SUBIECT: Intelepciunea lumii

Cuvinte de intelepciune ale Latinilor

A fortiori = cu atat mai mult;

Abyssus abyssum invocat = prapastia cheama prapastie; in sens uzual: o greseala atrage dupa sine o alta greseala, un rau atrage dupa sine un alt rau;

Accesio cedit principali = accesoriul urmeaza principalul;

Acta est fabula! = piesa a fost jucata! formula care anunta sfarsitul unei reprezentatii in teatrul antic;

Ad impossibilium nulla obligatio = nu exista obligatie privind lucrurile imposibile;

Alea iacta est! = zarurile au fost aruncate; Suetoniu, “De vita XII Caesarum”; cuvintele lui Cezar la trecerea Rubiconului; potrivit regilor republicii nici un general roman, venind din nordul Italiei spre Roma, nu avea voie sa treaca acest rau in fruntea armatei pe care o comanda; indica o decizie irevocabila, luata dupa indelungi ezitari;

Alma mater = mama datatoare de viata; epitet prin care romanii isi desemnau, de obicei, patria; ulterior a inceput sa fie denumita astfel Universitatea;

Alter ego = un alt eu; increde-te in el ca in mine, caci este un alt eu al meu;

Alteri ne faceris quod tibi fieri non vis = altuia nu face ceea ce tie nu vrei sa ti se faca;

Audiatur et altera pars = sa fie audiata si cealalta parte;

Caesar non supra gramaticos = imparatul nu este mai presus de gramatici; replica data lui Sigismund de Luxemburg cand, corectat de arhiepiscopul Placentius pentru o greseala gramaticala, ar fi spus: “Ego sum rex Romanus et supra grammaticam” (”Sunt imparat roman si mai presus de gramatica”)

Carpe diem! = bucura-te de ziua de azi! Bucura-te de clipa traita! Horatiu, “Ode”: “Carpe diem, quam minimum credula postero” (”Bucura-te de ziua de azi si increde-te prea putin in cea de maine!”); indemn de a trai intens clipa prezenta, singura certa;

Cessante causa, cessat effectus = daca inceteaza cauza, inceteaza si efectul;

Cogito, ergo sum = gandesc deci sunt; Descartes, “Principia philosophiae”, celebra teza care exprima, in forma concentrata, caracterul antidogmatic si rationalist al filosofiei carteziene, proclamand totodata drept adevar indubitabil – dovada a existentei – gandirea;

Cogitationis poenam nemo patitur = nimeni nu poate suferi o pedeapsa pentru gandirea lui;

Cuius est legem condere, eius est interpretari = cine edicteaza legea, acela o si interpreteaza; actul normativ este interpretat oficial numai de autoritatea care a emis actul; o lege nu poate fi interpretata decat printr-o alta lege, o ordonanta printr-o alta ordonanta etc.

Decet imperatorem stantem mori = un imparat se cuvine sa moara in picioare; maxima atribuita imparatului Vespasian; semnifica infruntarea demna a destinului;

Divide et impera! = dezbina si stapaneste! principiu de guvernare enuntat de Machiavelli, utilizat deseori pentru a defini politica imperiului habsburgic;

Doscendo discimus = invatand pe altii invatam si noi; prin transmitere, cunostintele noastre se consolideaza si se imbogatesc;

Dura lex, sed lex = Legea e dura, dar e lege;

Ecce homo! = iata omul!; exclamatia lui Pilat din Pont, cand l-a aratat multimii pe Iisus; cuvintele acestea si legenda pe care o implica au inspirat numeroase picturi celebre;

Errare humanum est sed perseverare diabolicum (Seneca) = a gresi e omenesc dar a persevera in greseala e diabolic;

Eripitur persona, manet res = persoana piere, lucrul ramane; opera supravietuieste intotdeauna creatorului ei;

Errare humanum est = a gresi e omeneste; proverb latin pus in circulatie de Cicero, in “Philippica”, 12, 2 sub forma: “Cuiusvis hominis est errare, nullius nisi insipientis in errare perseverare” (”Orice om poate gresi, numai prostul staruie in greseala”);

Fiat iustitia, pereat mundus = sa se faca dreptate, chiar de-ar fi sa piara lumea;

Fraus omnia corrumpit = o frauda le corupe pe toate (frauda la lege); Frauda la lege – folosirea unor dispozitii legale in alt scop decat cel pentru care au fost edictate, eludand alte dispozitii imperative ale legii; este un abuz de drept si se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului incheiat in acest mod.

