SUBIECT: Protectia persoanelor cu dizabilitati

Aproape 25 de milioane de euro pentru proiecte care să asigure incluziunea copiilor și tinerilor cu CES



Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat recent Ghidul Solicitantului pentru apelul competitiv de proiecte „Incluziunea copiilor și tinerilor cu cerințe educaționale speciale”, care are ca scop promovarea accesului și participării la educație a copiilor cu dizabilități sau CES.

Potrivit Ministerului Educației, bugetul alocat acestui apel de proiecte este de 24,852 milioane de euro. Printre activitățile eligibile se numără înființarea și dotarea camerelor-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, achiziția de echipamente și tehnologii asistive, precum și activități de educație prin sport, muzică sau teatru.

Obiectivul apelului de proiecte este finanțarea măsurilor dedicate îmbunătățirii accesului și a participării la educație a copiilor și tinerilor cu cerințe educaționale speciale (CES), în vederea prevenirii părăsirii timpurii a școlii și a integrării socio-culturale a acestora, conform ghidului solicitantului.

,,Se estimează că, în România, sunt înregistrați peste 66 de mii de elevi cu certificat CES, însă numărul real al elevilor cu cerințe educaționale speciale este mult mai mare. Pe de altă parte, puțini profesori sunt pregătiți pentru gestionarea elevilor cu dizabilități. În anul școlar 2019-2020, doar un profesor din 20 a participat la cursuri speciale. În 68% din școlile gimnaziale niciun profesor nu este format în acest scop. Profesorii de sprijin sunt foarte puțini, iar în unele școli ei nu există. În medie, există un profesor de sprijin la fiecare 47 de copii cu dizabilități aflați în învățământul de masă”, se precizează în ghid.

Potrivit acestuia, mulți copii și tineri cu dizabilități și/sau CES sunt înscriși în școli speciale care, de multe ori, nu facilitează o tranziție eficientă către învățământul de masă, educația continuă sau integrarea pe piața muncii. În plus, pentru unii elevi cu dizabilități, lipsa accesului la terapii adecvate (precum logopedia sau fizioterapia) poate reprezenta o barieră majoră în procesul de învățare. În astfel de cazuri, cele mai bune rezultate se obțin cu ajutorul unor echipe de specialiști – profesori de sprijin, facilitatori școlari sau asistenți personali – care, deși nu fac parte din personalul școlii, lucrează îndeaproape cu profesorii.

Prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare și susținute pentru a reduce decalajele rezultatelor educaționale ale elevilor cu dizabilități și ale celor fără dizabilități. Elevii cu dizabilități au nevoie de condiții speciale pentru accesul în clădirile școlare, dar și pentru participarea efectivă la ore. De asemenea, profesorii care lucrează cu acești elevi trebuie să dobândească competențele necesare pentru a adapta metodele didactice la nevoile particulare ale copiilor cu CES.

În prezent, multe școli din România nu sunt încă adaptate fizic pentru a răspunde nevoilor copiilor cu dizabilități.

Prin prezentele apeluri de proiecte, se urmărește asigurarea resurselor educaționale și a infrastructurii necesare pentru integrarea preșcolarilor și elevilor cu CES sau dizabilități, precum și dezvoltarea competențelor personalului specializat pentru îmbunătățirea serviciilor de incluziune.

Data deschiderii apelului de proiecte: 29 noiembrie 2024, ora 16:00.

Data și ora închiderii apelului de proiecte: 31 ianuarie 2025, ora 16:00.

În cadrul prezentului apel de proiecte, solicitanții eligibili sunt:

Centre Județene de Resurse și Asistență Educațională
Inspectorate Școlare Județene
Unitățile de învățământ preuniversitar special / Centre Școlare de Educație Incluzivă
Unități de învățământ preuniversitar de masă.
Activități eligibile
Activități obligatorii:

înființarea și dotarea de camere-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic dedicate copiilor și tinerilor cu CES și / sau dizabilități
achiziție echipamente și tehnologii asistive și alte materiale/mijloace de predare-învățare adaptate diferitelor categorii de deficiență/ dizabilitate/nevoi pentru copiii/ tinerii cu deficiențe/dizabilități și/sau CES;
adaptarea platformelor educaţionale la cele culturale existente a.î. să poată fi utilizate de copiii / tinerii cu deficiențe/dizabilități și/sau CES, achiziția de echipamente și aparatură plurisenzorială, inclusiv sportivă adaptată;
activități de educație prin sport, muzică, teatru și prin sectoare cultural creative, inclusiv prin parteneriate cu entități private și publice care activează în zona de sport, cultură, loisir și audiovizual;
dezvoltare/organizarea de ateliere protejate destinate copiilor /tinerilor cu deficiențe/dizabilităţi și/ sau CES.
Activități opționale (proiectele pot să includă oricare dintre următoarele activități și/sau subactivități, în acord cu nevoile grupului țintă):

acordarea de stimulente financiare cadrelor didactice de sprijin;
asigurarea de sprijin educațional adaptat copiilor/tinerilor cu deficiențe/dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale, prin activități precum: evaluarea cerințelor preliminare aferente şcolarizării, achizițiilor și/sau nevoilor de învățare în vederea desfășurării unor activități educaționale complementare; monitorizarea progresului în învățare ca urmare a participării la activități complementare; aplicarea unor activități/ instrumente/ materiale diferențiate, adaptate și/sau individualizate pentru stimularea, compensarea, recuperarea și consolidarea competențelor prevăzute în curriculumul național; mentorat, tutorat, sprijin educațional individualizat asigurat de membrii echipei multidisciplinare, inclusiv de profesori itineranți și de sprijin; elaborarea și utilizarea materialelor compensatorii pentru elevii/tinerii cu tulburări specifice de învățare; proiectarea și aplicarea unor intervenții bazate pe principiile designului universal pentru învățare;
asigurarea de terapie, consiliere și alte activități care susțin dezvoltarea cognitivă, socială, fizică și emoțională a copiilor/ tinerilor cu deficiențe/dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale, prin activități precum: terapie logopedică, terapie psihologică, terapie prin mișcare, ludoterapie, meloterapie, terapie educațională complexă și integrată/de stimulare cognitivă, alte forme de terapie prin artă, terapie prin/în natură, terapie ocupațională; kinetoterapie, fizioterapie, masaj, îngrijire personală și alte servicii medicale; activități de asistență psihoeducațională; activități de consiliere psihologică, consiliere și orientare școlară și profesională; susținerea prezenței facilitatorilor/shadow, alături de copii/tineri cu deficiențe/dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale în unitatea de învățământ; activități de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă (ex. prepararea mâncării, menaj și siguranța casei, orientare în comunitate, apel la ajutor în caz de abuz etc.); activități de învățare prin joc, activități recreative; activități de voluntariat pentru stimularea interacțiunii dintre copii/tineri cu și fără deficiențe/dizabilități/CES; grupuri de suport/socializare pentru copii/tineri cu deficiențe/dizabilități și/sau CES.
Perioada de implementare a proiectului este de maximum 36 de luni, conform documentului.

Alegeri CES 2024: Cine sunt noii reprezentanți ai societății civile



Cei 15 reprezentanți în CES ai organizațiilor societății civile, aleși prin vot online, au fost numiți prin decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu.



Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial Nr. 1282/18.XII.2024.



Mandatul acestora începe pe 8 ianuarie 2025 și va dura 4 ani, conform legii.



Lista viitorilor reprezentanți ai societății civile în Plenul Consiliului Economic și Social:



1. Diana Chiriacescu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale — FONSS

2. Tontsch Daniela - Consiliul Național al Dizabilității din România

3. Mihai Dima - Asociația Nevăzătorilor din România

4. Loredana Urzica-Mirea - Asociația Eliberare

5. Bogdan Simion - Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil

6. Adriana Radu - Asociația SEXUL vs BARZA

7. Andrei Coșuleanu - Act for Tomorrow

8. Raluca-Alexandra Petcu - Asociația Bankwatch Romania

9. Ștefan Teișanu - Asociația Fapte

10. Gabriel Biriș - Asociația Tax Institute

11. Grigorescu Sevastița - Asociația Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești — UCECOM

12. Chindriș Carmen-Daniela - Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj

13. Sergiu Covaci - Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

14. Gănescu Costin Radu - Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România

15. Vlad D. Cherecheș - Fundația Națională pentru Tineret

Incluziv: 70 de ani de luptă pentru drepturile nevăzătorilor la Cluj

Primele organizații care au susținut drepturile nevăzătorilor datează din epoca interbelică.

