SUBIECT: Stiri din UE

DW: In tarile est-europene lipseste cultura democratiei

Tarilor est-europene le lipseste experienta democratica si cultura dezbaterilor politice, comenteaza analisti citati de Deutsche Welle.
"In ultimele luni, o serie de masuri controversate luate de state est-europene au declansat alarma in Comisia Europeana. Analistii cred ca de vina este lipsa experientei democratice", subliniaza DW, notand ca raportul Executivului UE a constatat probleme la capitolele stat de drept si independenta justitiei.

Bulgaria, care a aderat la UE impreuna cu Romania in 2007, a primit tot o evaluare negativa.

Potrivit analistului Wolfgang Hopken, profesor de Istorie a Europei de Sud-Est la Universitatea din Leipzig, aceste "deficite democratice" sunt cauzate partial de experienta limitata a celor doua state in mentinerea sistemelor democratice.

Hopken a notat ca nici inaintea celui de-al II-lea Razboi Mondial, Bulgaria si Romania nu aveau baze democratice solide. Ulterior, dupa ce au fost zeci de ani parte a Blocului comunist, Bulgaria si Romania s-au confruntat in anii 1990 cu sarcina reformarii sistemelor economice si politice. "Aceasta a fost o mare povara pentru societati. Ar fi naiv sa gandim ca se va instaura imediat un sistem democratic lipsit de probleme", subliniaza Hopken, potrivit MEDIAFAX.

"Pe fondul acestei experiente, elitele din Romania si Bulgaria au tendinta de avea ca prim instinct asigurarea pozitiilor. Din acest punct de vedere, Constitutia este o formalitate simbolica. Uneori, comportamentul acestor elite este flagrant neconstitutional. Printr-o varietate de trucuri, aceste elite incearca sa submineze independenta justitiei, sa limiteze prerogativele instantelor constitutionale si ale institutiilor publice", concluzioneaza DW.

Românii, primii din UE la orele de muncă şi printre ultimii la zilele de concediu


Angajaţii cu normă întreagă din România au avut anul trecut cea mai lungă săptămână de lucru din UE, de 41,3 ore în medie, la fel ca în 2010. Asta în timp ce la zile libere în sărbători legale au fost ultimii, iar la zile de concediu plătit au ocupat penultima poziţie la nivel european, arată Mediafax.

În UE, media săptămânii de lucru este în UE de 39,7 ore, iar în zona euro de 39,5 ore.

În acest clasament, întocmit de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound), românii sunt urmaţi de Luxemburg (40,7 ore), Germania (40,6 ore), Estonia şi Marea Britanie (ambele 40,5), Austria şi Bulgaria (ambele 40,3), Cehia şi Polonia (ambele 40,2).

La polul opus se află angajaţii din Finlanda, cu 37,8 ore. Aceştia lucrează cu 3,5 ore pe săptămână, sau cu 4,5 săptămâni pe an, mai puţin decât românii.

Programul de lucru negociat colectiv este de 40 de ore pe săptămână în România, maxim în UE, şi la fel ca în Ungaria, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Bulgaria, Grecia, Luxemburg şi Malta. Francezii se menţin pe ultimul loc în UE, cu 35,6 ore, la fel ca în raportul pentru anul 2010.

Ţara noastră se situează pe penultima poziţie în UE la concediul mediu anual plătit, cu 21 de zile. Pe ultima poziţie, cu câte 20 de zile, se află zece ţări, majoritatea din Europa de Est, respectiv Ungaria, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Bulgaria, Slovacia, Cipru şi Belgia. Germanii, francezii şi danezii au avut anul trecut cele mai lungi concedii, de câte 30 de zile.

Angajaţii din România au avut anul trecut cele mai puţine zile libere de sărbători legale (se exclud sărbătorile libere care cad duminica), numai 6, la egalitate cu Olanda, care în 2010 a avut 5. Restul ţărilor în care angajaţii au un concediu plătit de numai 20 de zile au între 7 şi 12 zile libere de sărbători legale.

Spania are cele mai multe zile libere de sărbători legale, 14, urmată de Malta şi Slovacia, câte 12.

CE vrea sa se aloce 2,5 miliarde de euro pentru saracii Europei, intre 2014 - 2020

Comisia Europeana a prevazut un buget de 2,5 miliarde de euro pentru crearea unui fond de ajutorare a persoanelor defavorizate din Uniunea Europeana, pentru perioada 2014 - 2020.

