoane plata stimulentului a fost suspendată începând cu luna aprilie 2019.

În acest sens, vă recomandăm să vă verificați situația fiscală la instituțiile mai sus-menționate și să transmiteți dovezile privind achitarea datoriilor către D.I.T.L., respectiv Certificatul de atestare fiscală și chitanța.

Documentele doveditoare pot fi depuse la sediul D.G.A.S.M.B. din sectorul 1, strada Constantin Mille, nr. 10 (program de lucru cu publicul: luni – joi, între orele 09.00-15.00) sau puteți să le transmiteți pe adresele de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Reluarea plății stimulentului se va realiza din luna achitării obligațiilor de plată față de bugetul local.

Vă reamintim faptul că stimulentele financiare “se acordă sub rezerva achitării de către beneficiar a obligațiilor de plată față de bugetul local”.

Termenul de analiză a documentelor fiscale este de 30 de zile de la data înregistrării acestora la D.G.A.S.M.B.

În situația în care ați transmis documentele doveditoare menționate, aceste demersuri nu mai sunt necesare.

Chisăliţă acţionează din nou pentru persoanele cu handicap



Scris de Alexandra Gorghiu - CARAŞ-SEVERIN – Senatorul PSD a solicitat ministrului Muncii date despre indemnizaţia socială a adulţilor cu handicap şi a făcut o declaraţie politică privind reconsiderarea şi mărirea acestora.

Abordat de tot mai multe persoane cu dizabilităţi, dar recunoscând în acelaşi timp inechităţile înregistrate în legătură cu toate tipurile de venituri care au crescut, potrivit majorărilor, senatorul Narcis Ionuţ Chisăliţă încearcă din nou să sară în sprijinul celor care, după ce că au avut ajutoarele cele mai mici, au primit tot cele mai mici majorări. Astfel, în şedinţa Senatului de luni, 6 mai 2019, el i-a cerut în scris ministrului Muncii, Marius Constantin Budai situaţia indemnizaţiei sociale primită de persoanele adulte cu diferite grade de handicap, cel de-al doilea pas fiind declaraţia politică adresată Senatului României privind reconsiderarea şi modificarea în regim de urgenţă a cuantumului indemnizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi.

Chisăliţă şi-a argumentat solicitarea adresată ministrului Muncii: „Personal, consider că nediscriminarea, egalitatea, respectarea drepturilor, protecţia, beneficiile şi lipsa oricăror bariere sau formule de izolare fac referire în primul şi în primul rând la ajutorul financiar pe care persoanele cu diverse grade de handicap sau dizabilitate îl primesc. Nemaimenţionând suportul şi susţinerea sanitară care este de la sine înţeleasă!“.

Considerând că modificările de la 1 iulie 2018, respectiv cea de-a doua majorare, nu corespund nevoilor reale ale acestor persoane, el a solicitat, de asemenea, un răspuns pentru o speţă concretă, primită personal: „Băiatul meu în luna ianuarie a împlinit 18 ani. Este persoană cu handicap grav. Mai precis, paralizie cerebrală și tetrapareză spastică, retardat mental sever și epilepsie. În ianuarie, când a împlinit 18 ani, i-am făcut certificatul de grad permanent cu însoțitor. M-am dus şi la d-na dr. pentru pensia de invaliditate, dar dânsa mi-a spus că nu poate beneficia deoarece nu a cotizat la stat pentru vechime. Problema este că nu avea când să cotizeze pentru pensia de boală fiind minor. Tot d na dr. a spus că a existat o lege până anul trecut unde acești tineri beneficiau, dar că acum legea este scoasă. Mamele care au copii cu handicap au plătit o cotizație la casa de pensii pe două luni și copii (tineri) beneficiază de pensia de invaliditate. Așa a fost legea până în 2018. Nu este corect ca să se facă discriminare între tinerii cu handicap grav, adică unii primesc şi alţii nu. Nu este o sumă mare această pensie de 630 lei pe lună, dar pentru copiii noştri este benefică. Un tânăr cu handicap grav nu poate trăi din 500 lei pe lună pe care îi primim de la Protecția persoanelor cu handicap. Ce putem face pentru ca aceşti tineri să nu fie discriminați?“.

