SUBIECT: Premiile Nobel

Premiile Nobel au fost create de savantul si omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei (1867), care, in testamentul sau, a intemeiat o fundatie cu scopul ca veniturile imensei sale averi sa fie oferite in fiecare an "sub forma de premii celor care, in anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanitatii".



Iata ce spune Alfred Nobel in testamentul sau semnat in 1895:

"Intreaga mea avere va fi impartita in felul urmator: capitalul, investit in titluri de proprietate de catre executorii mei testamentari, va constitui un fond din care anual se vor acorda premii celor care, in timpul anului precedent, au adus cele mai mari beneficii omenirii. Mai sus amintitul venit va fi impartit in 5 parti egale ce vor fi distribuite dupa cum urmeaza: o parte acelei persoane care a facut cea mai importanta descoperire sau inventie in fizica; o parte persoanei care a facut cea mai importanta descoperire in chimie; o parte persoanei care a facut cea mai mare descoperire in domeniul fiziologiei sau al medicinei; o parte persoanei care a elaborat, in domeniul literaturii, cea mai remarcabila lucrare de tendinta idealistica; si o parte persoanei care a depus cele mai mari eforturi de a aduce pacea intre natiuni [ ... ]. Este dorinta mea expresa ca in alegerea premiantilor sa nu se tina cont de nationalitatea candidatilor iar premiul sa fie primit de cel care-l merita cel mai mult, fie ca este scandinavian sau nu."

Pe langa premiile prevazute de Alfred Nobel in testamentul sau, incepand cu 1968 se decerneaza anual premiul pentru economie. Premiile Nobel sunt decernate de urmatoarele institutii:

• 1. Premiul Nobel pentru Medicina de Institutul Carolina din Stockholm
• 2. Premiul Nobel pentru Fizica si cel pentru Chimie de Academia Regala de Stiinte din Suedia
• 3. Premiul Nobel pentru Literatura de Academia Suedeza
• 4. Premiul Nobel pentru Pace de un comitet de 5 persoane alese din Parlamentul Norvegiei
• 5. Premiul Nobel pentru Economie de Academia Regala de Stiinte din Suedia

Premiile au fost acordate pentru prima data la 10 decembrie 1901, cinci ani dupa moartea lui Alfred Nobel. Premiul Nobel consta intr-o suma de bani, o diploma si o medalie. In 1901 premiul in bani era de 40.000 $; a crescut constant pana la 1 milion $ (1991). De cele mai multe ori premiul este impartit intre doi sau trei castigatori.

Anual poate fi omis unul dintre premii. Cel mai adesea a fost omis premiul pentru pace.

Premiul Nobel pentru Medicina in 2013 s-a acordat pentru dezlegarea unei enigme complexe a biologiei celulei



Premiul Nobel pentru Medicina si Fiziologie a fost acordat in acest an cercetatorilor James Rothman, Randy Schekman si Thomas Sudhof pentru “descoperirile lor asupra mecanismului care regleaza circulatia veziculara, un sistem major de transport in celulele noastre”. James Rothman este directorul departamentului de Biologie Celulara de la Yale (SUA) si are 66 de ani, Randy Schekman este cercetator la Universitatea California, Berkeley (SUA) si are 65 de ani, Thomas Sudhof este profesor la Universitatea Stanford (SUA), are 58 de ani si s-a nascut la Gottingen, in Germania.


Nobel 2013 - Moleculele produse in celula sunt transportate cu precizie in interiorul si in afara celulei

Cei trei si-au declansat cercetarile independent, ajungand in timp sa colaboreze pentru a aprofunda mecanismele descrise si publicate la inceputul anilor '90. Aceste mecanisme sunt astazi predate in toate scolile de medicina din lume, studentilor aflati in primii ani.

“Fiecare celula este o fabrica care produce si exporta molecule”, explica juriul Nobel in prezentarea premiului din 2013. “Insulina de exemplu este fabricata si eliberata in sange si semnalizatorii chimici numiti neurotransmitatori sunt trimisi de la un neuron la altul. Aceste molecule sunt transportate de-a lungul celulei in mici cargo-uri numite vezicule. Cei trei laureati Nobel au descoperit principiile moleculare care guverneaza modul in care acest cargo este livrat la locul potrivit si in momentul potrivit in celula.”