Fondul ar urma sa sprijine sistemele statelor membre de furnizare de alimente, imbracaminte si alte bunuri esentiale pentru persoanele fara adapost si copiii dezavantajati material, propunerea fiind trimisa spre aprobare Parlamentului European si Consiliului de Ministri al Uniunii Europene, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene.

Statele membre vor fi raspunzatoare pentru plata a 15% din costurile programelor lor nationale, restul de 85% provenind din Fond.

"La nivel european, avem nevoie de noi mecanisme de solidaritate si resurse corespunzatoare pentru a ajuta persoanele defavorizate si sarace, care, in multe cazuri, traiesc intr-o situatie de urgenta sociala reala. Acesta este scopul Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane aprobat astazi", a declarat, miercuri, Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene.

Stabilirea criteriilor detaliate de alocare a asistentei va fi responsabilitatea statelor membre sau chiar a organizatiilor partenere, deoarece acestea sunt cele mai in masura sa directioneze asistenta in functie de necesitatile locale.

De asemenea, organizatiile partenere vor fi responsabile de furnizarea alimentelor alimentare sau a altor bunuri, urmand ca acestea sa-si asume si activitati care vizeaza integrarea sociala a persoanelor dezavantajate.

Autoritatile nationale ar putea sa utilizeze acest fond pentru achizitionarea alimentelor sau a bunurilor si sa le puna la dispozitia organizatiilor partenere sau sa furnizeze organizatiilor partenere finantarea pentru a face acest lucru. Propunerea prevede, de asemenea, posibilitatea de a utiliza produsele alimentare pastrate in stocurile de interventie, in cazul in care acestea exista.

In strategia Europa 2020, UE se angajeaza sa reduca numarul persoanelor amenintate de saracie cu cel putin 20 de milioane. Din cele 116 milioane de persoane din UE care sunt expuse riscului de saracie sau excluziune sociala, aproximativ 40 de milioane sufera de deprivare materiala severa.

Una dintre caracteristicile principale ale deprivarii materiale este incapacitatea de a avea acces la alimente adecvate cantitativ si calitativ. Proportia din populatia UE care nu isi permite o masa care sa contina carne, peste (sau echivalent vegetarian) o data la doua zile - ceea ce reprezinta o nevoie de baza conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii - a fost de 8,7% in 2010, adica peste 43 de milioane de persoane. Primele cifre disponibile pentru 2011 indica o inrautatire a situatiei.

In UE exista 25,4 milioane de copii expusi riscului de saracie sau de excluziune sociala. De exemplu, 5,7 milioane de copii nu au acces la haine noi, iar 4,7 milioane nu au doua perechi de incaltaminte potrivita (incluzand o pereche de incaltaminte pentru orice vreme).

Corespondenta din Bruxelles

VIDEO Traian Basescu, dupa summitul UE: Bugetul alocat Romaniei este de 39,887 mld euro, tara noastra obtinand cea mai mare crestere procentuala a bugetului, de 18%



Presedintele Traian Basescu a anuntat vineri seara, la Bruxelles, dupa incheierea Consiliului European, ca Romania a obtinut un buget de 39,887 miliarde de euro pentru exercitiul financiar 2014-2020, o crestere de 18% fata de exercitiul financiar precedent, fiind una dintre putinele tari cu crestere bugetara. Seful statului a anuntat totodata ca la summit s-a obtinut si o prelungire a perioadei de gratie pentru cheltuirea banilor din cadrul financiar 2014-2020, de la n+2 la n+3 ani. Mai mult, in cazul Romaniei si Slovaciei, 3 ani suplimentari s-ar acorda si pentru actualul exercitiu bugetar, decizie care, potrivit evaluarii facute de Ministerul Finantelor, previne dezangajarea a 4 miliarde euro. "Fara rezerve, imi permit sa mai adaug 4 miliarde la cele 40 care ne vin la bugetul alocat pentru exercitiul bugetar urmator", a spus Basescu.

Declaratiile presedintelui Traian Basescu

Comisia Europeana critica documentatia trimisa de Romania pentru bugetul UE 2014-2020: Propunerile "nu intrunesc conditiile minime de calitate si credibilitate"

Comisia Europeana critica intr-o scrisoare prezentata de cursdeguvernare.ro documentatia transmisa de Romania pentru acordul de parteneriat pentru viitorele fonduri structurale din exercitiul bugetar 2014-2020 si considera ca "propunerea facuta de guvernul Romaniei nu intruneste inca minimele conditii de calitate si credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele documente de programare". In plus, scrisoare arata ca prioritatile sectoriale insirate de "toate ministerele" depaseau alocarea de 21,8 miliarde de euro, prevazuta de decizia Consiliului European, pentru Romania, in exercitiul 2014-2020.