Senatorul cărăşean l-a întrebat pe Budai ce măsuri intenţionează să ia pentru acordarea acestor indemnizaţii, în sprijinul nevoilor reale ale acestor persoane, defalcat pe grupe de handicap şi de vârste. Cât priveşte declaraţia politică adresată Senatului, după o expunere detaliată a situaţiei prezente, chiar şi după cea de-a doua majorare, Chisăliţă a înaintat propunerea de majorare în acord cu nevoile reale ale persoanelor cu dizabilităţi: „Consider mai mult decât oportună reconsiderarea și modificarea de urgență a cuantumului acestor indemnizații, în așa fel încât aceasta să reflecte nevoile și condițiile reale ale persoanelor în cauză, măsură la care vă rog să vă alăturați, să o susțineți și să contribuiți prin implicarea pe care v-o oferă prerogativele dumneavoastră legislative“.

Dealtfel, în discuţiile pe care senatorul PSD de Caraş-Severin le-a avut în ultima vreme cu oamenii, a recunoscut că aceste sume sunt, într-adevăr, foarte mici.

Ministrul Muncii: Persoanele cu dizabilităţi vor primi un voucher de 5.000 de euro pentru achiziţia de dispozitive asistive

EDF lansează raportul ,,Plug and pray – Perspectiva persoanelor cu dizabilități asupra inteligenței artificiale, proceselor decizionale automatizate ș



Suntem martori la noi și noi descoperiri tehnologice legate de inteligența artificială, asistenți virtuali, realitate augmentată, robotică, medii inteligente. Tehnologiile emergente și-au pus treptat amprenta asupra vieții noastre. Aceste tehnologii pot schimba modul în care oamenii lucrează, călătoresc, comunică și interacționează atât acasă, cât și în cadrul comunității lor.

Relațiile dintre oameni și organizații pot avea loc online și majoritatea dintre noi se pot conecta mai ușor la rețele și oportunități. Cu ajutorul noii tehnologii putem folosi, de exemplu, comenzi vocale pentru a activa o lumină sau a apela un prieten, pentru a lua parte de la distanță la o întâlnire sau pentru a rămâne în contact cu alți oameni pe rețelele de socializare.

Am intrat într-o nouă eră în care computerele au capacitatea de a învăța, iar inteligența artificială este prezentă în produsele pe care le folosim zilnic. Tehnologiile emergente oferă oportunități pentru sporirea confortului, o gamă vastă de alegeri și o mai mare independență a persoanelor cu dizabilități.

În ultimii 10 ani, tehnologia a permis persoanelor cu dizabilități să depășească o serie de bariere în ceea ce privește accesul la sănătate, transport, muncă, educație, petrecere a timpului liber și cultură, participare, precum și multe alte domenii ale vieții, creând noi perspective. Pentru mulți, a crescut independența în moduri pe care nu ni le-am fi putut imagina cu doar un deceniu în urmă. Tehnologia trebuie să fie accesibilă personelor cu dizabilități, pentru a face o diferență în viața acestora.

Anul trecut EDF, împreună cu experții în materie de accesibilitate și tehnologie, au analizat impactul acestor tehnologii emergente asupra vieții persoanelor cu dizabilități. Prin urmare, a fost lansat raportul ,,Plug and pray – Perspectiva persoanelor cu dizabilități asupra inteligenței artificiale, proceselor decizionale automatizate și tehnologiilor emergente”.

