SUBIECT: Bucuria lecturii

5 Beneficii ale cititului

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc cu 23% mai redus de a muri prematur, în comparaţie cu cei care nu fac acest lucru, însă medicii îi atribuie şi mai multe beneficii pentru sănătatea mintală.



Ce poate fi mai frumos decât să te laşi cuprins de lumea magică a poveştilor dintr-o carte? Pentru mulţi dintre noi, cititul este o metodă de relaxare şi de evadare din stresul zilnic, însă medicii îi atribuie numeroase beneficii pentru sănătatea noastră mintală.

Mai mult decât atât, potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc cu 23% mai redus de a muri prematur, în comparaţie cu cei care nu fac acest lucru.
Advertisement
Chiar dacă mecanismul prin care cititul ajută la prelungirea vieţii nu a fost stabilit cu certitudine, există câteva teorii care sugerează că aceste beneficii sunt conferite de stimularea legăturilor neuronale, care reduce semnificativ riscul de boli neurodegenerative care pot scurta durata vieţii.

Potrivit CSID, acestea sunt cinci dintre beneficiile cititului:

1) Reduce stresul
Stresul stă la baza a peste 60% dintre boli – acesta creşte semnificativ riscul de accident vascular cerebral şi boli de inimă. Chiar dacă nu îl putem elimina în totalitate din vieţile noatre, putem face anumite lucruri pentru a-l reduce, iar unul dintre acestea este cititul unei cărţi.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Sussex, Marea Britanie, cititul poate reduce cu până la 68% nivelul stresului, fiind chiar mai eficient decât ascultatul muzicii preferate sau plimbările în parc. Coautorul studiului, neuropsihiatrul David Lewis, spune că doar şase minute petrecute citind fie un ziar, fie o carte pot contribui la reducrea tensiunii musculare şi la îmbunătăţirea ritmuluic cardiac.

2) Previne declinul cognitiv
Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru „se scufundă”, iar memoria şi viteza de reacţie încep să aibă de suferit. Astfel, amintirea unui nume sau a unei situaţii devine un task dificil de îndeplinit. Însă, potrivit mai multor cercetări, cititul poate încetini sau chiar preveni declinul cognitiv, având inclusiv capacitatea de a opri din evoluţie boli severe precum maladia Alzheimer.
Un studiu din 2013, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Chicago, a scos la iveală că cititul şi alte activităţi care stimulează funcţiile mintale (şah, cuvinte încrucişate, integrame etc.) pot încetini evoluţia demenţei.

3) Te ajută să socializezi mai bine
Unii oameni văd în citit o metodă excelentă de a evada din cotidian, însă cercetările recente arată că acest obicei poate avea un impact pozitiv în relaţiile cu celelalte persoane. De exemplu, un studiu din 2013 a relevat că persoanele cărora le plac cărţile de ficţiune sunt mai empatici şi ştiu „cum să îi citească” pe cei din jur.

4) Îmbunătăţeşte calitatea somnului
Dacă ai probleme cu somnul, ai face bine să laşi deoparte smatphone-ul şi să citeşti câteva pagini din cartea preferată. Conform celor mai recente studii, lumina emisă de ecranele telefoanelor poate duce la un somn mai agitat, din cauza producţiei insuficiente de malatonină, hormonul care îi semnalează creierului că este vremea să te odihneşti. În schimb, un ritual relaxant precum cititul unei cărţi înainte de a merge la culcare te ajută să dormi mai bine şi mai mult.

5) Te face mai inteligent
„Cu cât citeşti mai mult, cu atât mai multe lucruri vei şti. Cu cât înveţi mai mult, cu atât mai multe locuri vei vizita”, spunea Dr. Seuss. Se pare că cercetătorii îi dau dreptate acestuia, deoarece studiile au arătat că cititul nu numai că ajută la îmbunătăţirea vocabularului, dar contribuie şi la creşterea IQ-ului şi a gradului de inteligenţă.

Gaudeamus 2017: Peste 125.000 de vizitatori, 800 de evenimente şi apoximativ 300 de edituri

Aproximativ 125.000 de vizitatori, peste 800 de evenimente şi circa 300 de participanţi fac parte din bilanţul ediţiei din acest an a Târgului Internaţional „Gaudeamus”, care s-a desfăşurat în perioada 22 - 26 noiembrie în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo.