"(...) Propunerea facuta de guvernul Romaniei nu intruneste inca minimele conditii de calitate si credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele documente de programare" - scriu negru pe alb reprezentantii Comisiei Europene, intr-o adresa trimisa Ministerului Fondurilor Europene de la Bucuresti, in 7 martie 2013.

"Romania risca, insa, sa piarda un an de absorbtie si sa nu se poata atinge de acesti bani mai devreme de decembrie 2014, din cauza unor rateuri ale Ministerului Fondurilor Europene in elaborarea strategiei in baza careia va solicita fondurile", scrie cursdeguvernare.ro care face si o cronologie a evenimentelor ce au dus la scrisoarea critica din partea Bruxelles-ului la adresa autoritatilor din Romania.

Acord pentru bugetul UE: Mai multi bani pentru combaterea somajului in randul tinerilor

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anuntat, joi seara, ca s-a ajuns la un acord politic in ceea ce priveste bugetul Uniunii Europene in perioada 2014-2020.

Intelegerea a fost ratificata de toate statele membre si liderii Parlamentului European, informeaza BBC.

Bugetul de 960 miliarde de euro contine pentru prima data taieri de cheltuieli, insa se va axa mai mult pe combaterea somajului in randul tinerilor.

Aproape o patrime dintre europenii cu varste intre 18 si 25 de ani nu au un loc de munca, in timp ce in Spania si Grecia, numarul celor care sunt in aceasta situatie depaseste 50%.

In consecinta, liderii europeni iau in considerare alocarea unei sume sumplimentare de 6 miliarde de euro catre astfel de programe.

In plus, in ajunul summit-ului, s-a ajuns la un acord in ceea ce priveste politica agricola comuna si cum vor fi salvate bancile cu probleme.

Bugetul UE pentru 2014-2020 a fost aprobat initial in februarie, insa ratificarea lui a fst blocata in Parlament.

Conform sursei citate, alocarile vor ramane neschimbate in noul acord, insa banii care vor ramane necheltuiti vor fi transferati de la un an la altul si nu se vor intoarce in bugetele nationale, ca pana acum.

Presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a facut apel la membrii institutiei pentru ca bugetul sa nu mai fie blocat si de aceasta data.

Daca cele 27 de guverne isi vor da acordul si va fi votat de majoritatea parlamentarilor europeni, atunci textul final va fi adoptat in septembrie.

In februarie, presedintele Traian Basescu a precizat ca Romania a obtinut o crestere de 18% a bugetului pentru 2014-2020 fata de perioada precedenta, dar si posibilitatea de a misca 25% dintre fondurile alocate platilor directe in agricultura la dezvoltarea rurala.

In total, pe politica agricola comuna, tara noastra a primit o suma cu 27% mai mare decat in exercitiul bugetar anterior. In fine, pentru politica de coeziune, s-a obtinut o crestere de 10%, pentru perioada 2014-2020.

Romania ar putea primi pana la 500 mil euro in cadrul programului european pentru angajarea tinerilor someri

Romania ar putea beneficia de fonduri de cel putin 400 de milioane de euro in cadrul programului european de combatere a somajului in randul tinerilor, in valoare totala de 6-8 miliarde euro, in anii 2014 - 2015, a afirmat vineri, la Bruxelles, presedintele Traian Basescu.

Banii neangajati in cadrul acestui program vor fi redistribuiti, astfel incat tara noastra ar putea atrage in final 470 - 500 mil euro, a mentionat Basescu, precizand insa ca este vorba de "o apreciere foarte prudenta".

Liderii europeni au decis, in noaptea de joi spre vineri, sa deblocheze in 2014 - 2015 sase miliarde de euro pentru angajarea tinerilor sa sa majoreze aceasta anvelopa pana la opt miliarde de euro.

Traian Basescu a avertizat insa ca "acesti bani trebuiesc cheltuiti", motiv pentru care "este foarte important ca guvernele nationale sa realizeze in program de implementare ".

"Nu exclud posibilitatea ca pentru statele care nu au capacitatea sa prezinte un plan corespunzator si sa utilizeze sumele alocate in cei doi ani banii sa fie redistribuiti", a adaugat seful statului.

