SUBIECT: Stiri din UE

Revin cu ceva informatii noi referitoare la Premierul belgian Herman Van Rompuy...

Herman Van Rompuy este un om cunoscut pentru abilitatea sa de a nu supara pe nimeni, mascand o puternica determinare.

Herman Van Rompuy isi va incepe mandatul la 1 ianuarie 2010. Poate este bine de precizat ca face parte din grupul Bilderberg. Herman Van Rompuy, este de asemenea un adversar puternic al Turciei, opunandu-se aderarii acesteia la Uniunea Europeana, motivand ca este o tara islamica. In urma cu 5 ani, ca politician de opozitie, domnul Rompuy, crestin-democrat ca apartenenta politica, a sustinut ca Turcia musulmana nu poate fi considerata o candidata pentru aderarea la UE.

“Turcia nu este o parte a Europei si nu va fi niciodata parte a Europei. O extindere a UE care sa includa Turcia nu poate fi luata in considerare ca fiind doar o alta expansiune asa cum a fost privita in trecut “, a spus el. “Valorile universale, care sunt in vigoare in Europa si care sunt valori fundamentale ale crestinismului, isi vor pierde vigoarea odata cu intrarea in UE a unei mari tari islamice cum ar fi Turcia.”

Chiar si Denis MacShane, fostul ministru european care stie totul despre UE, declara ca nu-l cunoaste. “Sunt sigur ca este un tip de treaba, dar, Doamne, te intrebi cu ce-am deranjat atat de grav incat dupa votarea greoaie a Tratatului de la Lisabona sa apara acum un senior al cifrelor care practic este un necunoscut”, a spus el.
Atributiile presedintelui UE: prezideaza reuniunile Consiliului European si reprezinta UE pe plan extern.

Azi incepe conferinta de la Copenhaga.

Nu putini sunt oamenii care asteapta cu sufletul la gura rezultatele conferintei ce se desfasoara incepand de azi la Copenhaga. Conferinta este considerata de un numar mare de oameni de stiinta, politicieni si cetateni drept una cruciala pentru istoria omenirii si a planetei. Exista deja un oarecare consens in lumea stintiifica, conform caruia, daca depasim pragul de incalzire cu 2 grade Celsius, procesul schimbarilor climatice va deveni unul ireversibil.



Continuarea pe HotNews

Basescu despre conferinta de la Copenhaga: "Poluatorii cei mai mari isi asuma cele mai mari costuri"

Traian Basescu a vorbit inainte de a pleca la conferinta de la Copenhaga despre importanta acestei intalniri si despre posibilele beneficii financiare pe care le poate avea Romania.

Protocolul de la Kyoto expira in 2012, practic in lipsa unui acord politic puternic exista riscul ca din punct de vedere juridic, politicile de reducere a emisiilor de carbon sa nu mai aiba nicio baza politica.

Conferinta realizeaza un document politic pentru statele membre ONU, astfel incat pana in 2012 sa fie emis un document juridic care sa fie validat de statele membre.

Romania merge la Copenhaga cu mandatul stabilit cu ocazia ulimului Consiliu European la care am paricipat. In mod voluntar UE s-a angajat la reducerea emisiilor de noxe cu 20% pana in 2020. Statele membre UE vor sa mearga la Copenhaga cu propunerea ca pana in 2020 sa se realizeze o reducere cu 30% - un obiectiv ambitios. Resonsabilitatea trebuie impartita intre toate statele, poluatorii cei mai mari trebuie sa-si asume cele mai mari costuri si responsabilitati.

Pana la momentul sosirilor sefilor de stat inca sunt dispute, dar speram sa se ajunga la un acord care sa dea satisfactie cetatenilor europeni si romani. Repet, pentru noi este o problmea de moderninzare si de dezvoltare durabila a tarii. Sustinem fara rezerve obiectivele UE, parte din finantari ne pot veni nerambursabil de pe programele pe care le avem deja in UE.

Sursa: Adevarul

Belgia a predat oficial Ungariei presedintia UE



Belgia a predat oficial presedintia semestriala a UE Ungariei, in cadrul unei ceremonii care a avut loc in Parlamentul de la Budapesta, relateaza MTI.
Premierul belgian Yves Leterme a predat steagul presedintiei omologului sau ungar, Viktor Orban.

Leterme a afirmat ca UE a devenit mai dinamica in ultima perioada si ca Ungaria poate consolida aceasta tendinta in urmatoarele sase luni ale presedintiei sale, transmite MEDIAFAX.

De-a lungul istoriei sale, Ungaria si-a demonstrat in mod repetat orientarea puternica spre libertate, a afirmat Leterme. Acest lucru ofera motive de optimism la predarea presedintiei, a adaugat el.