Primele iniţiative de sprijin pentru nevăzătorii din România datează din perioada interbelică, atunci când au fost înfiinţate cele dintâi organizaţii care să susţină drepturile acestora.


După instaurarea regimului comunist însă toate organizaţiile şi fundaţiile au fost desfiinţate, fiind nevoie de câţiva ani până ca autorităţile să recunoască faptul că e nevoie totuşi de ele pentru a gestiona anumite aspecte birocratice.

În 1955 a fost înfiinţată ceea ce a devenit mai apoi filiala clujeană a Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

Scopul iniţial era de a-i ajuta pe nevăzători să interacţioneze cu instituţiile statului, dar poate şi să-i monitorizeze mai strâns, crede preşedintele filialei clujene, Florentin Rădulescu. Acesta consideră că, pe lângă reprezentarea nevăzătorilor în relaţia cu autorităţile, treaba organizaţiei pe care o conduce în următorii ani va fi să transmită competenţe pentru o viaţă independentă.



Andrea Nagy: Mă surprinde că prin 1955 s-a permis înfiinţarea Asociaţiei Nevăzătorilor, în contextul în care doar cu câţiva ani în urmă organizaţiile şi fundaţiile erau desfiinţate. Ce s-a întâmplat?
Florentin Rădulescu: N-aş şti să explic care este cauza, dar pot să-mi imaginez că se căuta organizarea nevăzătorilor mai degrabă din alte raţiuni. Sistemul dorea să aibă control asupra a tot ce mişcă şi atunci organizaţia nu era construită neapărat pe principiile pe care a fost constituită după 1989.

Dacă analizăm mandatele din perioada comunistă, putem observa că sunt fluctuante şi se vorbeşte de numiri. Erau şi nişte pseudo-alegeri, dar ce ne putem imagina în contextul în care în România era un singur partid? Totuşi de bine, de rău, nevăzătorii au reuşit să facă lucruri împreună, să-şi găsească soluţii la problemele pe care le aveau, să se întâlnească pentru lectură sau pentru şah. Şi bineînţeles, nu putem să ignorăm faptul că mai toţi nevăzătorii aveau un loc de muncă.

E drept că era vorba de munci mai puţin interesante, mai puţin plăcute (nevăzătorii lucrau la cartonaj sau la confecţionat perii); dar dacă ne uităm acum, nevăzătorii adesea nu îşi găsesc locuri de muncă în conformitate cu pregătirea pe care o au.



Andrea Nagy: Se zice că prin anii ’80, nevăzătorii nu aveau acces la învăţământul superior; e adevărat?
Florentin Rădulescu: A fost o etapă în care nevăzătorii au fost complet excluşi, un fel de radicalizare. Se vorbea inclusiv de o comasare a nevăzătorilor într-o anumită zonă (undeva lângă Bucureşti), ceva în stil ghetou. Astăzi oricine poate să meargă inclusiv la o facultate, să studieze fără niciun fel de piedici; din păcate nu la fel stau lucrurile pentru partea de acces pe piaţa muncii.

Andrea Nagy: Câţi membri are filiala de la Cluj acum?
Florentin Rădulescu: Peste 1200 de membri, dintre care foarte mulţi sunt persoane în vârstă: peste 80% din membri sunt persoane trecute de 60 de ani.



Andrea Nagy: De ce crezi că se întâmplă asta? În fond tineri nevăzători există în continuare.
Florentin Rădulescu: Ei vin în Cluj-Napoca să studieze, iar o parte dintre ei nu rămân aici. Mulţi nu mai sunt membri deloc în organizaţie, pentru că drepturile fundamentale pe care le avem conform legii le pot obţine pe cont propriu de la DGASPC. N-aş considera că e neapărat un lucru benefic, pentru că, aşa cum s-a observat în cursul anului trecut, în situaţia în care Guvernul nu doreşte să acorde drepturile cuvenite e nevoie de unitate. M-am bucurat foarte mult să observ că, cu ocazia sărbătoririi celor 70 de ani ai filialei, au fost alături de noi şi câteva zeci de tineri.

preşedintele filialei clujene, Florentin Rădulescu.