„Ediţia 2017 a Târgului Internaţional Gaudeamus, organizat de Radio România, s-a încheiat duminică, 26 noiembrie, în prezenţa unui public încă numeros, dornic să profite până în ultima clipă de oferta de neegalat a evenimentului. Numărul mare al participanţilor (peste 300), al evenimentelor pe care târgul le-a găzduit (peste 800) şi al vizitatorilor – peste 125.000 - care egalează recordul înregistrat la ediţiile precedente, reconfirmă statutul evenimentului şi sloganul sub care s-a desfăşurat şi în acest an: «cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio din România»”, potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor evenimentului.

Târgul Internaţional „Gaudeamus” a avut loc în perioada 22 - 26 noiembrie.

Invitatul de onoare al ediţiei a fost Uniunea Europeană, prin intermediul Reprezentanţei Comisiei Europene, iar preşedintele de onoare al Târgului a fost scriitorul Matei Vişniec.

Premiile ediţiei 2017 a târgului, decernate duminică au fost: Trofeele „Gaudeamus”, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin Votul Publicului, au fost acordate Editurilor Humanitas (locul 1), Nemira şi RAO (locul 2) şi Polirom (locul 3); Trofeul pentru „Cea mai râvnită carte a târgului”, stabilit tot prin Votul Publicului, a revenit Editurii Litera, pentru volumul „Testamentul lui Abraham” de Igor Bergler; Trofeele Presei pe secţiunile TV, radio, publicaţii şi agenţii de presă au fost câştigate de: TVR, postul Europa FM, cotidianul Adevărul şi Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Trofeul pentru secţiunea online nu a fost acordat; Premiul de Excelenţă, în valoare de 10.000 lei, oferit de către Radio România, a fost decernat Editurii Crime Scene Press; Premiul Educaţia a revenit Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în semn de apreciere pentru constanţa şi pentru standardele înalte la care Academia s-a prezentat şi în acest an la Gaudeamus.

În cadrul Târgului a fost oferit şi premiul pentru traducere „Antoaneta Ralian”, decernat pentru traducători din limba română într-o limbă străină şi dintr-o limbă străină în limba română a fost acordat la această ediţie: Irinei Oprea şi lui Radu Paraschivescu - pentru traducerea din limba engleză a volumelor cinci şi şase ale seriei „Cronicile din Narnia” de C. S. Lewis, publicată de Editura Arthur; Aurorei Cornu, Ralucăi Barb şi lui Edith Cottrell, pentru traducerea în limba franceză a volumului „Poeme. Proze scurte”, de Aurora Cornu, ediţie bilingvă română/franceză, publicată de Editura Vinea.

În cadrul Târgului a fost organizată finala celei de a XV-a ediţii a Concursului Naţional de Lectură „Mircea Nedelciu”, dedicat elevilor de liceu; câştigătoarele acestei ediţii au fost: locul I – Maria Bucşea, Colegiul Naţional „Unirea” din Târgu Mureş; locul II – Patricia Pârvu, Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Reşiţa; locul III – Iulia Iacob, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Cluj-Napoca. Premiile au fost oferite de Radio România (sume de bani destinate achiziţionării de cărţi din târg) şi Scribant Distribution – distribuitor Schneider&Carioca.

Conform sursei citate, între invitaţii târgului de carte se numără olimpicii României – „un proiect care îşi propune să aducă în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc, să atragă atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României”

Proiectul „Cărţile se întorc acasă” s-a bucurat de succes şi în acest an, susţin organiztaorii, fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor ajungând în acest an la circa 1.500 de volume.

Târgul de Carte Gaudeamus 2018, între trecutul şi viitorul lecturii

Primele ore ale Târgului Gaudeamus au arătat că ediţia din acest an merge simultan în două direcţii. Unii insistă asupra abordării istoriei, privirile spre trecut fiind prilejuite de Centenar, iar cei mai tineri cititori şi proiecte vizionare caută să tragă cu ochiul la viitorul cărţii.