Premiul Nobel pentru Fizica 2013 - belgianului Francois Englert si britanicului Peter Higgs



Premiul Nobel pentru Fizica 2013 a fost acordat marti belgianului Francois Englert si britanicului Peter Higgs, pentru studiile legate de bosonul lui Higgs, scrie AFP.

Cei doi barbati, in varsta de 80 si 84 de ani, sunt recompensati pentru lucrarile legate de "descoperirea teoretica a unui mecanism care a contribuit la intelegerea originii masei particulelor subatomice si care au fost cofirmate recent", a anuntat comitetul Nobel, intr-un comunicat.

Bosonul lui Higgs este considerat de fizicieni drept piatra unghiulara a structurii fundamentale a materiei, particula alementara care da masa celorlalte, potrivit teoriei denumita "Modelul standard".

Acesta explica de ce anumite particule au masa si altele nu, respectiv de ce Universul exista asa cum il cunoastem.

Cei doi barbati au inceput sa lucreze separat asupra acestui subiect. Francois Englert a fost primul care a ajuns la un rezultat, alaturi de compatriotul sau Robert Brout, decedat in 2011.

La scurt timp a urmat Peter Higgs, care a fost primul care a scris in 1964 ca doar o noua particula ar putea explica anomaliile constatate in masa particulelor.

In iulie 2012, CERN (Organzatia europeana pentru cercetari nucleare) anunta drept probabila descoperirea faimosului boson al lui Higgs, confirmand teoria fizicienilor.

Premiul Nobel pentru Chimie 2013 a fost acordat cercetatorilor Martin Karplus, Michael Levitt si Arieh Warshel



Premiul Nobel pentru Chimie 2013 a fost acordat miercuri cercetatorilor Martin Karplus (SUA-Austria), Michael Levitt (SUA-Marea Britanie) si Arieh Warshel (SUA-Israel), pentru activitatea lor in domeniul simularii reactiilor chimice, a anuntat Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de stiinta din Suedia, informeaza AFP.

Martin Karplus, Michael Levitt si Arieh Warshe sunt recompensati "pentru dezvoltarea unor modele pentru sistemele chimice complexe".

Cei 3 oameni de stiinta "au pus bazele puternicelor programe care sunt folosite pentru a intelege si a prezice procesele chimice," a aratat Comitetul Nobel in comunicatul de presa in care a anuntat atribuirea premiului in valoare de 8 milioane de coroane (1,25 milioane de dolari).

"Modelele computerizate care oglindesc viata reala au devenit cruciale pentru cele mai multe progrese facute astazi in chimie", precizeaza comitetul.

Academia Regala de Stiinte din Suedia a argumentat aceasta alegere prin faptul ca studiile din anii '70 ale acestor oameni de stiinta au contribuit decisiv la dezvoltarea de programe care au dezvaluit procese chimice asa cum ar fi purificarea gazelor de evacuare din procese industriale sau procesul de fotosinteza produs in frunzele verzi, transmite Agerpres.

Acest tip de cunostinte permite optimizarea catalizatorilor industriali dar si pentru autovehicule, imbunatatirea medicamentelor de sinteza dar si a celulelor solare, conform Academiei.

"Activitatea lui Karplus, Levitt si Warshel a rupt barierele cunoasterii prin faptul ca a reusit sa impace fizica newtoniana (clasica) cu fizica cuantica ce este fundamental diferita", conform comunicatului Academiei.

"Inaintea lor chimistii trebuiau sa aleaga daca se raporteaza la fizica clasica sau la cea cuantica", se mai arata in comunicatul Academiei.

• Martin Karplus, cetatean american si austriac, este afiliat atat la Universitatea din Strasbourg, Franta, cat si la Harvard.


• Michael Levitt are tripla cetatenie americano-britanico-israeliana si este profesor la Scoala de Medicina din cadrul Universitatii Stanford.


• Arieh Warshel este cetatean americano-israelian si lucreaza in cadrul Universitatii Southern California din Los Angeles.