Andrea Nagy: Dar ca să vină tinerii către asociaţie, e nevoie ca şi asociaţia să vină către ei cu activităţi.
Florentin Rădulescu: Ne dorim să organizăm nişte ateliere de deprinderi zilnice, de viaţă cotidiană: gătit, curăţenie, călcat etc, deci acele abilităţi care-i permit cuiva să fie mai independent şi mai puţin expus anumitor vulnerabilităţi. Suntem într-un punct destul de avansat: avem spaţiul pentru aceste ateliere, sperăm să găsim şi sponsorizările necesare pentru a-l dota cu ceea ce este nevoie. Eu cred că acest proiect va fi destul de dorit printre tineri şi aşteptăm să vedem în ce măsură va fi replicabil, în ce măsură va fi preluat de către colegii din ţară.

Acuzații grave. Români cu dizabilități, nevoiți să aleagă între gradul de handicap sau permisul de conducere la reevaluare

autor
Cătălina Vieru
,
Liliana Curea
Este nevoie de schimbări în condițiile în care controalele recente au descoperit nereguli în acordarea unor certificate.

Însă, reprezentanții persoanelor cu handicap spun că, la reevaluare, s-au făcut abuzuri și au fost reduse pe nedrept unele beneficii, chiar și în cazuri grave.

Sute de oameni cu deficiențe de auz, care au permis de conducere, au fost chemați la reevaluare pentru încadrarea în grad de handicap. Unii spun că le-au fost tăiate documentele, în timp ce alții, cu dizabilități, s-au trezit că sunt puși să aleagă dacă își păstrează gradul de handicap sau permisul de conducere.

Oameni cu dizabilități ireversibile, chemați la reevaluare
În același timp, oameni care au dizabilități ireversibile sunt chemați la reevaluare. „Soțul meu, tetraplegie completă în urma unui accident de camion, a primit adresă de la DGASPC să se prezinte la reevaluare, dar nu poate fi transportat.” - scrie o femeie pe rețelele sociale.

Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Persoanelor cu Handicap: „Este inuman ceea ce se întâmplă și neconform cu ordinul dat, pentru că în ordin erau trecute doar anumite categorii de persoane cu dizabilități, nu toate.”

Reporter Știrile ProTV: În România sunt peste 900.000 de persoane cu handicap grav, accentuat și mediu. Indemnizațiile pentru ele au fost în luna august de aproape 600 de milioane de lei. Autoritățile spun că în urma controalelor au constatat că nu toate aceste persoane au afecțiuni grave.

În București, de exemplu, din 2083 de dosare reevaluate, 554 au fost găsite cu fraude și nereguli.

Florin Manole, ministrul Muncii: „Sunt procente foarte mari, în unele județe 25%, 26% dintre dosarele verificate s-au dovedit a fi incomplete sau cu acordarea nejustificată a unor beneficii, dar vorbim pe de altă parte și de cazuri ale unor oameni care au fost nedreptățiți, în sensul că nu au primit beneficiile pe care le meritau.”

Oficialii vor ca lista afecțiunilor pentru care se acordă certificat permanent, la prima evaluare, să fie extinsă în cazul celor care au dizabilități ireversibile. Pentru alte patologii, în care nu există o îmbunătățire a stării de sănătate după 12 sau 24 de luni, certificatul permanent va fi acordat la a doua evaluare.

Aprob,
Petre-Florin MANOLE
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
ANUNŢ
privind dezbaterea publică organizată de Autoritatea Națională pentru Protecția
Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități pentru dezbaterea proiectului de Ordin privind
aprobarea Procedurii de evaluare medicală şi de raportare a rezultatelor evaluării de
către Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă la
solicitarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu
Dizabilități, precum şi cu privire la modalitatea de decontare a cheltuielilor
Proiectul de ordin poate fi consultat la adresa:
https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/ordin_ine
mrcm_02092025.pdf unde a fost publicat, în conformitate cu prevederile Legii nr.
52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și
completările ulterioare, în data de 02.09.2025
Dezbaterea publică se va desfășura în data de 09.10.2025, începând cu ora 14.00, în
format online.
Persoanele interesate de această dezbatere se pot înscrie pentru participare la adresa
de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 09.10.2025, ora 10:00.