Primii care îţi atrag atenţia la intrarea în Târgul Gaudeamus din Bucureşti sunt stâlpii standului România, gestionat de Muzeul Naţional al Literaturii Române (MLR). Miercuri, prima zi de târg, a fost dedicată Academiei Române, a explicat directorul MLR, Ioan Cristescu. Istoricii Ioan Aurel Pop, care este şi preşedintele de onoare al acestei ediţii a târgului, Liviu Maior şi Vasile Puşcaş au intrat într-un dialog cu Vasile George Dâncu în legătură cu volumele lor dedicate Centenarului Marii Uniri şi publicate la Editura Şcoala Ardeleană.

În a doua întâlnire dedicată cărţilor publicate de Academie, academicienii Eugen Simion şi Răzvan Theodorescu au vorbit despre Colecţia Pleiade pe care instituţia din care fac parte o girează în colaborare cu Muzeul Literaturii.

"Ne-am propus să lărgim considerabil domeniul literaturii. De aceea, în afară de Pârvan, în aproape 2.000 de pagini, avem gata şi va porni la tipar A. D. Xenopol, Iorga, istoria literaturii în secolul XVIII, vom merge cu toate volumele, dar primele sunt gata şi poate găsim un bănuţ să le publicăm. Lozul cel mare pe care l-am pregătit anul acesta e legat de documentele fundamentale ale Şcolii Ardelene. E anul Centenarului, un eveniment istoric important. Răzvan Theodorescu are dreptate că se face o greşeală cu Centenarul. România are 2.000 de ani de existenţă, e mai mare, dar de 100 de ani noi am trăit împreună între aceleaşi graniţe", a arătat Eugen Simion.

În primele ore de după deschiderea târgului, aleile dintre standuri s-au umplut treptat cu vizitatori. Multe dintre apariţiile anunţate pentru târg nici măcar nu au apucat să iasă din tipografii şi încă mai erau aşteptate.

Singurii care merg la sigur sunt copiii. Fie că sunt purtaţi de părinţi ori în grupuri organizate întâmpinate de invitaţi din partea editurilor, uralele lor se amestecă uneori cu discursurile sobre de la standurile concentrate asupra temei aniversare.

Viitorul este tema unui stand pentru care trebuie urcat pe al doilea inel din Pavilion. Laboratorul de imaginar este o instalaţie interactivă care continuă demersurile propuse în ultimii ani pornind de la experienţele neuronale. De data aceasta, cei implicaţi în laborator s-au orientat spre modurile în care tehnologia transformă lectura. Un senzor deasupra căruia îţi plasezi palma măreşte sau micşorează un text proiectat pe perete, iar un gest al mâinii se transformă într-o rotire a unui volum desenat virtual.

"Am dezvoltat mai multe zone, cu mai mulţi parteneri, printre care Centrul de cercetare Cinetic, studioul Auraleye şi Les Ateliers Nomad. Zona de senzori în care interacţionezi cu textul, spaţiul în care întrebăm publicul în ce fel cred că se va citi în viitor şi vrem să pregătim o broşură cu răspunsurile pe care le primim, şi zona în care folosim o interacţiune cu Hololens (un dispozitiv care poate să scaneze tot spaţiul din jur să îl mapeze şi să creeze ceva ce se numeşte mixed reality)", a spus scenograful Adrian Damian, care semnează instalaţia propusă de Laboratorul de imaginar de pe unul dintre inelele din dreapta intrării în Târgul Gaudeamus.

Într-un colţ al standului, Hololens, o pereche de ochelari cu un sistem digital sofisticat, îţi dă ocazia că descoperi că poţi călători printre fragmente din romanele preferate, plasate în diferite spaţii muzicale sau cromatice.

Ediţia a 25-a a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de Învăţătură este deschisă publicului de miercuri până duminică, între orele 10.00 şi 20.00.

Evenimentul este organizat de Radio România, pentru ultima dată în spaţiul central de la Romexpo. De anul viitor, manifestarea ar urma să se desfăşoare în noile spaţii de la intrarea în complexul expoziţional.

Organizatorii au anunţat că se bazează la această ediţie pe 300 de expozanţi, care au programat în jur de 900 de evenimente editoriale şi profesionale, ce se vor desfăşura la standurile târgului.

