SUBIECT: Momente de Aur

Am avut si inca avem valori.Pacat ca nu sunt tratati la adevarata lor valoare.

Doua lozuri (1957)

Telegrame (1959) - I.L. Caragiale - film complet

Lectii clasice de agatat


Musafiri de Revelion

Ştefan Mihăilescu-Brăila: „Vreau să ajut la cultivarea publicului şi nu la degradarea lui“

O Scrisoare Pierduta (1982)



Regia: Liviu Ciulei
Victor Rebengiuc - Ștefan Tipătescu, prefectul județului
Ștefan Bănică - Ghiță Pristanda, polițaiul orașului
Petrică Gheorghiu - Zaharia Trahanache, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului Școlar, Comițiului Agricol și al altor comitete și comiții
Mariana Mihuț - Zoe Trahanache, soția celui de sus
Dem Rădulescu - Tache Farfuridi, avocat, membru al acestor comitete și comiții
Mircea Diaconu - Iordache Brînzovenescu, asemenea
Octavian Cotescu - Nae Cațavencu, avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților, prezident-fundator al Societății enciclopedice-cooperative Aurora economică română
Aurel Cioranu - un cetățean turmentat
Jean Reder - Ionescu, institutor, colaborator la acel ziar și membru al acestei societăți
Simion Hetea - Popescu, institutor, asemenea

Toma Caragiu şi Dem Rădulescu - Petiţiune de I.L. Caragiale



Toma Caragiu - Mos Gerila

Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băilești, Dolj - d. 12 decembrie 1983, București) fost un actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. A fost actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul

S-a născut la Băilești, într-o familie cu cinci copii, tatăl său s-a numit tot Amza Pellea și a fost directorul cooperativei "Munca Noastră" din Băilești în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC.

Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puțin de 14 roluri, între care
Jack Worthing (Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde),
Vedernikov (Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov),
Vladică Ilarion (Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu),
Comandantul vasului (Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski),
Bepe (Galcevile din Chioggia de Carlo Goldoni),
Horatio (Hamlet de Shakespeare),
Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu),
Otto Katz (Soldatul Svejk de Jaroslav Hašek), Esteban (Fântâna turmelor de Lope de Vega).

Pe scena Teatrului de Comedie creează alte personaje, printre care
Brettschneider (Svejk în al doilea război mondial de Brecht- 1962),
Pietro (Umbra de E. Svart- 1963),
Manole (Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu- 1964),
Subcomisarul (Capul de rățoi de G. Ciprian- 1966),
Platonov(Un Hamlet de provincie de Cehov- 1967),
Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu- 1969),
Noah (Arca bunei speranțe de I.D. Sîrbu- 1970),
Hrisanide (Interesul general de Aurel Baranga- 1972),
Hickok (Buffalo Bill și indienii de A. Kopit- 1973),
"inginerul" din Nic Nic.

Pe scena Teatrului Național din București dă viață lui Petre Dinoiu (Comoara din deal de Corneliu Marcu- 1977)
și lui Vlad Țepeș (A treia țeapă de Marin Sorescu - 1979).

Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând - în regia lui Gheorghe Harag - personajul bătrânului moșier Muromski în Procesul de Suhovo-Kobilin - 1983.

Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice
(Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu,
Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu,
rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii,
Dacii,
Columna,
Mihai Viteazul), cât și personaje contemporane
(Ailincii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu),
dar și personaje din repertoriul clasic universal
(Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horațiu din Hamlet'
Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).

Rămas probabil în conștiința publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul și prin
Nea Mărin,
reușește în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, și câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză și tragică a soldatului țăran din primul război.


A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manlache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim și Veler Doamne" de Victor Ion Popa.

Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.

A fost căsătorit timp de 25 de ani din 1958 până la moartea sa în 1983 cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatăl actriței Oana Pellea.

A decedat în data de 12 decembrie 1983 la București în vârstă de 52 de ani.

A fost bun, generos, nobil şi modest. A avut talentul de a ajunge la inima oricui. Lumea îl iubea, îl urmărea în tren, pe stradă, la cinema, la teatru. Amza Pellea ar fi împlinit 83 de ani, pe 7 aprilie 2014.
https://www.ziarulmetropolis.ro/amza-pellea-ar-fi-implinit-83-de-ani-oamenii-se-nasc-traiesc-si-mor-copii/#sthash.zV81PedQ.DoEATKDZ.dpuf

De pe vremea noastra, de cand eram si noi tinerei !!!

Oamenii care faceau REVELIOANELE de ALTADATA
„Strecuram şopârle să treacă de cenzură.”
Cele mai bune momente cu Amza Pellea, Dem Rădulescu şi Toma Caragiu


Motto,
Toma Caragiu: „Comedia trebuie să aibă adresă. Să ia atitudine."

revelioane - 4

„Pregătirile începeau chiar şi din august"
Şi totuşi, pentru unii dintre cei mai apreciaţi artişti din România programul pregătit pentru pragul dintre ani era prilej de bucurie, entuziasm şi „efervescenţă creativă”. „Revelionul reprezenta un moment important, un reper important în ceea ce priveşte apariţiile noastre, ale artiştilor, la televizor”, povesteste Alexandru Arşinel. „Asta pentru că atunci nu existau atât de multe emisiuni de divertisment ca acum. Revelionul era aşteptat în mod special. De aceea, fiecare dintre artiştii cu o anumită cotă populară – actori, vârfuri ai comediei în primul rând – aşteptau cu emoţie realizarea programului pentru această noapte”.
comici
Amza Pellea - Revelion 1978



Anecdote pierdute cu Dem Radulescu & Florin Piersic


Toma Caragiu şi Mircea Diaconu - N-am găsit altă rimă



Anecdote Revelion 1972

Momente vesele cu Dem Radulescu (1968-1994)



Momente de aur cu Dem Radulescu (o productie TVR / MEDIA 2009):

1) Interviu cu un idol (1972)
2) In autobuz (1969)
3) Othello si sinonimele (1984)
4) Doi vulpoi (1983)
5) Hotul noaptea (1994)
6) Milogul SRL (1991)
7) Sorcovitorul...voluntar (1973)
Slibovita sau fernet ? (1972)
9) Telenunta (1968)

Stela Popescu şi Alexandru Arşinel - Cine e Didina? (1972)

Nu mai beau (1993)