In Romania, banii vor fi orientati catre trei zone: Regiunea Sud-Muntenia, Regiunea Centru si Regiunea Sud-Est, unde somajul in randul tinerilor este peste 25%.

Croația a devenit a 28-a membrǎ a Uniuniunii Europene.
La 22 de ani de la proclamarea independenței fațǎ de fosta Iugoslavie, Croația a sǎrbǎtorit la miezul nopții aderarea ȋn Uniunea Europeanǎ (UE).

“Bine aţi venit în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso în faţa mulţimii adunate la Zagreb, cu puţină vreme înainte ca poemul ‘Odă bucuriei’ al lui Beethoven – imnul UE – să marcheze integrarea Croaţiei în calitate de cea de-a 28-a membră a blocului comunitar. “Este o noapte istorică. Aţi adus Croaţia acolo unde îi este locul în inima Europei”, a subliniat el. “Nu lăsaţi norul crizei economice să ne umbrească optimismul. Criza este o provocare, o invitaţie la a face ziua de mâine mai bună decât cea de astăzi”, a afirmat optimist și preșdintele Ivo Josipovic.

Pe trei scene ridicate în piaţa din centrul Zagrebului, peste 700 de artişti, cântăreţi, muzicieni şi dansatori au făcut spectacol în faţa unei mulţimi încântate. Festivităţi similare s-au desfăşurat în oraşele Split şi Dubrovnik, precum şi la Varazdin şi Riejka. La cumpăna dintre zile, panoul de semnalizare pe care scria ‘vamă’ a fost retras în mod simbolic de la trecerea de frontieră cu Slovenia, singura fostă republică iugoslavă ce s-a mai alăturat până acum Uniunii Europene /2004/ de la destrămarea fostei federaţii comuniste. În acelaşi timp, un panou cu sigla UE a fost instalat la frontiera cu Serbia, ţară căreia Bruxellesul i-a dat vineri undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare.
Vezi tot ceremonialul:

Aproximativ o sută de responsabili internaţionali – printre care şi preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy – au asistat la sărbătoarea de aderare. “Felicitări Croaţia! Odată cu miezul nopţii, această ţară a trecut un prag important, ce va schimba viaţa acestei naţiuni pentru totdeauna. Întotdeauna aţi fost europeni, iar acum sunteţi membri ai Uniunii. În numele liderilor celor 27 de state membre, mulţi dintre care sunt aici, vă spun bun-venit din toată inima”, a afirmat Van Rompuy, potrivit Agerpres.

În afara conducătorilor europeni, nicio personalitate internaţională nu şi-a anunţat participarea. Absenţa cancelarului german Angela Merkel a făcut însă obiectul speculaţiilor în presa locală. În pofida dezminţirilor Berlinului, presa croată a asigurat că absenţa dnei Merkel are legătură cu refuzul Zagrebului de a extrăda un fost şef al serviciilor secrete iugoslave căutat de justiţia germană în legătură cu uciderea unui disident croat pe teritoriul german în 1983.

Această extindere, cea de-a 7-a de la crearea comunităţii în urmă cu 60 de ani, este prima din 2007, când Bulgaria şi România s-au alăturat Uniunii Europene. Croaţia se află în recesiune din 2009, iar şomajul din ţară atinge 20% din populaţia sa de 4,2 milioane de locuitori.
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Merkel a castigat! Alegeri cu miza mare in Germania.



Alegeri cu miza mare in Germania Merkel a castigat! LIVEFoto: Reuters
Germania si-a ales duminica cei 598 de membri ai Bundestagului, principala camera legislativa a tarii. Partidul Angelei Merkel, Uniunea Crestin Democrata (CDU), a castigat 42% dintre voturi, iar liderul sau se indreapta cu pasi siguri catre al treilea mandat de cancelar.

Totusi, nu este clar daca Angela Merkel va putea sa pastreze coalitia de centru-dreapta sau va fi nevoita sa colaboreze cu rivalii de stanga. Exit-poll-ul comandat de televiziunea publica germana ARD acorda blocului conservator CDU/CSU 42% dintre voturi, cel mai mare procent din 1990.

Principalii rivali, Social democratii (SDP), au strans 26% dintre voturi, iar Verzii 8%. Stanga (Die Linke) a adunat 8,5% dintre sufragii.