Programul complet al evenimentelor se găseşte pe site-ul gaudeamus.ro.

Ce cărţi s-au vândut cel mai bine la Târgul Gaudeamus 2018

Cea de-a 25-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus- Carte de învăţătură s-a încheiat duminică, majoritatea editurilor participante anunţând cifre de vânzări care au depăşit evenimentele anterioare de gen, iar listele de vânzări arată ce s-a căutat la standurile amenajate la Romexpo.



Primind şi în acest an premiul I din partea publicului care a votat pentru acordarea trofeelor târgului, editura Humanitas a anunţat că a înregistrat aproximativ 1.400 de exemplare vândute din volumul recent lansat ¨Orice om îi este teamă - Un partid, doi ani şi trei premieri”, de Radu Paraschivescu.

Al doilea volum căutat de cititori la standul Humanitas a fost ¨De la Dacia antică la Marea Unire, de la Marea Unire la România de azi¨, de Lucian Boia,

iar pe locul trei s-a clasat cartea lui Gabriel Liiceanu, ¨Aşteptând o altă omenire".

Topul celor mai bine vândute titluri ale editurii a inclus noile apariţii
¨România, Te iubesc”, colecţia de reportaje semnată de Cosmin Savu, Rareş Năstase, Paula Herlo, Alex Dima şi Paul Angelescu,

¨Pe mâna cui suntem”, de Andrei Pleşu,

¨Dialoguri secrete¨, de Ioana Pârvulescu,

¨Două eseuri despre Paradis”, de H.R.Patapievici,

¨Variaţiuni pe o temă dată”, cartea pe care Ana Blandiana şi-a descris-o drept ¨poem de dragoste despre nedespărţirea prin moarte.

Cea mai metafizică dintre cărţile mele¨, antologia de 12 confesiuni semnate Dan C. Mihăilescu în

¨Plăceri vinovate şi datorii împlinite¨ şi primul roman scris de sibianul Radu Vancu, ¨Transparenţă”.

Pentru Humanitas Fiction, volumul cel mai căutat s-a dovedit a fi romanul neo-zeelandezei Morris Heather, ¨Tatuatorul de la Auschwitz¨.
Povestea tulburătoare a unui tânăr evreu slovac a devansat astfel noul roman al lui Paulo Coelho, ¨Hippie¨.
Pe următoarele locuri din punctul de vedere al vânzării de ficţiune străină editată de Humanitas, au fost ¨Scara lui Iakov¨,
cartea Ludmilei Uliţkaia,

"Povestiri de ţinut în palmă”, de Yasunari Kawabata
şi ¨Copilul lui Noe¨, de Eric-Emanuel Schmitt.
Nu lipsesc din acest top nici noile volume traduse din Lorenzo Marone (¨Tentaţia de a fi fericit¨), Romain Gary (¨Promisiunea Zorilor¨), Kazantzakis Nikos (¨Grădina de piatră¨), Anna Hope (¨Sala de bal¨) şi de Yōko Ogawa (¨Suspine tandre¨).

Dintre volumele destinate copiilor, Humanitas Junior a anunţat pentru Mediafax că ¨Pana lui Finist Şoimanul¨, selecţia de basme fantastice ruseşti a fost volumul cel mai bine vândut, urmat de cartea semnată de Carmen Sylva, Regina Elisabeta a României, ¨De prin veacuri Povestiri istorice şi legende populare pentru copii¨ şi de volumul ¨George şi corabia timpului¨, din seria creată de Lucy Hawking împreună cu tatăl ei, profesorul Stephen Hawking.


Apreciate de micii cititori s-au dovedit şi ¨Basme¨, de Wilhelm Hauff, ¨Miturile nordului¨, de Crossley-Holland Kevin, care au completat topul primelor cinci cifre de vânzare, la Humanitas Junior.

Editurile Nemira şi Nemi au participat la târgul de carte Gaudeamus, ediţia 2018 cu noutăţi editoriale de ficţiune străină, ficţiune românească, non-ficţiune şi cărţi cadou pentru copii. Evenimentul principal a fost lansarea oficială a noului imprint Armada, de science fiction, fantasy şi thriller.

