SUBIECT: Ati fost dezamagiti in dragoste?

Voi ati fost dezamagiti in relatiile voastre?

Din nefericire, eu am iubit, pe cine nu trebuia.
Am fost dezamagita de multe ori.

Nu regret nimic! Asa a fost sa fie!



Cu drag,
Sandy

Niciodata! Multa sanatate si...Doamne-ajuta!

Ce este dragostea?

N-ar trebui sa pun aceasta intrebare. Pe firul natural al lucrurilor, toata lumea ar trebui sa stie ce este dragostea. Insa de fapt nimeni nu stie sau foarte rar se intampla sa mai fie cate cineva care sa stie ce este dragostea. Dragostea a devenit una dintre cele mai rare experiente. Trist... nu-i asa?

Aici ma refer la dragostea umana, fizica... nu spirituala, cine vrea sa continue discutia... sa o faca cu relevanta

daniel a scris:Sunt curios: cum adica cu relevanta? Vorbesc serios! Dragostea tine de suflet oricum am da-o (laic sau nelaic)! Banuiesc ca nu e vorba de sex! Multa sanatate si...Doamne-ajuta!

Mariuse ocolesti raspunsul... ce este dragostea? Pentru unii poate nu inseamna nimic , pentru altii inseamna totul. Un lucru insa este sigur, dragostea nu are varsta si nici explicatie, ea vine pe nepregatite si te cuprinde in mrejele ei, iar atunci te simti cel mai fericit, caci dragostea iti da viata si putere sa traiesti.

Intotdeauna este greu sa gasesti persoana potrivita, persoana careia sa ii daruiesti tot ce ai mai bun, dar atunci cand o vei intalnii iti vei da seama poate de la prima privire, prima atingere sau primul sarut... si iata ca ai ajuns in punctul in care ai intalnit persoana potrivita. Din acest moment simti ca plutesti, simti ca toata lumea e a ta, simti ca numai cel de langa tine conteaza. Din acest moment pentru tine viata si-a schimbat cursul, caci ce a fost sau va fi nu conteaza, te concentrezi numai asupra clipei prezente, asupra a ceea ce ai acum si pe care nu vrei sa il pierzi pentru nimic in lume.

Simti ca totul e perfect si nimic nu va va despartii vreodata, dar destinul rezerva oricui multe surprize si de vreme ce cu putin timp in urma iti daruise ce mai frumos cadou: dragostea adevarata, acum incearca sa ti-o ia, caci fara sa iti dai sema, dintr-o greseala prosteasca sau poate din prea mult orgoliu, tradezi persoana de laga tine, persoana pe care o iubesti atat de mult si careia nu vroiai sa ii faci nici un rau. Atunci plangi cu lacrimi si incerci din rasputeri s-o aduci inapoi fiindca simti ca ai pierdut totul, ca viata ta nu mai are sens.

Stii ca ai gresit, iar a gresi e omensc, iar a ierta e un dar si uite, de acea, destinul iti acorda o a doua sansa, iti permite sa te lupti pentru ceea ce iti doresti cu adevarat: sa iubesti si sa fi iubit. Cam asta e dragostea, ea te urca si te coboara, e ceva de care nu prea multa lumea e in stare, dar oricine are dreptul sa incerce.

Dragostea e totul.

N-am ocolit intrebarea Daniele. I-am raspuns Dianei, si sa stii ca raspunsul nu a avut in vedere dragostea lui Dumnezeu fata de mine ci char asa a fost...eu nu am cunoscut pe cineva de care sa ma indragostesc, ca dupa aceea, sa experimentez eventuala dezamagire! Simplu! In rest, sunt de acord cu cele spuse de tine! Multa sanatate si...Doamne-ajuta!

Sandiana a scris:
Eu unul cred ca dragostea, si suferinta merg mana in mana. Suferinta e un fel de asigurare ca iubim. Chiar daca iubim o persoana, si o "posedam", simtim nevoia de a ne pune in situatii de conflict.

Ca sa vedem daca mai iubim sau nu, cautam "suferinta in dragoste". Fara aceasta suferinta, aceea persoana, nu reprezinta nimic decat o alta cucerire, sau un contract de schimb sau prestari servicii. Suferinta ne aduce aminte, ca iubim.

Desi,sunt destul de matur,47 de ani,nu e vorba de dezamagire.Inca nu am reusit sa ma fac inteles,sa am pe cineva cu adevarat ,astfel incat sa am sentimentul ca as fi pierdut in cazul in care m-as fi certat cu x .Asa ca....mai pot spera in iubire , dragoste...

ciresaru a scris:
Nu e nevoie sa "ai pe cineva" ca sa iubesti. Iubirile cele mai sucare lovesc la distanta. E un fel de invatamant la distanta (FF)

Zici ca ai 47 de ani, si slab cu experienta. Cat mai ai de gand sa astepti?

Dionnis a scris:Hmmm...cred ca mai degraba suferinta te bate ea pe umar, nu trebuie sa o cauti, atunci cand iubesti cu adevarat....sunt de acord ca... dragostea cu suferinta merg mana in mana! Multa sanatate si...Doamne-ajuta!

DANUT, cat de frumos este sa daruiesti, mai ales sentimente...

Ai reusit sa traiesti bucuria celui care primeste ceea ce ai daruit tu? Ai oferit neconditionat sentimente, fara a astepta sa primesti inapoi ceea ce ai daruit? Ai simtit sentimentul inaltator de a iubi mai mult cand ai citit pe fata celuilalt fericirea cand a primit iubirea oferita de tine? Ceea ce vei simti daruind va fi "rasplata" ta, rasplata care nu se poate compara cu nimic "material". A darui iubire este divin.

Continua relatia cu "doamna ta" si daca respecti principiul de mai sus... sigur vei vorbi la anu' in numele a 2

Buna Daniel!

Intr-adevar, a iubi, a darui iubire este mai mult decat divin, este sublim.

Intotdeauna am preferat sa daruiesc, decat sa primesc. Nu stiu, de ce.

Am iubit cu multa pasiune.

Am gasit si persoane care merita.


Cu drag,
Sandy

Da,am ajuns la mandra-n casa.Ne-am cunoscut fata-n fata. Dar surpriza,mare surpriza, nu ma place absolut deloc.Eu aveam nevoie de acest dus rece ca gheata.Inca vreo 2-3 asemenea aventuri si voi elimina notiunea de dragoste din punctul meu de vedere.Ne imbinam atat de bine precum apa si uleiul.DAR NU-I BAI. Mai am ce face....insa nu mai visez si nu mai recunosc culoarea raz-bonbon...

ciresaru a scris:Daca iubesti, nu judeci, nu condamni, nu parasesti, nu ceri, nu cauti sa dovedesti nimic. Oferi si te bucuri.

Dragostea nu piere niciodata, tu sa fii sanatos

Sandiana a scris:
Sandina spui tu ca preferi sa daruiesti (dragoste) decat sa primesti--- eu prefer sa primesc macar atat cat daruiesc si daca se poate si mai mult nu refuz.
Ai iubit cu multa pasiune,ai gasit si persoana care merita-- e la timpul trecut sau prezent ?