In urma exit-poll-urilor nu ne putem da seama daca aliatii lui Merkel, FDP, vor reusi sa intre in Parlament, cu cele 4,7% procente pe care le-au strans. Daca FDP nu trece de pragul de 5%, atunci Merkel va trebui sa inceapa discutiile cu rivalii de la SPD, impreuna cu care a guvernat in perioada 2005-2009.

Negocierile ar putea dura mai multe luni, iar un astfel de Executiv ar putea adopta mai multe politici de stanga, cum ar fi un salariu minim si taxe mai mari pentru cei cu venituri peste medie, scrie Reuters.

Exit-poll-ul televiziunii publice ZDF arata cifre similare: CDU/CSU 42,5%, SDP 26,5%, FDP 4,5%, Stanga (Die Linke) 8,5%, iar AfD 4,8%.

10 tari din UE vor ELIMINA la 1 ianuarie TOATE restrictiile pentru romani. VEZI SALARIILE

2013 este ultimul an in care unele state din UE pot mentine restrictiile pentru muncitorii romani si bulgari, piata muncii deschizandu-se total incepand cu 1 ianuarie 2014.



Sunt 10 tari din Europa care vor fi obligate de la 1 ianuarie sa renunte la toate restrictiile pentru muncitorii romani: Austria, Belgia, Elvetia, Franta, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda si Spania.

LISTA cuprinde si tarile cu cele mai mari salarii minime din UE - Luxemburg, Belgia si Olanda.

Topul salariilor minime (iulie 2013)

1. Luxemburg -1.874 euro

2. Belgia -1.502 euro

3. Olanda - 1.478 euro

4. Irlanda - 1.462 euro

5. Franta - 1.430 euro

6. Marea Britanie - 1.190 euro

7. Slovenia - 784 euro

8. Spania - 753 euro

Asta sa fie rezolvarea ? Sa emigram cu totii ?

Decizia UE care schimba radical toate gadgeturile conectate la priza

Uniunea Europeana va obliga producatorii de modemuri si dispozitive conectate la internet sa le programeze pentru a se inchide atunci cand nu sunt folosite. Masurile sunt destinate reducerii consumului de energie electrica.

Multe gadgeturi sunt conectate astazi la internet, indiferent daca sunt modemuri, cuptoare cu microunde sau altele. Daca lumina este stinsa in nenumarate momente, internetul este pornit aproape tot timpul, indiferent daca il folosim sau nu. Uniunea Europeana considera ca aceste dispozitive consuma 25-100 de wati in timp ce noi dormim.

Incepand de la 1 ianuarie 2015, toate dispozitivele care vor fi vandute vor trebui sa aiba modalitati prin care sa se opreasca atunci cand nu sunt folosite si sa porneasca automat cand vrem sa le folosim. Comisia Europeana considera ca acest lucru va duce la economii de 50 de euro pe an. Initiativa face parte din masurile Ecodesign.

Specialistii nu sunt foarte multumiti de aceste masuri de reglementare, pentru ca reduc capacitatea de alegere a utilizatorului. De exemplu, in Uniunea Europeana nu se mai pot vinde aspiratoare care consuma foarte mult.

Noile reguli europene se extind pana si la masinile de facut cafea.

Comisia Europeana considera ca prin aceste masuri se pot reduce emisiile de carbon cu 28 de milioane de tone, echivalentul a 1,5 milioane de case.

Syriza a castigat alegerile din Grecia si va forma guvernul cu dreapta nationalista Grecii Intependenti

Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza (stanga radicala), castigator al alegerilor parlamentare desfasurate duminica in Grecia, a promis finalul celor cinci ani de austeritate, "umilinta si suferinta" impusi de creditorii internationali. Syriza va forma noul guvern impreuna cu partidul nationalist Grecii Independenti.



BIOGRAFIE: Alexis Tsipras, cel mai tanar premier al Greciei din ultimii 150 de ani

REACŢIILE liderilor lumii după victoria partidului radical de stânga Syriza la alegerile legislative din Grecia

Raportul MCV a fost publicat - Ce recomandari are Comisia Europeana pentru Romania

A murit fostul presedinte al Germaniei, in timpul caruia a avut loc caderea Zidului Berlinului

A murit primul presedinte al Bulgariei post-comuniste

Uniunea Europeană dorește să elimine barierele pentru traficul de Internet începând din 2017

Comisia Europeană a propus miercuri ca fiecărui abonat al unui furnizor de Internet, precum Netflix și Spotify, să i se permită începând din 2017 să aibă acces la acest serviciu indiferent de țara membră UE în care se află temporar, informează AFP și DPA.