Hodie mihi, cras tibi = astazi mie, maine tie; varianta latina a unei vechi zicale ebraice cu sens fatalist: nimeni nu e ferit de loviturile soartei;

Memento mori = adu-ti aminte de moarte; salutul calugarilor trapisti;

Modus vivendi = mod de viata;

Mutatis mutandis = sa se schimbe ce trebuie schimbat;

Nemo debet bis puniri pro uno delicto = nimeni nu poate fi condamnat de doua ori pentru aceeasi fapta;

Nemo praesumitur malus nissi probetur = nimeni nu este presupus vinovat, decat daca este dovedit; principiul prezumtiei de nevinovatie – fundamental in procesul penal;

Nosce te ipsum! = cunoaste-te pe tine insuti!; Cicero, “Tusculanae disputationes”;

Pauca, sed bona = putine, dar bune; nu cantitatea, ci calitatea conteaza;

Quad non est in actis non est in mundo = ceea ce nu este in acte nu este pe lume; axioma juridica potrivit careia un lucru neconsemnat printr-un act este ca si inexistent;

Quid pro quo = ce pentru ce? (legea nescrisa a compromisului)

Quod erat demonstrandum = ceea ce era de demonstrat;

Quot capita, tot sensus = cate capete, atatea pareri;

Redde caesari quae sunt caesaris, et quae sunt dei deo = da cezarului cele ce sunt ale cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu; la intrebarea fariseilor daca trebuie sa plateasca tribut romanilor, Iisus a aratat o moneda pe care era gravata efigia imparatului si a dat acest raspuns; sensul cuvintelor este: a da fiecaruia ce i se cuvine;

Repetitio est mater studiorum =repetitia este mama invataturii; precept folosit initial in scolile de limba latina si care a capatat apoi valoare generala: prin repetare, cunostintele se fixeaza mai temeinic;

Requiescat in pace! = odihneasca-se in pace! formula de incheiere pe inscriptiile funerare crestine;

Sine ira et studio = fara ura si partinire;

Sine iustitia, nulla libertas = fara dreptate nu exista libertate;

Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus = unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem; principiu conform caruia normele de drept nu trebuiesc interpretate peste lege pentru a evita aplicarea abuziva a lor sau a fraudei la lege;

PS. LATINA este cea mai esentiala limba a umanitatii dupa care s-a judecat vreodata si se judeca si in prezent.

Ai omis vreo doua ...
Acta non verba ...actiune nu palavre....
Aquila non capit muscas.....vulturul nu vaneaza muste.

Remember!

"Pentru mine nu mai exista nimic: sunt nihilistul desavarsit. Nu mai sunt convins de nimic: sunt scepticul desavarsit. Nu mai cred in nimic: sunt ateul absolut, definitiv, complet, ateul care nu ingenuncheaza nici macar in fata credintelor laice, rationale, filosofice si umanitare care au luat, cu stangacie, locul credintelor antice. Stiu ca din toate eforturile noastre nu va iesi nimic, ca sfarsitul tuturor e nimicul, ca rasplata oricarei lucrari va fi, la sfarsitul secolelor, nimicul si iarasi nimicul. Stiu ca tot ce am construit va fi distrus, ca din arderile noastre nu va mai ramane nici macar cenusa, ca idealurile noastre, chiar atinse si depasite, se vor pravali in vesnicul intuneric al uitarii, in golul nefiintei. Nu port in inima nici o speranta, nici una; nu pot sa le fac altora sau mie insumi nici o promisiune, nici una; nu pot prevedea nici o rasplata pentru faptele mele; nici un rezultat al gandurilor mele. Viitorul, acest vrajitor al omenirii, aceasta cauza perpetua a tuturor efectelor, nu e pentru mine decat perspectiva nimicirii"... (Giovanni Papini)