Luand cuvantul in cadrul ceremoniei, Viktor Orban a declarat ca 2011 este vazut de Budapesta ca un an care va aduce revigorarea Ungariei, iar presedintia ungara va putea contribui la revigorarea Europei.

La ceremonia care a durat o ora au participat presedintele Pal Schmitt, presedintele Parlamentului Laszlo Kover, reprezentanti UE, membri ai Guvernului si diplomati.

Circa 12 milioane euro au fost repartizate Romaniei în 2012 prin programul de aprovizionare cu alimente a persoanelor celor mai defavorizate din UE

Programul pentru 2012 de aprovizionare cu alimente a persoanelor celor mai defavorizate aloca Romaniei circa 12 milioane euro dintr-un total de aproximativ 113 milioane euro, corespunzatoare unei cantitati de circa 112 mii tone cereale dintr-un total de aproximativ 162 mii tone aflate in stocurile de interventie. Cantitatea de cereale este cea mai mare acordata unui stat membru in 2012, potrivit statisticilor UE. Astfel, in urma Romaniei se plaseaza Bulgaria, care va primi 39 mii tone cereale, si Slovacia, cu aproximativ 9 mii tone, urmand apoi alte state membre carora li s-au alocat cantitati de cereale semnificativ mai mici.

Prin programul mentionat, UE acorda si lapte praf degresat, cea mai mare cantitate urmand sa o primeasca Italia (aproximativ 12 mii tone), Spania (aproximativ 10 mii tone) si Polonia (circa 9,6 mii. tone). Cantitatea totala de lapte praf degresat ce urmeaza sa fie distribuita prin intermediul programului va fi de aproximativ 53,6 mii tone.

Estimarile arata ca la nivelul UE exista 43 milioane de persoane cu risc de saracie alimentara, adica persoane care nu isi pot permite sa manance o masa completa o data la doua zile. Programul pentru persoanele cele mai defavorizate sprijina furnizarea de alimente catre aceste persoane sau familii deosebit de vulnerabile.

Valoarea totala a fondurilor pentru programul din 2012 de aprovizionare cu alimente a persoanelor defavorizate din UE, stabilita la aproximativ 133 milioane de euro, a scazut drastic fata de cele aproape 500 milioane de euro acordate in anii precedenti. Reducerea a fost cauzata de o hotarare din luna aprilie a Curtii de Justitie, care prevede ca alimentele ce fac obiectul acestui program trebuie sa provina din stocuri publice ale UE.

18 milioane de cetateni din 19 state membre au beneficiat in 2009 de 440 mii tone de produse alimentare.

Programul UE de distribuire a produselor alimentare catre persoanele cele mai defavorizate din Comunitate functioneaza din decembrie 1987, cand Consiliul a adoptat normele privind deblocarea produselor agricole plasate in stocuri de interventie publica pentru statele membre care doreau sa le utilizeze drept ajutoare alimentare pentru persoanele cele mai defavorizate din Comunitate.

Cat de mari sunt datoriile statelor UE



Un barometru Eurostat privind nivelul datoriei publice in UE arata ca fruntasa topului este Italia, cu 1.795 miliarde de euro datorie, sau 115,8% din PIB. Peninsula este urmata indeaproape de Grecia, cu 115,1% din PIB, echivalentul unei datorii de 300 de miliarde de euro. Desi nivelul imprumuturilor de stat neplatite difera, procentele sunt asemanatoare.

HotNews explica de ce exista diferente cifrice ale datoriei publice intre cele doua state care au, totusi, acelasi procent de indatorare. “Una e, de pilda, ca la un venit de 1.000 de euro sa ai o datorie de 5.000 de euro si cu totul alta e ca datoria sa fie de 10.000 de euro, dar venitul sa fie de 30.000 de euro. Nominal, datoria de zece mii e mai mare, dar efortul de a o achita e mult mai mic.” Cu alte cuvinte, italienii nu se confrunta cu aceleasi dificultati ca greci in a plati imprumuturile.

Pe locul trei pe lista procentuala a datoriei publice se afla Belgia, cu 96,7% sau peste 326 de miliarde de euro ce asteapta sa fie achitati. Locul patru este detinut de Ungaria, cu 78,3 % (75 de miliarde de euro), in timp ce Franta ocupa locul cinci cu 77,6 % (1.489,025 de miliarde euro).
Spania se situeaza pe pozitia 14, cu o datorie de 559,65 miliarde euro sau 53,2 % din PIB.

Romania nu pare sa stea atat de rau la capitolul datorie publica, arata statistica Eurostat. Statul roman are o datorie de aproximativ 27,8 miliarde de euro (116,526 miliarde lei), care reprezinta 23,7% din PIB.

La nivelul intregii Uniuni Europene, datoriile publice ale statelor membre ajung la 8.600 de miliarde de euro.