Astfel, conform noilor măsuri propuse de Comisia Europeană, cumpărăturile transfrontaliere on-line vor deveni mai ușoare și oamenii vor avea acces la conținutul lor digital atunci când vor călători în statele membre ale blocului comunitar.

Măsurile fac parte dintr-un pachet mai larg care vizează să elimine barierele pentru traficul de Internet în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, în cadrul unui efort de a stimula comerțul on-line și de a ajuta companiile europene de Internet într-o zonă dominată de giganții americani, precum Google.

Doar 15% dintre consumatorii europeni fac cumpărături online din alte țări UE, în timp ce de aproape trei ori mai mulți fac acest lucru în țara lor, conform CE. Procentele sunt similare pentru comercianții online care fac vânzări către clienți din UE.

Cealaltă măsură prezentată se referă la portabilitatea conținutului digital în cadrul UE. Scopul este acela de a le acorda consumatorilor europeni acces la media online, precum cărți în format digital, filme, muzică sau meciuri de fotbal atunci când călătoresc în afara țării lor de origine.

În prezent, așa-numitele restricții 'geoblocking' pot împiedica persoanele să aibă acces la conținutul acestor programe în străinătate, chiar dacă au plătit pentru asta.

'Contez pe legislatori ca portabilitatea să devină o realitate în 2017, astfel încât consumatorii europeni să poată beneficia de conținutul lor preferat atunci când călătoresc în UE', a declarat comisarul european pentru economie digitală, Günther Oettinger, în cadrul unei conferințe de presă.

Ambele măsuri necesită aprobarea guvernelor și a parlamentelor UE.

Comisia Europeană a precizat că va prezenta cele 14 propuneri rămase în cadrul strategiei pentru crearea pieței unice digitale până la sfârșitul anului viitor.

România în nucleul dur al UE, alături de Franța și Germania, pentru înființarea Parchetului European, o instituție care să investigheze fraudele la nivel european

România și alte 12 state membre au decis marți în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne lansarea unei cooperări consolidate în privința înființării Procurorului Public European, exemplu pe care președintele Klaus Iohannis și Guvern l-au indicat ca o dovadă a faptului că România se află în nucleul dur al UE în contextul avansării integrării europene.

Conform unui comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeana.ro, miniștrii Justiției din țările UE au discutat marți chestiunea înființării Biroului Procurorului European, iar România se află printre statele care au semnat scrisoarea ce declanșează procedura de instituire a cooperării consolidate cu privire propunerea de Regulament vizând instituirea Parchetului European.

”Avem convingerea că participarea României la această formă de cooperare consolidată va contribui la crearea unei instituții eficiente, capabile să acționeze în mod uniform la nivel european. Mai mult decât rațiunile practice care stau la baza instituirii sale, susținerea noastră față de acest proiect are în vedere și dimensiunea sa simbolică, faptul că această instituție ar reprezenta un punct de cotitură în consolidarea spațiului de libertate, securitate si justiție în UE”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiției, după ce a semnat în numele României scrisoarea respectivă, informează un comunicat al Ministerului Justiției.

Țările care au semnat scrisoarea prin care s-a declanșat procedura de instituire a cooperării consolidate privind instituirea Parchetului European sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia si Spania.

Scopul regulamentului privind EPPO este de a institui un Parchet European. Parchetul European ar fi un organism independent al Uniunii având autoritatea, în anumite condiții, de a investiga și de a urmări în justiție fraudele îndreptate împotriva UE și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii. Acesta ar reuni eforturile europene și naționale de asigurare a respectării legii, pentru a contracara fraudele îndreptate împotriva UE.

În contextul dezbaterilor recente cu privire la Europa cu mai multe viteze și scenariile creionate în Carta Albă a Comisiei Europene, opțiunea cooperării consolidate – lansată prin Tratatul de la Amsterdam din 1999 – a fost readusă în discuție, întocmai pentru a arăta că variante de cooperare între mai multe state UE care doresc să aprofundeze colaborarea în anumite sectoare există și poate fi eficientă.

Cooperarea consolidată permite ca cel puțin 9 state membre UE să stabilească între ele o cooperare mai strânsă şi să acţioneze într-un domeniu fără să se aştepte ca toate celelalte state să fie de acord.