Intelepciunea lui Salvador Dali



* Nu-ti fa griji cum sa fii modern. Din pacate, sa fii modern este singurul lucru care, orice ai face, nu-l poti evita.
* Desenul este cinstea artei. Nu exista posibilitatea inselatoriei. Este ori bun, ori prost.
* In fiecare dimineata cand ma trezesc, experimentez din nou placerea suprema: aceea de a fi Salvador Dali.
* Nu-ti fie frica de perfectiune: n-o s-o atingi niciodata.
* Nu consum droguri. Eu sunt drog.
* Inteligenta fara ambitie este o pasare fara aripi.
* Doar bunul gust are puterea de a steriliza si este intotdeauna primul handicap contra unei creativitati functionare.
* Lasati-mi dusmanii sa se devoreze unii pe altii.
* Singura diferenta intre mine si un nebun este ca eu nu sunt nebun.
* Cei care nu vor sa imite pe nimeni, nu produc nimic.
* Razboaiele nu au facut rau nimanui niciodata, cu exceptia oamenilor care au murit in ele.

A fost o data un evreu intelept. El zicea ca totul se poate reduce la ce ai in cap.
Il chema Solomon.

Dupa el, a vent un alt evreu intelept, care zicea ca totul se poate reduce la ce ai in inima.
Il chema Iisus.

Dupa el, a vent un al treilea evreu intelept. Si zicea el ca totul se poate reduce la ce ai in stomac.
Il chema Marx.

Dupa el, a vent un al patrulea evreu intelept, care zicea ca totul se poate reduce la ce a intre picioare.
Il chema Freud.

La sfarsit, a venit un alt evreu, mai intelept decat toti, pe nume Einsten, care a zis:
Totul e relativ

- sa iubesti fara sa fii iubit...
- sa slujesti fara sa fii pretuit...
- sa daruiesti fara sa ti se multumeasca...
- sa te jertfesti si fara sa ti se recunoasca...
- sa ierti fara sa fii iertat...
- sa-l sustii pe cel care te-a lepadat...
- sa ramai linistit, desi esti nedreptatit...
- sa crezi desi nu vezi fata in fata...
- sa crezi desi nu esti deplin lamurit...
- sa investesti cladind fara sperante...
- sa taci pentru a nu face rau aproapelui...
- sa vorbesti de dragul adevarului...
- sa te jertfesti pentru dreptate...
- sa induri fara sa murmuri, fara sa cartesti...
- totul sa-ti apartina, dar tu de toate bucuros sa te lipsesti...

Lupta-te, suflete, ca sa primesti acest har!

[Carpe diem!
Traieste clipa!/b]

Despre dreptate: « La unul fără suflet, trebuie unul fără-de-lege şi la unul fără lege, trebuie unul fără suflet. », de un bun simţ care dă frisoane, îmi pare o cugetare bună de împlântat în minte şi în inimă, ca să ne aducem aminte de el zilnic. Pentru că zilnic, acolo unde lucrăm sau pe stradă sau la radio sau la televizor sau în ziare, ne întâlnim atât cu cei „fără de suflet” cât şi cu cei „fără de lege”. Şi, din cauză că suntem scandalizaţi de nedreptăţile / fărădelegile şi cruzimile pe care le vedem şi auzim zilnic, suntem înclinaţi să fim justiţiari (ca în filme) sau să pedepsim, gândindu-ne că aceia îşi merită pe deplin pedeapsa. Ca în filmele cu „cel rău” şi „cel bun” (justiţiarul), ne bucurăm când „cel rău” este pedepsit, pentru că socotim că îşi merită pedeapsa. Totuşi, ceea ce merită unii şi alţii Dumnezeu singur ştie, pentru că Dumnezeu singur vede inima omului, şi nu judecă după cele exterioare, aşa cum facem noi. De aceea, pentru creştin dreptatea este a lui Dumnezeu, nu a omului, iar dreptatea care se face în lume prin sistemele de justiţie o preţuim (pentru că este necesară unui fragil echilibru omenesc al lumii în care trăim), dar nu o absolutizăm.