Acest raport a evidențiat modul în care tehnologiile emergente ar putea oferi oportunități unice de sporire a independenței, participării și incluziunii persoanelor cu dizabilități. Totuși, acest rol pozitiv nu este garantat. Persoanele cu handicap se confruntă adesea cu bariere sociale în urma schimbărilor tehnologice semnificative, când se poate pierde oportunitatea de incluziune, ceea ce duce la o mai mare marginalizare și excluziune socială. Este esențial să nu se mai întâmple acest lucru și, prin urmare, persoanele cu dizabilități trebuie să fie consultate și implicate activ în dezbaterea despre tehnologiile emergente și în toate etapele procesului de dezvoltare. Acest lucru va asigura faptul că barierele și provocările pot fi prevăzute și abordate în timp util.

Se așteaptă ca raportul să fie un punct de plecare pentru discuții progresive și productive despre un viitor care ar trebui să fie accesibil și incluziv.

,,Trebuie să ne extindem mintea, să ne gândim cum vom folosi schimbarea, cum vom folosi inovarea, cum vom folosi progresele tehnologice și de conectivitate în beneficiul omenirii, nu în detrimentul ei”, a declarat Peter Thompson, președintele celei de-a 71-a Adunări Generale a ONU.

Câteva concluzii ale raportului includ:

• Echipele care lucrează la noile tehnologii nu sunt destul de diverse. Industria trebuie să se asigure că echipele lor reflectă diversitatea populației generale;

• Accesibilitatea și principiile Designului Universal ar trebui să facă parte din programele de învățământ atunci când se predă designul, științele computerelor, experiența utilizatorului și alte subiecte conexe.

• Organizațiile persoanelor cu dizabilități și organizațiile care lucrează în domeniul drepturilor digitale trebuie să colaboreze mai strâns.

Mișcarea europeană a persoanelor cu dizabilități solicită reînființarea Intergrupului pentru problematica persoanelor cu dizabilități din cadrul Parla



Reprezentanții organizațiilor persoanelor cu dizabilități din întreaga Uniune Europeană au aprobat o rezoluție, prin care se solicită reînființarea Intergrupului pentru problematica persoanelor cu dizabilități, în urma alegerilor europene. Rezoluția a fost aprobată în cadrul Adunării Generale a Forumului european pentru persoanele cu handicap, care a avut loc în perioada 1-2 iunie.

Intergrupul pentru problematica persoanelor cu dizabilități din cadrul Parlamentului European este o grupare informală a membrilor Parlamentului European (deputați) din toate naționalitățile și din majoritatea partidelor politice, care sunt interesate să promoveze politica în materie de handicap, atât în cadrul Parlamentului European, cât și la nivel național.

În această rezoluție sunt prevăzute anumite aspecte tangibile, de exemplu:
• Se subliniază faptul că în UE există 80 de milioane de persoane cu handicap, reprezentând 15% din totalul populației pe care Parlamentul European trebuie să o reprezinte și să adopte o legislație, care le ia pe acestea pe deplin în considerare;

• Se menționează faptul că Uniunea Europeană (UE), ca organizație regională, a ratificat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD ONU) și, prin urmare, instituțiile și politicile sale sunt legate de obligațiile consacrate în prezenta convenție;

• Se reamintește că Intergrupul pentru problematica persoanele cu dizabilități din cadrul Parlamentului European a reprezentat, în ultimii 40 de ani, o forță motrice a drepturilor persoanelor cu handicap în Parlamentul European, fiind unul dintre cele mai vechi intergrupuri parlamentare, cu cel mai mare număr de membri;

• Se evidențiază importanța Intergrupului pentru problematica persoanele cu dizabilități, în coordonarea acțiunilor politice ale diferitelor grupuri politice, pentru a se asigura că Parlamentul respectă pe deplin Convenția și se ridică la nivelul așteptărilor persoanelor cu handicap din întreaga UE;

• Se recunoaște cooperarea fructuoasă a mișcării europene a persoanelor cu dizabilități cu deputații din Parlamentul European (PE), în cadrul Intergrupului pentru persoanele cu handicap și, în special, că secretariatul acestui intergrup a fost gestionat cu succes de Forumul european pentru persoanele cu dizabilități, începând din 1999, creând o alianță puternică între mișcarea persoanelor cu dizabilități și deputații aleși;