Arieh Warshel a declarat prin telefon ca se simte "extraordinar de fericit" sa fie trezit in miez de noapte la Los Angeles pentru a i se aduce la cunostinta ca este laureat al premiului Nobel. El a adaugat ca abia asteapta sa calatoreasca la Stockholm, in luna decembrie, pentru a intra in posesia trofeului.

"Pe scurt, noi am reusit sa dezvoltam o modalitate prin care calculatorul poate observa structura unei proteine si poate intelege cu exactitate cum si in ce conditii reactioneaza", a explicat Warshel.

Atunci cand cercetatorii doreau sa simuleze procese chimice complexe pe calculator, ei trebuiau sa aleaga intre variante software bazate pe fizica newtoniana sau pe fizica cuantica. Conform Academiei, cei trei oameni de stiinta au dezvoltat modele computerizate care "deschid o poarta intre aceste doua lumi".

Premiul Nobel pentru Literatura - Alice Munro



Premiul Nobel pentru Literatura a fost acordat scriitoarei canadiene Alice Munro, anunta AFP, in varsta de 82 de ani, descrisa ca fiind "maestrul nuvelei contemporane".

Ea este primul cetatean din Canada care obtine premiul Nobel pentru literatura si a 13-a femeie din palmares. A devenit celebra scriind nuvele ancorate in viata de tara din Ontario, care i-a atras si comparatia cu Cehov.

In ciuda succesului si a unei colectii impresionante de premii literare pe care le obtine de peste 40 de ani, a ramas foarte discreta, asemenea personajelor sale, in principal femei. Textele sale nu pun niciodata in relief frumusetea fizica, un ecou, poate, a influentelor puritane care i-au marcat copilaria.

"Nu este un scriitor monden, este vazuta rareori in public, nu alearga intre lansari", noteaza David Homel, scriitor, traducator si critic literar american stabilit la Montreal.

Nascuta in 10 iulie 1931 la Wingham in vestul provinciei Ontario, a cunoscut in detaliu societatea rurala. Tatal sau, Robert Eric Laidlaw, era crescator de vulpi si de pasari iar mama sa era educatoare. Adolescenta fiind, a decis sa devina scriitoare si nu va devia niciodata de la acest drum.

"Nu am niciun alt talent, nu sunt o intelectuala si ma descurc prost ca gospodina. Deci nimic nu poate perturba ce fac", marturisea ea, in urma cu cativa ani. Prima sa nuvela, "The Dimensions of a Shadow", a fost publicata in 1950, cand era studenta la universitatea Western Ontario.

In timpul studiilor il intalneste pe James Munro, cu care se casatoreste in 1951 si pleaca impreuna in Vancouver (vestul Canadei). Impreuna vor avea patru copii. In 1963, se instaleaza la Victoria unde deschid o librarie, Munro's Books, un magazin devenit celebru in Canada si in Statele Unite.

"Scrie despre femei si pentru femei, dar nu diabolizeaza barbatii", spune David Homel.

Subiectele si stilul sau, marcat de prezenta unui narator care explica sensul evenimentelor, ii atrag calificativul de "Cehov al nostru" din partea scriitoarei americane de origine rusa Cynthia Ozick.

Prima sa casnicie se incheie in 1972, cand se instaleaza la universitatea Western Ontario. In 1976, se recasatoreste cu Gerald Fremlin, un geograf decedat in aprilie anul acesta.

Premiul Nobel pentru Pace: Organizatia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC)



Comitetul Nobel a anuntat ca Organizatia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) - cu sediul la Haga - ai caror specialisti lucreaza in prezent la distrugerea armamentului chimic din Siria, a primit distinctia, scrie The Guardian.

Printre cei anuntati ca fiind favoriti s-au aflat medicul congolez Denis Mukwege, pentru ajutorul sau oferit femeilor violate, activistele ruse Liudmila Alexeeva, Svetlana Gannuskina si Lilia Sibanova, ONG-ul Memorial si militantul belarus Ales Beliatski, aflat in prezent in inchisoare.