Cele mai căutate cărţi de la standul editurii Nemira au fost ¨Frumoasele adormite¨, cel mai recent roman al lui Stephen King, scris împreună cu fiul său Owen King. Romanul apare în imprintul Armada. Al doilea titlu căutat de vizitatorii de la Târg a fost ¨O zi de decembrie”, de Josie Silver, din colecţia Damen Tango, o poveste de dragoste pentru nopţile lungi de iarnă. Pe locul trei, editura anunţă că s-a clasat titlul ¨Câteva motive să iubeşti viaţa¨, de Matt Haig, relatarea scriitorului american despre depresia suferită la 24 de ani, o carte inspiraţională despre calea prin care un om s-a întors de pe marginea prăpastiei.

În continuarea topului de vânzări, Nemira anunţă că se clasează ¨Un gentleman la Moscova¨, de Amor Towles, cel mai recent roman din colecţia Babel, ¨Istoria cuplurilor regale¨, de Jean-Francois Solon, o carte care documentează câteva dintre cele mai influente cupluri din istoria lumii, "De veghe între lumi", de Marisha Pessl, un roman Young Adult care îmbină thrillerul, supranaturalul şi filosofia pornind de la întrebarea ¨tu ce ai face dacă ai retrăi de mii de ori aceleaşi 23 de ore din viaţa ta?¨. Foarte căutate s-au dovedit şi romanul ¨Înainte de ploi¨, de Dinah Jefferies, din colecţia Damen Tango, plasat în India anilor 1930, ¨Frăţia corbilor¨, de Maggie Stiefvater, aventura a cinci adolescenţi în căutarea supranaturalului, ¨Dirk Gently. Agenţia de investigaţii holistice¨, de Douglas Adams, apărut în imprintul Armada, un roman comic şi absurd, în stilul inconfundabil al autorului ¨Ghidul autostopistului galactic¨, dar şi ¨Busola¨, de Mathias Enard, roman câştigător al premiului Goncourt, apărut în colecţia Babel, care completează lista de 10 cel mai bine vândute titluri.

Cele mai căutate cărţi de la editura Nemi au fost ¨24 de poveşti de citit înainte de Crăciun¨, de Brigitte Weninger şi Eve Tharlet, autoarele seriei ¨Aventurile iepuraşului Matei¨, ¨Spărgătorul de nuci¨, de Valeria Docampo, inspirată de punerea în scenă a poveştii clasice de către George Balanchine, "Poveste muzicală de Crăciun", de Cristina Andone, parte din seria "Poveşti din Pădurea muzicală", "Un vultur în zăpadă", de Michael Morpurgo, roman câştigător al Childrens book award 2017, inspirat din povestea adevărată a unui om care ar fi putut să împiedice izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, şi ¨Fetiţa care a salvat Crăciunul¨, de Matt Haig, continuarea poveştii din ¨Un băiat numit Crăciun¨.

Curtea Veche Publishing a anunţat că a sărbătorit 20 de ani de la înfiinţare la cea de-a 25 ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus şi a practicat reduceri care au ajuns până la 80%. Sărbătoarea a adus împreună nume importante în cadrul unui maraton de lansări şi sesiuni de autografe cu Dragoş Bucurenci, Adrian Cioroianu, Ramona şi Radu F. Constantinescu, Răzvan Exarhu, Laura Laurenţiu, Diana Mandache, Iren Arsene Mate, Alexandru Muraru, Răzvan Petrescu, Andreea Raicu, Mirela Retegan şi Michel Stanovici. Copiii s-au bucurat să-l cunoască pe Fram, ursul polar, care a făcut senzaţie în standul editurii. Nu în ultimul rând, Curtea Veche a lansat un Reading Challenge: cititorii au fost provocaţi să-şi aleagă 10 cărţi de citit până la finalul anului şi să le posteze în social media cu #CVP20 şi #ReadingChallenge, urmând ca în luna decembrie să se anunţe surprize pregătite pentru cei care au acceptat provocarea.