• Se reamintește că 520 de candidați pentru funcția de deputați în Parlamentul European, inclusiv 85 de deputați în Parlamentul European și patru candidați importanți pentru a deveni președinți ai Comisiei Europene, și-au declarat sprijinul pentru restabilirea unui nou Intergrup pentru persoanele cu handicap;

dizabilități din cadrul Parlamentului European
Tweet Share Share
By Lavinia Elena Niculicea on iunie 7, 2019 in Social




Reprezentanții organizațiilor persoanelor cu dizabilități din întreaga Uniune Europeană au aprobat o rezoluție, prin care se solicită reînființarea Intergrupului pentru problematica persoanelor cu dizabilități, în urma alegerilor europene. Rezoluția a fost aprobată în cadrul Adunării Generale a Forumului european pentru persoanele cu handicap, care a avut loc în perioada 1-2 iunie.

Intergrupul pentru problematica persoanelor cu dizabilități din cadrul Parlamentului European este o grupare informală a membrilor Parlamentului European (deputați) din toate naționalitățile și din majoritatea partidelor politice, care sunt interesate să promoveze politica în materie de handicap, atât în cadrul Parlamentului European, cât și la nivel național.



În această rezoluție sunt prevăzute anumite aspecte tangibile, de exemplu:
• Se subliniază faptul că în UE există 80 de milioane de persoane cu handicap, reprezentând 15% din totalul populației pe care Parlamentul European trebuie să o reprezinte și să adopte o legislație, care le ia pe acestea pe deplin în considerare;

• Se menționează faptul că Uniunea Europeană (UE), ca organizație regională, a ratificat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD ONU) și, prin urmare, instituțiile și politicile sale sunt legate de obligațiile consacrate în prezenta convenție;

• Se reamintește că Intergrupul pentru problematica persoanele cu dizabilități din cadrul Parlamentului European a reprezentat, în ultimii 40 de ani, o forță motrice a drepturilor persoanelor cu handicap în Parlamentul European, fiind unul dintre cele mai vechi intergrupuri parlamentare, cu cel mai mare număr de membri;



• Se evidențiază importanța Intergrupului pentru problematica persoanele cu dizabilități, în coordonarea acțiunilor politice ale diferitelor grupuri politice, pentru a se asigura că Parlamentul respectă pe deplin Convenția și se ridică la nivelul așteptărilor persoanelor cu handicap din întreaga UE;

• Se recunoaște cooperarea fructuoasă a mișcării europene a persoanelor cu dizabilități cu deputații din Parlamentul European (PE), în cadrul Intergrupului pentru persoanele cu handicap și, în special, că secretariatul acestui intergrup a fost gestionat cu succes de Forumul european pentru persoanele cu dizabilități, începând din 1999, creând o alianță puternică între mișcarea persoanelor cu dizabilități și deputații aleși;

• Se reamintește că 520 de candidați pentru funcția de deputați în Parlamentul European, inclusiv 85 de deputați în Parlamentul European și patru candidați importanți pentru a deveni președinți ai Comisiei Europene, și-au declarat sprijinul pentru restabilirea unui nou Intergrup pentru persoanele cu handicap;



• Se subliniază numeroasele provocări cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în viața lor de zi cu zi, în care UE trebuie să ia imediat măsuri în ceea ce privește egalitatea de șanse, viața independentă, drepturile sociale, economice și politice și accesibilitatea;

• Se evidențiază priorităților politice în Manifestul EDF, adoptat de cea de-a patra ediție a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități, în decembrie 2017, care trebuie soluționate în următorii ani de către Parlamentul European, ca instituție reprezentativă a cetățenilor UE, inclusiv a persoanelor cu handicap.