Putin cunoscuta marelui public OIAC a fost fondata in 1997 pentru a pune in aplicare Conventia privind interzicerea armelor chimice, semnate pe 13 ianuarie 1993.

Activitatea Organizatiei se afla in centrul atentiei dupa ce a fost insarcinata printr-o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU sa supervizeze distrugerea pana pe 30 iunie 2014 a impozantului arsenal chimic detinut de regimul presedintelui sirian Bashar al-Assad.

Televiziunea nationala norvegiana a dezvaluit cu cateva minute inainte de anuntul oficial numele castigatorului, fiind preluata de mai multe agentii internationale de presa.

Dupa anuntul oficial au inceput sa curga intrebari legate de scurgerile de informatii din cadrul Comitetului Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm.

Premiul Nobel pentru Economie: americanii Eugene Fama, Lars Peter Hansen si Robert Shiller



Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat americanilor Eugene Fama, Lars Peter Hansen si Robert Shiller, pentru studiile despre pietele financiare, scrie AFP.

Potrivit Academiei regale de stiinte a Suediei, premiul a fost acordat pentru "analiza empirica a preturilor activelor".

Daca este imposibil de prezis pretul actiunilor si obligatiunilor pentru zilele si saptamanile urmatoare, gratie lucrarilor lui Fama, Hansen si Shiller "este posibil de prevazut cursul general al acestor preturi pe perioade lungi de timp precum trei pana la urmatorii cinci ani", a adaugat Academia.

Cei trei laureati au pus bazele intelegerii preturilor activelor.

Fama a demonstrat in anii 1960 ca este iluzoriu sa faci previziuni pe termen scurt pe piatele financiare, atrenand o schimbare profunda a practicilor.

Schiller a descoperit in anii 1980 ca astfel de predictii sunt mai usor de realizat pe termen lung.

Hansen a dezvoltat ulterior o metoda statistica pentru a testa teoriile despre preturile activelor.

Nobelul pentru economie, denumit oficial "premiul Bancii Suediei in stiinte economice in memoria lui Alfred Nobel", este singurul care nu a fost prevazut in testamentul inventatorului dinamitei.

El a fost creat in 1968 de banca centrala a Suediei si a fost decernat pentru prima oara in 1969. Celelalte premii Nobel (medicina, fizica, chimie, literatura si pace) au fost atribuite pentru prima oara in 1901.

Premiul Nobel pentru Economie este in valoare de 8 milioane de coroane (909.000 euro).

Cine sunt laureatii din 2013

• Eugene Fama

74 de ani, nascut la Boston, si-a obtinut doctoratul la Universitatea din Chicago, templu al economiei neoclasice, careia ii ramane fidel. Este unul dintre economistii cei mai citati de catre colegii lor pentru lucrarile "asupra relatiei dintre risc si randament si implicatiile sale pentru gestiunea portofoliului", potrivit universitatii. Alaturi de un coleg, Kenneth French, se afla la originea modelului care descrie randamentul actiunilor. Eugene Fama nu se fereste de practica, detinand un post de consultant la o societate de consiliere in investitii, Dimensional Fund Advisors. Are reputatia unui om de neclintit in convingerile sale liberale si, in 2010, intr-un interviu acordat pentru New Yorker, a sustinut ideea ca marea criza din anii 2008-2009 nu a avut la origine piata imobiliara, nici macar bulele speculative de pe piete, ci ciclurile economice. Se pronunta impotriva reglementarii publice.

Are patru copii si zece nepoti.

• Lars Peter Hansen

Nascut la Champaign, in Illinois (nordul SUA), 61 de ani, si-a obtinut doctoratul la Universitatea din Minnesota, in 1978. Din 1990 preda la Universitatea din Chicago. Matematician desavarsit, este un autor de referinta in econometrie, gratie unui model statistic pentru adaptarea agentilor economici in deciziile lor financiare la schimbarile de mediu. Neoclasic, a publicat patru carti, dintre care una alaturi de un Nobel in economie, Thomas Sargent. Dintre cei trei laureati din 2013, este cel mai discret mediatic si cel mai putin cunoscut.

Are un fiu.