1. Italia 115,8 % (1.795 miliarde de euro)
2. Grecia 115,1 % (300 miliarde de euro)
3. Belgia 96,7 % (326,6 miliarde euro)
4. Ungaria 78,3 % (75 de miliarde de euro)
5. Franta 77,6 % (1.489,025 de miliarde euro)
6. Portugalia 76,8 % (125 910 miliarde de euro)
7. Germania 73,2 % (1.700 mld. Euro)
8. Malta 69,1 % (3,948 miliarde de euro)
9. Marea Britanie 68,1 % (950,3 miliarde lire)
10. Austria 66,5 % (184,1 miliarde de euro)
11. Irlanda 64 % (104,6 miliarde eur)
12. Olanda 60,9 % (347 miliarde euro)
13. Cipru 56,2 % (9,5 miliarde euro)
14. Spania 53,2 % (559,65 miliarde euro)
15. Polonia 51 % (684,3 mld PLN)
16. Finlanda 44 % (75 miliarde euro)
17. Suedia 42,3 % (1.293,753 miliarde SEK)
18. Danemarca 41,6 % (689,036 miliarde Dkk)
19. Letonia 36,1 % (4,7 miliarde LVL)
20. Slovenia 35,9 % (12,5 miliarde euro)
21. Slovacia 35,7 % (22,5 miliarde euro)
22. Cehia 35,4 % (1.282,29 miliarde coroane cehe)
23. Lituania 29,3 % (27,1 miliarde LTL)
24. Romania 23,7 % (116,526 miliarde lei)
25. Bulgaria 14,8 % (9,79 miliarde de leva)
26. Luxemburg 14,5 % (5,4 miliarde euro)
27. Estonia 7,2 % (15,5 miliarde EEK)

Corina Cretu sustine continuarea Programului European de Ajutor Alimentar, caruia i se opun sase state membre

Corina Cretu, membru al Comisiei pentru Ocuparea Fortei de Munca si Afaceri Sociale a Parlamentului European, a condamnat, in plenul reunit la Strasbourg, cinismul si egoismul guvernelor celor sase tari membre ale UE care au decis sa se opuna Programului European de Ajutor Alimentar.

"Anul trecut, am marcat la nivel european Anul impotriva saraciei. Din pacate, iata ca a fost o actiune mai degraba simbolica, din moment ce, atunci cand trebuie trecut la fapte, exista guverne care isi asuma fatis lipsa de solidaritate cu cetatenii defavorizati ai Uniunii Europene", a subliniat europarlamentara social-democrata, potrivit unui comunicat de presa dat publicitatii joi de cabinetul acesteia.

In 2012, Romania va primi cu 75% mai putine ajutoare alimentare decat in 2011, bugetul alocat scazand de la 49,5 milioane euro la 12 milioane euro. Programul va avea anul viitor un buget total la nivelul UE diminuat de la jumatate de miliard de euro la 113,5 milioane, iar in 2013 exista riscul incetarii sale, ca urmare a opozitiei Germaniei, Olandei, Suediei, Cehiei, Danemarcei si Marii Britanii.

Corina Cretu a precizat ca acest program este unul din foarte putinele instrumente prin care UE intervine direct in sprijinul cetatenilor europeni. "Cand exista peste 40 de milioane de persoane in nevoie, cred ca sunt imorale atat aceasta opozitie, cat si abandonarea problemei finantarii programului intr-un hatis birocratic si administrativ. Adresez un apel Comisiei sa rezolve problema finantarii din bugetul pentru agricultura si sa asigure continuarea la acelasi nivel ca si pana acum a ajutorarii alimentare a celor mai saraci dintre cetatenii Uniunii", a declarat vicepresedintele PSD.

Nu ma mira ce fac astia din UE care s-au saturat se pare de noi! Ceea ce ma mira este ca aia acolo in marea lor majoritate fac parte din PPE familie in care se afla si PDL-ul! Ce anume ne scapa? Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Cum va fi Romania disciplinata fortat de UE

Uniunea Europeana ii va verifica Romaniei planurile bugetare. Daca are cheltuieli ascunse si deficite prea mari, atunci Comisia Europeana poate interveni si corecta.

Pachetul privind guvernanta economica sau "Pachetul celor sase legi", considerat esential pentru salvarea monedei euro, a economiei UE si mentinerea constructiei europene, introduce disciplina bugetara, indicatori si reguli pentru statele din zona euro si impune celorlalte sa se conformeze si sa respecte aceleasi tinte, scrie Adevarul.