În top 5 preferinţe ale cititorilor de Curtea Veche, pe primul loc s-a aflat una dintre cele două noi cărţi pentru copii din colecţia Poveştile Cristinei, „O iarnă de poveşti” de Cristina şi Alex Donovici, ilustrată de Annabella Orosz. Creatorii fenomenului online povestilecristinei.ro au revenit cu o carte de poveşti de iarnă cu personaje aparte: fulgi de nea care visează să se topească în palma unui copil, îngeri salvaţi din zăpadă de fetiţe, copii plecaţi în căutarea lui Moş Nicolae, elfi care dăruiesc Crăciunul. Al doilea loc a fost ocupat de către cea mai nouă carte de memorii de la Curtea Veche Publishing: ¨Ultima vară în Bretania¨ de Ada d’Albon, actriţă româncă de teatru stabilită la Paris, nepoată a lui Mihail Sadoveanu, fondatoarea Théâtre de l’Orme. Un volum care parcurge istoria personală a autoarei, din casa anilor fericiţi, cu cascadele de flori, din fostul cartier Uranus şi până în balconul cât o gheretă din Paris, îngropat şi el în flori, unde, sub o tufă de crizanteme galbene, aşteaptă urnele cu cenuşa fără ţară a părinţilor. Pe cel de-al treilea loc s-a aflat cel de-al doilea volum de iarnă din colecţia Poveştile Cristinei, "Ţup, salvatoarea iernii" de Alex Donovici, cu ilustraţii de Stela Damaschin-Popa. Aceasta este continuarea seriei Ţup în care simpatica ciocârlie salvează pădurea şi aduce iarna, alături de un melc cu cochilia plină de cărţi şi o bufniţă vegetariană. Locul al patrulea l-a ocupat unul dintre cele mai noi titluri de Nassim Nicholas Taleb, ¨Când pielea ta e în joc. Asimetrii ascunse în viaţa de zi cu zi¨. Trecând prin cam toată istoria omenirii, citând cu fler atât din Părinţii Bisericii, cât şi din Nietzsche şi Popper, din Seneca şi Donald Trump, Taleb ne arată că asumarea riscurilor şi implicarea curajoasă în viaţa de zi cu zi, dar şi în probleme care depăşesc sfera propriei locuinţe sau a interesului propriu sunt atribute esenţiale ale eroilor şi, în general, ale tuturor celor care şi-au găsit sensul vieţii. Pe locul al cincilea s-a aflat cel mai nou titlu de gastronomie de la Curtea Veche, "Duminica la prânz" de Laura Laurenţiu, cunoscută pentru blogul culinar lauralaurentiu.ro. Un volum de reţete ce se diferenţiază nu doar prin tehnicile moderne şi uşor de aplicat în orice bucătărie ci şi prin coagularea reţetelor în simple dar creative meniuri de prânz pentru întreaga familie.

Cu multe noutăţi editoriale şi peste 700 de titluri cu reduceri între 15% şi 30% s-a prezentat la Gaudeamus Grupul Editorial Trei. Cele mai vândute volume de ficţiune au fost cele care se află şi în topurile internaţionale de bestselleruri: ¨Liliacul¨, de Jo Nesbø (serie de autor, Editura Trei), ¨Lumina unui nou început¨, de Agnès Martin Lugand (colecţia Fiction Connection, Editura Trei), ¨Zilele abandonului¨, de Elena Ferrante (colecţia Literary Fiction, Editura Pandora M), ¨Moştenirea¨, de Irsa Sigurdardóttir (colecţia Fiction Connection, Editura Trei) şi ¨O fată ca ea¨, de Marc Levy (serie de autor, Editura Trei).


Colecţiile de psihologie au fost, de asemenea, apreciate de vizitatorii târgului, cele mai cumpărate cărţi fiind ¨12 reguli de viaţă¨, de Jordan B. Peterson (colecţia Psihologie Practică, Editura Trei), ¨Corpul meu, trauma mea, eul meu¨, de Franz Ruppert & Harald Banzhaf (colecţia Psihologie-psihoterapie, Editura Trei), ¨Voinţa de sens¨, de Viktor E. Frankl (colecţia Psihologia pentru toţi, Editura Trei), ¨Sursele bucuriei¨, de Salman Akhtar (noua colecţie Psihanaliză contemporană, Editura Trei) şi ¨Tulburările de personalitate din DSM-5¨, de Len Sperry (colecţia Psihologie-psihoterapie, Editura Trei).