• Robert Schiller

In varsta de 67 de ani, este cel mai cunoscut dintre cei trei, aparand in mod regulat la televiziuni. Profesor de economie si de Finante la Universitatea Yale, s-a nascut la Detroit in 1946. In 2011, este plasat intre primele 50 cele mai importante pesonalitati din lumea finantelor, potrivit Bloomberg. Dupa ce si-a obtinut doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT), s-a specializat in studiul pietelor financiare si al comportamentului diferitilor actori si a publicului fata de aceste piete. Pionier al finantelor comportamentale, el considera ca rationalitatea indivizilor nu este sistematica. Schiller a conceput un idex al preturilor imobiliare in Statele Unite, denumit Case-Shiller, si publicat in fiecare luna de agentia de rating Standard and Poor's. Acest indice a sustinut demonstratia sa potrivit careia sectorul financiar american a alimentat o bula speculativa si risca o catastrofa, care s-a produs efectiv in 2007-2008, in timpul crizei subprime. Cartea sa "Exuberanta irationala" (2000), al carei titlul relua o formula celebra a presedintelui Fed Alan Greenspan, a fost un mare succes de public.

Ziua cand s-a decis infiintarea celui mai important premiu

In ziua de 27 noiembrie 1895, acum 118 ani, suedezul Alfred Nobel isi scria la clubul suedo-norvegian din Paris testamentul care avea sa produca cele mai spectaculoase consecinte din istoria acestor acte legale.



Mostenitorilor sai directi sau altor persoane nu le lasa prea mult din imensa sa avere. In schimb, constituia un fond din administrarea caruia urma sa se faca recompensarea personalitatilor care s-au distins prin ceea ce au putut oferi ele omenirii in cinci domenii: pace sau diplomatie, litertaura, fiziologie sau medicina si fizica, scrie Infoniac.ru.

Nobel a murit la 10 decemebrie 1896, la 63 de ani, urmare unui atac cerebral, in vila sa din statiunea San Remo, Italia si se afla inmormantat intr-un cimitir din nordul capitalei suedeze Stockholm.

Averea avea ca sursa principala afacerile si veniturile rezultate din numeroasele sale inventii, in principal materialele explozibile, concepute pentru a usura munca in minerit.

Prin infiintarea unui fond care sa recompenseze valorile umane, Nobel a intentionat sa atenueze impactul negativ al inventiei, ajunsa sa fie folosita in scopuri militare distrugatoare.

Testamentul a fost respectat intocmai, premiile fiind atribuite cu minutiozitate timp de peste un secol, iar despre prstigiul inaltei distinctii instituite se poate face afirmatia ca n-are egal in lume.

Din fondul constituit fusesera premiati, la nivelul anului 2009, un numar de 829 entitati, din care 766 persoane fizice - barbati, 40 persoane fizice - femei si 23 organizatii.

Cel mai tanar laureat avea 25 de ani la data decernarii si a primit premiul Nobel pentru fizica, in anul 1915: William Lawrence Bragg.

Cel mai varstinc laureat a primit premiul la 90 de ani, in 2007: Leonid Hurvicz.

Un singur beneficiar a fost laureat de trei ori cu premiul Nobel: Comitetul International al Crucii Rosii (1917, 1944, 1973).

Cinci beneficiari (din care patru persoane fizice si o organizatie) au primit premiul de cate doua ori. Singura femeie din randul acestora a fost Marie Curie (1903 si 1911).

In trei cazuri, premiul a fost acordat unor cupluri, respectiv sot-sotie.

Intr-un singur caz, beneficiara premiului era fiica unor parinti care, si ei la randul lor, fusesera fiecare laureat al premiului Nobel. Este vorba de fiica lui Pierre si Marie Curie, respectiv Irene-Joliot Curie.

Au fost cazuri cand premiul n-a putut fi ridicat la timp de cei laureati (Germania nazista si Uniunea Sovietica), dar si doua refuzuri. Cel mai spectaculos este refuzul filosofului Jean Paul Sartre, care la observatia cuiva ca probabil nu primeste premiul ca sa nu-l asalteze mass media, a dat un raspuns ramas proverbial: "La asemenea premiu, esti mai asaltat cand il refuzi, decat cand il primesti".