Deocamdata, fara amenzi pentru statele care nu sunt in Eurozona. Fara aceste legi, sustin liderii institutiilor europene, toate statele membre sunt vulnerabile in fata crizei. "Pachetul celor sase legi" este "armura" in fata viitoarelor crize. Cine nu le aplica imediat se joaca cu focul, a spus ieri presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

Ce va insemna insa pentru Romania acest pachet? "Verifica daca economia ti-o ia razna. O chestiune esentiala este diferenta dintre cheltuielile sanatoase si cele nesanatoase. Acest lucru poate insemna orice. Teoretic, UE nu se baga in alocarile bugetare sau cum iti faci tu conturile", a declarat Sebastian Bodu, europarlamentar roman PPE. Practic insa, daca ai alocat prea mult pe protectie sociala si iti afecteaza periculos deficitul, poate sa intervina. Statisticile vor fi de asemenea extrem de importante, iar statele din zona euro risca amenzi daca raporteaza eronat. "Noi nu am prea facut din astea. Grecii erau specialisti", a mai spus Bodu.

Practic insa, nu pot sa intervina astia daca se taie de la protectia sociala pana intr-acolo ca este afectata periculos supravietuirea celor care sunt in aceasta situatie? Sau cumva subliminal eu ar trebui sa cred ca de fapt UE este de vina pentru ce fac (ne pregatsc) guvernantii nostrii? Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Premieră mondială: Danemarca introduce taxa pe grăsimi
Danemarca a devenit sâmbătă prima ţară din lume care introduce o taxă pe grăsimi, la capătul unei săptămâni în care consumatorii au făcut provizii de unt, pizza, carne şi lapte.

Noua taxă, dorită ca o măsură împotriva consumului de grăsimi, prevede 16 coroane /2,15 euro/ la un kilogram de grăsimi saturate. Ea se va aplica la toate produsele ce conţin grăsimi saturate, inclusiv la semipreparate, potrivit agerpres.ro.

"Mă îndoiesc că această măsură va avea un impact pozitiv asupra sănătăţii, este pur şi simplu o taxă suplimentară", a declarat purtătorul de cuvânt al Confederaţiei daneze a industriaşilor, Gitte Hestehave.
Sursa: Realitatea.net
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

PE a votat libera circulatie pentru muncitorii romani

Parlamentul European a votat, joi, cu o larga majoritate, o rezolutie prin care se cere eliminarea restrictiilor pe care tarile europene le impun muncitorilor romani si bulgari.

Rezolutia, sustinuta de grupurile popularilor, socialistilor si democratilor, liberalilor si verzilor, cere tuturor statele membre sa elimine toate "masurile tranzitionale", asa incat sa accepte bulgarii si romanii pe pietele lor de munca pana la sfarsitul lui 2011, informeaza site-ul Parlamentului European

In acelasi document se spune ca guvernele pot prelungi restrictiile temporare pana in decembrie 2013 doar daca vor constata o "amenintare serioasa" la pietele muncii din tarile lor.

Aceasta rezolutie reitereaza cererea dintr-o rezolutie anterioara privind mobilitatea fortei de munca in UE, cea din 25 octombrie 2011. In ea se mai spune si ca nu exista o justificare economica pentru masuri. Din contra, un raport al Comisiei Europene a confirmat ca muncitorii romani si bulgari au un impact pozitiv asupra economiei UE. Eurostat arata si ea ca ei nu duc semnificativ la mai mult somaj in tarile in care muncesc, intrucat iau slujbe pe care autohtonii nu le vor.

Cu toate ca rezolutia a fost adoptata, nu inseamna ca restrictiile vor fi ridicate, intrucat Parlamentul European nu are rol legislativ in aceasta chestiune. Aceasta institutie poate doar propune anumite lucruri si atrage atentia in aceasta chestiune, dar, spre deosebire de parlamentele nationale, nu poate ia o decizie care sa oblige.

Hollande, noul presedinte al Frantei

Francois Hollande este noul presedinte al Frantei, potrivit primelor exit-poll-uri. Astfel, el a castigat in fata lui Nicolas Sarkozy cu un scor de 51,9%, actualul lider al Frantei obtinand 48,1%.

Francois Hollande este primul presedinte socialist al Frantei, de la plecarea lui Francois Mitterand, in 1995.

Salariile minime din tarile europene



In Germania, Danemarca, Finlanda, Italia si Suedia nu exista legislatie privitoare la salariul minim. Totusi, in Germania se respecta un minim salarial pentru anumite sectoare de munca.

Cu un salariu minim de 161 euro, romanii abia fac fatz cheltuielilor de intretinere si mancare pentru ca la noi salariile sunt foarte mici iar preturile chiar mai mari decat in UE!

Noi ascultam si Stirile Radiofonice .
Intr-un jurnal al Radio Romania Actualitati se relata saptamana trecuta ca in Spania se iau masuri de austeritate . Pana aici nu spun nici-o noutate .
Insa am retinut informatia ca au fost reduse si Ajutoare sau Serviciile Sociale acordate persoanelor cu dizabilitati .
Ceva concret nu stiu ,insa informtia radiofonica este demna de incredere .