Alexandra Ana-Maria ZARĂ
Președinte
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități

Aprob,
Petre-Florin MANOLE
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
ANUNŢ
privind dezbaterea publică organizată de Autoritatea Națională pentru Protecția
Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități pentru dezbaterea proiectului de Ordin pentru
aprobarea procedurii de selecție pe baza verificării eligibilității organizațiilor
neguvernamentale în vederea realizării vizitelor de monitorizare a respectării
drepturilor persoanelor beneficiare de servicii sociale de tip rezidențial, precum și a
modelului-cadru al protocolului de colaborare încheiat între Ministerul Muncii,
Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și aceste organizații neguvernamentale
Proiectul de ordin poate fi consultat la adresa:
https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7770-ordinvizite-monitorizare-ong
unde a fost publicat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind
transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările
ulterioare, în data de 09.09.2025
Dezbaterea publică se va desfășura în data de 13.10.2025, începând cu ora 10.00, în
format online.
Persoanele interesate de această dezbatere se pot înscrie pentru participare la adresa
de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 12.10.2025, ora 16.00.

Alexandra Ana-Maria ZARĂ
Președinte
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități

Scutirile de impozit pentru persoanele cu dizabilități nu mai sunt garantate. CNDR: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi”

În urma informării oficiale transmise duminică, 11 ianuarie, de Guvern, prin care sunt justificate majorările impozitelor și taxelor locale pe clădiri, terenuri și autovehicule, aplicabile de la 1 ianuarie 2026, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), a formulat o serie de precizări critice privind impactul reformei asupra persoanelor cu dizabilități.
Până în acest an, persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat beneficiau de scutire automată de la plata impozitului pe locuință, teren și autovehicul, în baza unei legi naționale. Potrivit Danielei Tontsch, această protecție legală a fost eliminată prin reforma fiscală adoptată de actuala coaliție de guvernare.

„Așa cum a afirmat și domnul Bolojan, dreptul la scutire nu mai este un drept garantat prin lege națională”, a explicat aceasta.

În comunicatul emis de Guvern se precizează că unitățile administrativ-teritoriale (UAT-urile) – primăriile și consiliile locale – vor decide, de acum înainte, cine beneficiază de scutiri de la plata impozitelor. Practic, fiecare primărie poate stabili dacă acordă facilități fiscale, în ce limite și către ce categorii de persoane, inclusiv persoane cu dizabilități sau cu venituri reduse.

„Este important de menționat că facilitățile locale nu pot depăși 5% din veniturile colectate din impozite în anul anterior. Asta înseamnă că, în situația în care o primărie are un buget mic, va acorda puține scutiri. Două persoane cu aceeași dizabilitate pot fi tratate complet diferit: una poate fi scutită într-un oraș, iar cealaltă taxată integral într-o comună vecină”, a declarat Daniela Tontsch.

Concluzia este una fermă: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi”.

Referindu-se la momentul ales de Guvern pentru publicarea comunicatului, aceasta a atras atenția că scopul real nu ar fi fost informarea publicului. „Motivul real nu este informarea publicului, ci gestionarea crizei”, a spus Daniela Tontsch.

Ea a explicat că Executivul știe că au apărut decizii de impunere greșite, că platforma ghișeul.ro a afișat sume foarte mari și că reacțiile publice au fost negative, mai ales din partea persoanelor vulnerabile. „Guvernul nu rezolvă problema de la zero, ci încearcă să oprească scandalul și pierderile de imagine”, a adăugat aceasta.

Deși Guvernul susține că „reforma se impunea”, președinta CNDR atrage atenția că aceasta a fost realizată fără măsuri clare de protecție socială. Reforma nu a fost însoțită de o evaluare de impact social, de o plasă de siguranță națională și nici de criterii clare și obligatorii de protecție pentru persoanele cu dizabilități.