Citat ;
"Singura femeie din randul acestora a fost Marie Curie (1903 si 1911)."

Am citit candva o carte despre viata si activitatea Mariei Curie .
Ea si sotul ei au muncit si studiat cot la cot intr-un laborator. Ea a murit iradiata de materialul pe care il studia. A refuzat orice invitatie sa vorbeasca in Intruniri stintifice sau Adunari Mondene. Nu s-a preocupat macar sa-si cumpere imbracaminte ca sa participe la conferinte.
A sustinut mereu ca locul ei este doar in laborator.

Este singura femeie Laureata Nobel . O merita cu prisosinta .

Nobelul pentru Medicina, acordat pentru GPS-ul creierului

Premiul Nobel pentru Medicina a fost acordat, luni, oamenilor de stiinta norvegieni May-Britt Moser si Edvard Moser si britanicului John O'Keefe.



Comitetul Nobel de la Karolinska Institutet acorda anual premiul pentru Medicina "persoanei a facut cea mai importanta descoperire in domeniul medicinei". Acesta este unul din cele cinci premii Nobel initiate de Alfred Nobel, inventator al dinamitei, aminteste Huffington Post.

Cei trei oameni de stiinta au primit acest premiu in 2014 pentru descoperirea celulelor care constituie un sistem de pozitionare in creier, descris drept un "GPS intern".

O'Keefe, care are si cetatenie americana, este profesor de neurostiinta cognitiva si director al Sainsbury Wellcome Centre in Neural Circuits and Behavior, la University College, Londra. El a descoperit primele componente ale sistemului de pozitionare in 1971.

May-Britt Moser este profesor de neurostiinta la Centre for Neural Computation la Norwegian University of Science and Technology din Trondheim. Sotul sau, Edvard Moser, este profesor la aceeasi universitate si director al Kavli Institute for Systems Neuroscience.

Familia Moser este al cincilea cuplu casatorit care primeste un premiu Nobel. In 2005, cei doi profesori au descoperit un tip de celula nervoasa care generaza un sistem coordonat si permite o pozitionare precisa.

Luate impreuna, aceste descoperiri explica felul in care creierul creeaza o harta a spatiului si cum ne descurcam intr-un mediu complex.

Nobelul pentru Fizica, acordat pentru sursa de lumina a secolului XXI

Premiul Nobel pentru Fizica a fost acordat, marti, oamenilor de stiinta japonezi Isamu Akasaki si Hiroshi Amano si americanului Shuji Nakamura.



Cei trei au primit premiul pentru inventarea LED-urilor albastre, ce ajuta la economisirea energiei, scrie The New York Post.

Anuntul a fost facut marti dimineata, la Stockholm, de catre Steffan Normark, secretar permanent al Academiei Regale Suedeze de Stiinte.

Academia Nobel a transmis ca diodele emitatoare de lumina (LED-uri) ar urma sa fie sursa de lumina a secolului XXI, asa cum lumina incandescenta a luminat secolul XX.

Potrivit membrilor Academiei, noua sursa de lumina este mai stralucitoare, mai curata si dureaza mai mult decat precedentele surse si ar urma sa economiseasca energie, dar si sa imbunatateasca viata a milioane de oameni din toata lumea.

Oamenii de stiinta vor imparti un premiu de 690.000 de lire sterline (1,1 milioane de dolari), urmand sa primeasca medaliile in cadrul unei ceremonii ce va avea loc pe 10 decembrie, la Stockholm.

Asaki lucreaza la Universitatea Meijo si la Universitatea Nagoya, la a doua lucrand si Hiroshi Amano. In schimb, Nakamura, cetatean american, lucreaza la Universitatea California, din Santa Barbara.

Fizica a fost al doilea domeniu in care s-a acordat premiul Nobel in acest an, dupa Medicina, acordat, luni, oamenilor de stiinta norvegieni May-Britt Moser si Edvard Moser si britanicului John O'Keefe, pentru descoperirea celulelor care constituie un sistem de pozitionare in creier, descris drept un "GPS intern".