Forumul european pentru persoanele cu dizabilități invită grupurile politice din Parlamentul European și noii membri ai Parlamentului European:

1. Să sprijine restabilirea Intergrupului pentru problematica persoanelor cu dizabilități, alcătuit din deputați din toate statele membre și din toate forțele politice proeuropene.

2. Să se asigure că acest Intergroup pentru persoanele cu dizabilități se angajează să integreze în mod activ drepturile persoanelor cu handicap, inclusiv femeile și fetele cu dizabilități, în activitatea Parlamentului European și că Parlamentul însuși devine o instituție mai incluzivă și accesibilă tuturor persoanelor cu handicap – inclusiv personalul, vizitatorii, membrii aleși și toți locuitorii UE.

3. Să se asigure că Forumul european pentru persoanele cu handicap continuă să furnizeze secretariatul pentru Intergrupul pentru persoanele cu dizabilități, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) al CRPD al ONU și cu motto-ul mișcării persoanelor cu dizabilități ,,nimic despre noi, fără noi”, care să asigure o colaborare permanentă puternică între organizațiile persoanelor cu handicap și membrii Intergrupului pentru problematica persoanelor cu dizabilități.

Gelu Duminică, despre umilinţa la care sunt supuse studentele nevăzătoare de la Universitate: „Copiii cu dizabilităţi trebuie ascunşi de societate”

Sociologul Gelu Duminică, el însuşi profesor la Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, este de părere că umilinţele la care sunt supuse studentele nevăzătoare de la Facultatea de Litere din cadrul UB arată o problemă prezentă în întreg sistemul educaţional, şi că vina aparţine profesorilor care nu au menirea de dascăl. Conducerea Facultăţii promite să ajute studente nevăzătoare.



„Aceasta este mentalitatea în sistemul de educaţie, pentru că astfel de lucruri se întâmplă şi la nivel preuniversitar. Pentru noi, copiii cu dizabilităţi trebuie ascunşi de societate. Pentru noi aceştia nu sunt în stare să se dezvolte. Nimic nu-l împiedică pe profesor să se adapteze nevoilor studentului, însă este adevărat, atunci când eşti crescut într-o mentalitate superioară nu vrei acest lucru. Principalul vinovat este cel care nu-şi înţelege menirea de dascăl. Nici acum legea nu-i dă voie să nu ofere toate condiţiile de accesibilitate la cursuri însă, ca în orice altă meserie dobitoci există şi printre dascăli. Avem aceşti profesori care se consideră mici dumnezei. Vorbim de umanitate înainte de lege”, subliniază sociologul Gelu Duminică.

„Adevărul” a publicat joi cazul a trei studente nevăzătoare de la Facultatea de Litere şi Limbi Străine ce au povestit dificultăţile şi piedicile cu care se confruntă în cadrul universităţii: de la lipsa cursurilor în suport electronic, faptul că nu li se permite să înregistreze aceste cursuri până la faptul că instituţia nu are nicio încăpere marcată în sistem Braille, la care au dreptul potrivit legislaţiei în vigoare.
„În acest moment cercetăm ce nemulţumiri au avut studentele, vom veni în întâmpinarea nevoilor lor, şi dacă au fost greşeli vom lua măsurile care se impun. Ne-am mobilizat în cadrul facultăţii şi urmează să avem o discuţie cu toţi profesorii pentru ca acest tip de incidente să nu se mai petreacă. Este o problemă ce vrem să o ridicăm la nivelul universităţii. Este un prilej de mâhnire să avem un astfel de incident, pentru că de-a lungul timpului am mai avut elevi nevăzători. În astfel de situaţii, contează foarte mult raporturile umane şi trebuie să vedem dacă cineva a fost «mai puţin atent», pentru a nu se mai ajunge la aceste situaţii”, a declarat joi pentru „Adevărul”, Emil Ionescu, decanul Facultăţii de Litere.

Citeste mai mult: adev.ro/pt1n8p