Într-un mod foarte simplu şi intuitiv, proverbul acesta îi pune într-o singură „ecuaţie” atât pe cel fără de inimă (pe cel crud) cât şi pe cel fără de lege (zicem uneori : „un om fără nici un Dumnezeu”, adică un om capabil de orice). În această „ecuaţie” creştinul, omul cu suflet, omul cu bun simţ nu-şi au locul.

Creştinul (omul normal) nu intră în dezbatere cu cel fără de lege după cum zice un alt proverb : Nu te certa cu cel nebun, că oamenii nu vor mai face diferenţa dintre voi. Nebunul nu e doar cel bolnav mintal, ci şi cel care „şi-a pierdut minţile”, cel care leapădă legea / învăţătura / înţelepciunea lui Dumnezeu : „Zis-a cel nebun întru inima sa : Nu este Dumnezeu !” (Psalm 13, 1 - „El a zis "Nu este Dumnezeu", nu în înţelesul că a spus cu cuvântul, ci în înţelesul că nu a ţinut seama de Dumnezeu, nu l-a interesat de Dumnezeu.” - Părintele Teofil Părăian).

Creştinul, de asemenea, nu se consideră „băţul lui Dumnezeu” în faţa celui crud, ci mai degrabă lasă să strălucească în el însuşi harul, lumina, iubirea care vin de la Dumnezeu. Un cuvânt al sfântului Serafim de Sarov ilustrează foarte bine această atitudine : „Scopul vieţii omului nu este convertirea neamurilor, ci dobândirea Duhului Sfânt. Iar când omul dubândeşte pe Duhul cel Sfânt, atunci mii de oameni se vor converti în jurul lui.”

Aşadar, ca şi creştin, nu mă voi pune nici în pielea celui fără de lege, nici în pielea celui fără de suflet. Experienţa şi înţelepciunea omenirii, care s-au transcris în acest proverb, arată că,lipsiţi (de bunăvoie) de har şi lumina lui Dumnezeu, cel fără de inimă şi cel fără de lege îşi vin de hac unul altuia : La unul fără de suflet îi vine de hac unul fără de lege, iar la unul fără de lege îi vine de hac unul fără de minte.

Sub cer
Fiecare pretinde ca stie cat de frumos este Frumosul
Si iata ca apare Uratul
Sub cer
Fiecare pretinde ca stie cat de bun este Bunul
Si iata ca apare Raul
Dar in realitate
A avea si a nu avea se nasc unul dintr- altul
Ceea ce este lung si scurt exista unul fata de celalalt
Susul si josul se intorc unul spre altul.

Extras din Daodejing

Cine nu stie (si nu stie ca nu stie), E ADORMIT: TREZESTE-L !
Cine nu stie (si stie ca nu stie), E INVATACEL: AJUTA-L !
Cine stie (si stie ca stie), E INVATAT: INSOTESTE-L !
Cine stie (si nu stie ca stie), E INTELEPT: URMEAZA-L !
Cine nu stie (si nu stie ca nu stie), E BOLNAV: TAMADUIESTE-L !

Proverbe chinezesti

Tucidide, istoric atenian (cca 460-398 î.Hr), ne-a lasat o vorba inteleapta care descrie foarte bine lumea si doua milenii mai tarziu.

N-am gasit decat citatul in engleza:

Right, as the world goes, is only in question between equals in power, while the strong do what they can and the weak suffer what they must.


Poate ma ajutati cu o traducere buna.

Genială!!!!!!....parcă a trăit azi ......

Marele artist, Constantin TĂNASE, ne-a lăsat moştenire un "algoritm de calcul al pensiei" valabil pînă în zilele noastre.


"Altă chestie

E scoaterea la pensie

Astăzi eşti funcţionar

Însă mâine pensionar.

Poate te interesează

Pensia cum se calculează.

Ei, uite cum se calculează:

Din 35 de ani servici

Care vor fi socotiţi

Scazi primii ani de şcoală

Şi absenţele de boală,

Zilele de sărbătoare,

Orele suplimentare,

Plus un an şi patru luni.

Tragi o linie şi aduni.

Pe urmă împarţi la cinci, apoi

Ce-ţi dă înmulţeşti cu doi,

Scazi anul când te-ai născut,

Adaugi tot ce-ai scăzut

Şi la cifra ce-a ieşit

Pui un zero la sfârşit.