Nobelul pentru Fizica, castigat de un cercetator nascut in Romania

Premiul Nobel pentru Chimie a fost castigat de un cetatean german nascut la Arad, Stefan Hell, impreuna cu Eric Betzig si William Moerner. Hell este si membru de onoare al Academiei Romane.



Cei trei au primit distinctia pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente de super-rezolutie, relateaza The Guardian. Ceilalti doi premiati cu Nobel sunt americani.

Descoperirea oamenilor de stiinta arata noi metode prin care microscoapele "vad" detalii mai fine decat puteau sa o faca inainte.

Stefan Hell este fizician si unul dintre directorii Institutului pentru Chimie Biofizica Max Planck din Gottingen, Germania.

A studiat la Universitatea din Heidelberg, incepand cu anul 1981, unde a primit titlul de doctor in fizica in anul 1990.

Activitatea sa nu se leaga niciun moment de Romania, el emigrand impreuna cu familia in Germania, in anul 1978, la varsta de 16 ani.

Nobelul pentru Fizica, acordat pentru sursa de lumina a secolului XXI

In perioada 1991-1993, Stefan Hell a lucrat in Laboratorul European de Biologie Moleculara, din Heidelberg, fiind ulterior cercetator la Universitatea din Turku, Finlanda, pana in anul 1996.

In anul 2002, ca urmare a numirii in functia de director al Institutului, a infiintat departamentul de Nanobiofotonica. Are peste 200 de articole publicate si a primit zeci de premii, primind si titlul de membru de onoare al Academiei Romane, in anul 2012.

Premiul Nobel pentru Fizica a fost acordat, marti, oamenilor de stiinta japonezi Isamu Akasaki si Hiroshi Amano si americanului Shuji Nakamura, pentru inventarea LED-urilor albastre, ce ajuta la economisirea energiei.

Fizica a fost al doilea domeniu in care s-a acordat premiul Nobel in acest an, dupa Medicina, acordat, luni, oamenilor de stiinta norvegieni May-Britt Moser si Edvard Moser si britanicului John O'Keefe, pentru descoperirea celulelor care constituie un sistem de pozitionare in creier, descris drept un "GPS intern".

Premiul Nobel pentru Literatura, castigat de francezul Patrick Modiano

Premiul Nobel pentru Literatura a fost castigat, joi, de francezul Patrick Modiano, care nu era cotat cu cele mai mari sanse inainte de anuntarea decernarii.


Sanse mari de castig le aveau, in schimb, scriitorul japonez Haruki Murakami, americanul de origine evreiasca Philip Roth, kenyanul Ngugi Wa Thiong'o si Svetlana Alexievich, din Belarus, dupa cum arata The Guardian.

Modiano este un romancier in varsta de 69 de ani si al 11-lea francez care a castigat premiul, devenind favorit al caselor de pariori peste noapte. El a publicat prima carte in anul 1968 si a castigat, printre altele, si Marele Premiu al Romanului, acordat de Academia Franceza.

Opera sa cuprinde 28 de titluri, dintre care doua au devenit si subiect de film. De asemenea, a scris si doua scenarii, dintre care unul pentru un film in care au jucat si Gerard Depardieu si Isabelle Adjani - "Bon Voyage" (2003).

Peste 200 de nume au fost luate in calcul initial pentru premiul Nobel pentru Literatura, insa in final au fost selectati cinci autori, pe o lista scurta care nu este insa facuta publica pana dupa momentul anuntarii castigatorului.

Printre cei care erau cotati cu sanse bune la castigarea Nobelului pentru Literatura s-a numarat si scriitorul roman Mircea Cartarescu.

In anul 2013, premiul a fost castigat de Alice Munroe, iar in anul 2009 de Herta Muller, scriitoare germana de origine romana.

Premiul Nobel pentru Pace, acordat lui Malala Yousafzai si Kailash Satyarthi



Premiul Nobel pentru Pace 2014 a fost acordat vineri adolescentei pakistaneze Malala Yousafzai si activistului indian pentru drepturile copiilor Kailash Satyarthi, "pentru lupta lor impotriva opresiunii asupra copiilor si tinerilor si pentru dreptul tuturor copiilor la educatie", relateaza AFP.