,,Dizabilitatea este tratată la fel ca orice altă situație fiscală, deși este o condiție permanentă, care generează costuri suplimentare de trai și limitează capacitatea de venit. Practic, deficitul bugetar este rezolvat, parțial, prin mutarea presiunii către indivizi, inclusiv cei vulnerabili”, a mai precizat Daniela Tontsch.

În concluzie, modul în care a fost implementată reforma este nedrept pentru persoanele cu dizabilități.

,,Statul a renunțat la protecția națională și a pasat responsabilitatea către primării, iar drepturile au fost transformate în favoruri locale”, a transmis președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

RAPORT OFICIAL | Sute de ieșeni au rămas fără grad de handicap, după reevaluări. Ministerul Muncii a declanșat controale

Sute de ieșeni și-au pierdut încadrarea în grad de handicap anul trecut sau au fost încadrate într-un grad inferior în urma reevaluărilor făcute. Autoritățile centrale, de la Ministerul Muncii la Ministerul Sănătății, avertizează de câteva luni asupra posibilelor neconcordanțe ale certificatelor de handicap la nivel național, semnal care pune și mai multă presiune pe sistemul local de evaluare.

Potrivit raportului oficial pe anul 2025 al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Iași, consultat de „Ziarul de Iași”, aproximativ 14.000 de dosare au fost evaluate și finalizate anul trecut de structurile competente, cu propuneri privind încadrarea în grad și tip de handicap. Reevaluările au produs schimbări importante pentru unii ieșeni. Din cele 1.670 de persoane pentru care s-a dispus reevaluarea, doar 548 de dosare au fost efectiv analizate. Rezultatele indică o situație delicată: 289 de persoane și-au păstrat gradul, 18 persoane au fost încadrate într-un grad superior, în timp ce 122 au coborât într-un grad inferior, iar 117 au primit neîncadrare.

Reevaluări cu efecte drastice: sute de ieșeni au pierdut gradul de handicap

Un al doilea val de verificări a venit anul trecut după controlul dispus prin ordin al Ministerului Muncii, se precizează în documentul instituției ieșene. În acest context, 367 de persoane au intrat în procedura de reevaluare, însă doar 196 de dosare au fost finalizate. În urma reevaluării dosarelor, 62 de persoane și-au păstrat gradul de handicap, 33 au fost încadrate într-un grad superior, 82 într-un grad inferior, iar 21 au rămas fără încadrare.

Raportul DGASPC mai arată că, dintre dosarele programate în 2025 și rămase nefinalizate la începutul anului 2026, 58 de persoane nu s-au prezentat la evaluare sau reevaluare. Alte 203 dosare erau blocate din lipsa documentelor solicitate. În plus, au fost întocmite două referate de respingere pentru 425 de cereri.

Câte persoane cu dizabilități sunt în județul Iași

Numărul persoanelor cu handicap neinstituționalizate continuă să crească de la un an la altul în județul nostru. La 31 decembrie 2025 erau înregistrate 36.088 de persoane beneficiare de prestații sociale, mai multe decât în anii precedenți: 32.850 în 2023 și 35.045 în 2024. În doar doi ani, sistemul a preluat încă 3.238 de persoane, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 10%. La această cifră se adaugă alte 760 de persoane încadrate în gradul IV (ușor), astfel că presiunea reală ajunge la aproape 37.000 de cazuri.

Cât privește structura pe tipuri de handicap, cele mai numeroase categorii rămân la nivelul Iașului handicapul mental (9.713 persoane) și cel fizic (8.896), urmate de handicapul somatic (5.967), psihic (4.790) și vizual (3.120). Celelalte categorii au ponderi mai reduse: handicap asociat – 2.261 de persoane, auditiv – 912, HIV/SIDA – 230, boli rare – 199, iar surdocecitatea nu apare raportată. Distribuția arată o pondere importantă a dizabilităților intelectuale și fizice, situații care presupun, de regulă, intervenții complexe și costuri ridicate de suport.

Presiune tot mai mare asupra sistemului

Evoluția pe grade de handicap indică o accentuare a zonei de gravitate. Numărul persoanelor încadrate în gradul I (grav) a crescut constant, de la 15.292 în 2023 la 16.634 în anul 2024 și 17.303 anul trecut, adică peste 2.000 de cazuri suplimentare în doi ani, exact categoria cu impactul bugetar cel mai mare.