Anii pentru însuraţi

Se vor socoti dublaţi

Adică ani de război

Socotind că-n vremea asta

Te-ai războit cu nevasta.

La totalul obţinut

Pui trei zero la-nceput

Scazi anii de celibat

Ridici restul la pătrat

Şi-astfel într-o primă fază

Afli sumele de bază.

Apoi le extragi la toate

Rădăcinile pătrate

Şi la suma dobândită

Aplici cota cuvenită,

Care nu trebuie să fie

Mai mare de 5 la mie.

Din suma rămasă brută

Scazi 4 şi 8 la sută

Trei la mie la pompieri,

Impozitul pe averi.

Supracota respectivă,

Taxele pentru colivă,

Cinci la sută pentru dric,

Pe urmă nu mai scazi nimic.

Din totalul rezultat

Verşi 2/3 la stat

Şi restul ţi se cuvine

Nu ştiu dacă mă exprim bine!

Inteligenta fara dragoste, te face pervers.
Justitia fara dragoste, te face implacabil.
Diplomatia fara dragoste, te face ipocrit.
Succesul fara dragoste, te face arogant.
Bogatia fara dragoste, te face avar.
Supunerea fara dragoste, te face servil.
Saracia fara dragoste, te face orgolios.
Frumusetea fara dragoste, te face ridicol.
Autoritatea fara dragoste, te face tiran.
Munca fara dragoste, te face sclav.
Simplitatea fara dragoste, isi pierde valoarea.
Vorbele fara dragoste, te fac introvertit.
Legea fara dragoste, te supune.
Politica fara dragoste, te face egoist.
Credinta fara dragoste, te face fanatic.
Crucea fara dragoste, reprezinta tortura.

VIATA FARA DRAGOSTE...ISI PIERDE SENSUL

In Grecia antica Socrate(469-399 DC), era foarte mult laudat pentru intelepciunea lui.

Intr-o zi, marele filozof s-a intalnit intamplator cu o cunostinta care alerga spre el agitat si care i-a spus:
- "Socrate, stii ce-am auzit tocmai acum, despre unul dintre studentii tai?"
- "Stai o clipa," ii replica Socrate.
"Inainte sa-mi spui, as vrea sa treci printr-un mic test. Se numeste Testul celor Trei."
- "Trei?"
- "Asa este," a continuat Socrate.

"Inainte sa-mi vorbesti despre studentul meu, sa stam putin si sa testam ce ai de gand sa-mi spui.
Primul test este cel al Adevarului. Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?"
- "Nu," spuse omul. "De fapt doar am auzit despre el."
- "E-n regula," zise Socrate. "Asadar, in realitate, tu nu stii daca este adevarat sau nu.
Acum sa incercam testul al doilea, testul Binelui.
Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?"
- "Nu, dimpotriva..."
- "Deci," a continuat Socrate, "vrei sa-mi spui ceva rau despre el, cu toate ca nu esti sigur ca este adevarat?"
Omul a dat din umeri, putin stanjenit.
Socrate a continuat.
-"Totusi mai poti trece testul, pentru ca exista a treia proba-filtrul Folosintei.
Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu imi este de folos?"
- "Nu, nu chiar..."
- "Ei bine," a conchis Socrate, "daca ceea ce vrei sa-mi spui nu este nici Adevarat, nici de Bine, nici macar de Folos, atunci de ce sa-mi mai spui?"
Omul era invins si s-a rusinat.

Si astfel Socrate nu a aflat niciodata ca nevasta-sa il insela cu studentul respectiv.

***

Un aristocrat si un orb stateau de vorba.

- Stramosii mei au fost eroi - spuse cel dintai.
- Eu m-am nascut orb, dar parintii mei vedeau - raspunse cel din urma.

Morala acestei fabule:

Nu te lauda cu ce aveau stramosii tai; - asa se vede ceea ce tu nu ai!

Petru a scris:

Conform mersului lumii, despre dreptate vine vorba doar intre cei de o putere egala, in rest, cei puternici fac ceea ce pot si cei slabi sufera ceea ce trebuie.

Cam asa as traduce eu.