"Copiii trebuie sa mearga la scoala si sa nu fie exploatati financiar", a declarat presedintele Comitetul Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.

Oponenta a talibanilor, imaginea luptei pentru dreptul fetelor la educatie, Malala Youzafsai, in varsta de 17 ani, este de departe cel mai tanar laureat din cei 114 ani de istorie Nobel.

De mai multi ani, Malala militeaza pentru dreptul la educatie al fetelor, ceea ce a facut-o sa devina tinta unei tentative de asasinat in urma cu doi ani, pe 9 octombrie 2012.

Mai putin cunoscut publicului larg, si considerabil mai in varsta la cei 60 de ani ai sai, Kailash Satyarthi a condus proteste fata de exploatarea copiilor, toate non-violente, "in traditia Gandhi", dupa cum subliniaza Comitetul Nobel.

Adolescenta pakistaneza Malala Yousafzai se afla "la scoala, ca de obicei", vineri dimineata, la Birmingham, in centrul Angliei, cand s-a anuntat ca a castigat Premiul Nobel pentru Pace.

"Tanara se afla la scoala, ca de obicei", a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al companiei de relatii publice Edelman, care se ocupa de imaginea adolescentei pakistaneze.

Tanara pakistaneza in varsta de 17 ani urmeaza sa sustina o conferinta de presa in cursul zilei de vineri.

Malala Yousafzai s-a stabilit in orasul Birmingham in urma interventiei chirurgicale la care a fost supusa in octombrie 2012, dupa ce a fost impuscata in cap de talibani, in Pakistan.
Kailash Satyarthi: Premiul Nobel este o recunoastere a luptei pentru drepturile copiilor
Indianul Kailash Satyarthi, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe 2014, a apreciat vineri ca aceasta distinctie reprezinta o "recunoastere" a "luptei in favoarea drepturilor copiilor", transmite AFP, potrivit Mediafax.

"Multumesc Comitetului Nobel pentru aceasta recunoastere a disperarii milioanelor de copii care sufera", a adaugat laureatul Premiului Nobel pentru Pace, in varsta de 60 de ani, care s-a declarat "incantat" de acest premiu, potrivit agentiei Press Trust of India (PTI).

Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2014 a fost atribuit, vineri, tinerei pakistaneze Malala Yousafzai si indianului Kailash Satyarthi, "pentru lupta lor impotriva exploatarii copiilor si tinerilor si pentru dreptul tuturor copiilor la educatie", a anuntat Comitetul Nobel norvegian.

Kailash Satyarthi "a dat dovada de curaj conducand demonstratiile pasnice impotriva exploatarii copiilor in scopuri financiare". Comitetul Nobel a subliniat ca toate manifestatiile conduse de Satyarthi s-au desfasurat fara violenta, "in traditia lui Gandhi".

Premiul Nobel pentru Economie, castigat de francezul Jean Tirole

Francezul a primit prestigioasa distinctie pentru o analiza economica, a anuntat luni, la Stockholm, Comitetul Nobel, relateaza The Telegraph.



Jean Tirole a castigat Premiul Nobel pentru un studiu referitor la reglementarea pietei financiare in ceea ce priveste companiile mari.

Profesorul francez si-a inceput cercetarea in domeniul reglementarii si al oligopolului in anii 1980 si a ajuns la concluzii avansate in intelegerea problemelor cu care se confrunta autoritatile care reglementeaza pietele financiare.

De multe ori, autoritatile obtin doar "informatii asimetrice", ele neavand acces la datele detinute de companiile pe care trebuie sa le reglementeze.

Jean Tirole este profesor de economie industriala la Universitatea din Toulouse University si a obtinut titlul de doctor de la Institutul Tehnologic Massachusetts (MIT).

Odata cu atribuirea distinctiei pentru Economie, sezonul Premiilor Nobel pe anul 2014 se inchide. Jean Tirole este al treilea francez laureat cu Premiul Nobel pentru Economie, dupa Gerard Debreu in 1983 si Maurice Allais in 1988. Jean Tirole va primi un premiu de 870.000 de euro.