Cei mai mici dintre cititorii de la Trei s-au bucurat de întâlnirea cu personajele lor preferate. Cele mai dorite titluri din colecţiile Literati şi PanDA au fost "Petrecerea de Crăciun a lui Pettson", de Sven Nordqvist (colecţia PanDa, Editura Pandora M), "Cine a fost Tutankhamon?", de Roberta Edwards, cu ilustraţii de True Kelly (seria Cine? Ce? Unde?, Editura Pandora M), "Drumurile mătăşii. O altfel de istorie a lumii", de Peter Frankopan, cu ilustraţii de Neil Packer (colecţia Literati, Editura Pandora M), "Oraşul pierdut. Misterele lui Miss Mallard", de Robert Quackenbush (colecţia Literati, Editura Pandora M) şi "Crăciunul lui Iepuraş", de Harry Horse (colecţia PanDA, Editura Pandora M).

Editura All a declarat că în fruntea cifrelor de vânzări au încheiat târgul Gaudeaus cu thrillerul ¨Un apartament la Paris¨ de Guillaume Musso, urmat de "Volumul XIII Viziunea" din cea de-a treia serie Pisicile războinice, Puterea celor trei şi, pe locul trei, de ¨Atingerea. Cunoaşterea simţului tactil¨ de David J. Linden. Primele cinci titluri vândute au inclus "Gena" de Siddartha Mukherjee şi "The Leader in Me. Cum inspira şcolile din întreaga lume măreţia din fiecare copil" de Stephen R. Covey.

Editura RAO a declarat că vedeta vânzărilor la târg a fost volumul ¨Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri¨, de Bogdan Bucur, urmat de "Negustorul de manuscrise", de John Grisham, "În lipsa preşedintelui”, de Bill Clinton şi James Patterson, ¨Cartea secretelor", de E.O.Chirovici, "Imperiul furtunilor", din seria Tronul de cleştar, de Sarah J. Maas, albumul "Queen în 3D", de Brian May, Seria "Spune-mi", de la Larousse, "De la Marele Război la Romănia Întregită", de Liviu Maior, "Pe umerii giganţilor", de Umberto Eco şi "1001 de citate care te inspiră într-o viaţă".

Editura Litera a anunţat că autobiografia semnată de Michelle Obama, “Povestea mea” a fost cea mai vândută carte Litera la Gaudeamus 2018. După ¨Povestea mea¨, de Michelle Obama, s-a clasat în raportul editurii "6 poveşti cu draci", de Igor Bergler carte care, în urma votului cititorilor, a fost distinsă şi cu premiul “Cea mai râvnită carte a târgului Gaudeamus 2018”. Clasamentul include şi titlurile "Trenul lui Lenin", de Catherine Merridale, "Psihoterapia lui Dumnezeu", de Boris Cyrulnik şi "Marea istorie ilustrată a României şi a Republicii Moldova", coordonată de Ioan Aurel Pop şi Ioan Bolovan.

Topul primelor 5 cele mai vândute cărţi Litera Mică la Gaudeamus în 2018 este dominat de poveştile clasice din ¨Crăiasa zăpezii¨, de Hans Christian Andersen, urmat de "Poveşti pentru băieţi care au curajul să fie altfel", de Ben Brooks, "O săptămână cu susul în jos", de Carl-Johan Forssén Ehrlin, "Politica pe înţelesul copiilor", şi ¨Istoria ilustrată a românilor pentru tineri¨, de Ioan-Aurel Pop.

Tema centrală a ediţiei a fost România Centenar.

Ediţia a 25-a a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de Învăţătură a avut loc între 14 şi 18 noiembrie. Evenimentul a fost organizat de Radio România, pentru ultima dată în spaţiul central de la Romexpo. De anul viitor, manifestarea ar urma să se desfăşoare în noile spaţii de la intrarea în complexul expoziţional. Organizatorii au anunţat că au participat la această ediţie în jur de 300 de expozanţi, care au programat 900 de evenimente editoriale şi profesionale.