SUBIECT: Stiri din UE

Adio monedă naţională! În cel mai important discurs din ultimul deceniu, şeful Comisiei Europene cere tuturor statelor europene să adopte de urgenţă e



Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker vrea ca România să intre alături de Bulgaria în spaţiul de liberă trecere Schengen şi ca liderii Uniunii Europene să se întâlnească la Sibiu, pe 30 martie 2019, la o zi după ce Marea Britanie se va rupe de UE, pentru a discuta viitorul celor 27 de state membre.

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker vrea ca România să intre alături de Bulgaria în spaţiul de liberă trecere Schengen şi ca liderii Uniunii Europene să se întâlnească la Sibiu, pe 30 martie 2019, la o zi după ce Marea Britanie se va rupe de UE, pentru a discuta viitorul celor 27 de state membre.

Pe 30 martie 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului UE. Juncker şi-a exprimat dorinţa ieri în mult aşteptatul discurs privind „Starea Uniunii“ prin care a făcut clar că toate ţările Uniunii Europene trebuie să adere la zona euro, că UE nu trebuie să avanseze în două viteze şi cu standarde duble de calitate, mai slabe în est.

„Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen fără întârziere. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice. Croaţia merită calitatea de membru deplin, dacă vrem ca UE să ne unească continentul, mai degrabă decât să îl împartă. Trebuie să menţinem o perspectivă credibilă pentru deschidere către ţările din Balcanii de Vest. UE va avea mai mult de 27 de state membre“, a spus Juncker. Includerea României şi Bulgariei în zona Schengen ar face parte din strategia de a aduce toate ţările membre ale UE în toate structurile blocului comunitar, inclusiv în uniunea monetară şi cea bancară.

Europa se întinde din Spania până în Bulgaria. Europa trebuie să respire cu ambii plămâni: plămânul estic şi plămânul vestic. Altfel, continentul nostru se va sufoca“, a spus Juncker.

Şeful puterii executive a UE a cerut ca toate statele UE să adopte moneda euro. Acestea vor beneficia de sprijinul tehnic şi financiar de care au nevoie. Cu Marea Britanie, stat care nu face parte din zona euro, părăsind Uniunea în 2019, doar opt state reprezentând 15% din PIB-ul UE vor fi în afara zonei euro. Însă, în est, Cehia, Ungaria şi Polonia împing procesul de adoptare a euro spre un viitor necunoscut. Şi Suedia, o ţară dezvoltată, dar care nu face parte din zona euro, este reticentă să adopte moneda unică. Mai mult, Ungaria şi Polonia tind să se izoleze în UE şi să erodeze principiul statului de drept.

„Dacă vrem ca euro mai degrabă să unească decât să ne divizeze continentul, a­tunci trebuie să fie mai mult decât moneda unui grup select de ţări. Euro este destinat să fie moneda unică a întregii Uniuni Europene. Toate statele membre ale UE, cu excepţia a do­­uă, au obligaţia şi dreptul de a adera la zona euro atunci când îndeplinesc toate condiţiile.“

Excepţiile la care Juncker face referire sunt Marea Britanie şi Danemarca.

Separat, comisarul european pentru buget şi resurse umane Günther Oettinger a de­clarat pentru publicaţia germană Tages­spie­gel că Bulgaria ar putea adera la zona euro în anul 2018. „Pornesc de la premisa că premierul bulgar, Boiko Borisov, va anunţa la începutul anului 2018, când ţara sa va prelua preşedinţia Consiliului UE, că Bul­garia vrea să adere la zona euro“, a afirmat Günther.

În discursul privind starea Uniunii, Juncker a lăudat zona euro şi a spus că o piaţă unică puternică este calea către o UE mai puternică. „Toate statele membre, cu ex­cep­ţia a două, sunt obligate să adere la zona euro. Aceste state membre au nevoie de sprijinul unui instrument de aderare la zona euro. Europa trebuie să poată lua decizii mai rapid şi mai eficient. Trebuie să vedem o uniune economică şi monetară mai agilă. Zona euro este mai rezistentă la şocuri decât în urmă cu câţiva ani“, a declarat preşedintele CE.

El a atins şi problema standardelor duble de calitate privind produsele şi serviciile din UE. Copiii din România sau cei din Italia ar trebui să aibă acelaşi acces la vaccinuri anti-rujeolă, la fel ca în restul Uniunii Europene, a declarat Juncker. „Europa trebuie să fie o uniune a egalităţii de şanse, a tratamentului egal. Este inacceptabil ca în anul 2017 să mai moară copii de boli care ar trebui să fie deja eradicate în Europa. Copiii din România sau cei din Italia ar trebui să aibă acces, în aceeaşi măsură, la vaccin antirujeolă, la fel ca în restul UE. Fără drept de apel! Tocmai de aceea, cooperăm cu toate statele membre pentru a sprijini măsurile naţionale de vacci­nare. Cazurile de deces care pot fi prevenite în Europa nu trebuie să existe“, a spus Juncker.

Şeful CE a propus ca liderii UE să se întâlnească în România, la Sibiu, pe 30 martie 2019, într-un summit care trebuie să fie un semn că „UE va merge înainte după ieşirea Marii Britanii, că Brexitul nu reprezintă totul şi nu va afecta viitorul Europei“.

Reuniunea de la Sibiu ar fi primul summit european în formula UE 27 de după Brexit şi s-ar desfăşura în momentul în care România va deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene.

România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, la 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, preşedinţia Consiliului UE, timp de şase luni.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.09.2017

Românii din Spania vor putea obține cetățenia spaniolă fără să renunțe la cea română

Articol de Alin Petrică, 14 Ianuarie 2024,

Un acord în acest sens ar urma să fie semnat în primele luni ale acestui an, când premierul spaniol este așteptat în țara noastră.

Cei peste un milion de români care trăiesc în Spania vor putea deține dublă cetățenie, cu alte cuvinte vor putea obține cetățenia spaniolă fără să renunțe la cea română.

Un acord în acest sens ar urma să fie semnat în primele luni ale acestui an, când premierul spaniol este așteptat în țara noastră.

Statutul de cetățean spaniol va oferi românilor posibilitatea să obțină joburi mai bine plătite, dar și funcții în poliție, armată sau în administrație.

Chiar dacă se vorbește neoficial de peste un milion, după criteriul rezidenței acordate de stat și valabile, în Spania trăiesc 629 de mii de români.

Lor li s-ar aplica această măsură, bineînțeles dacă și-ar dori-o și dacă ar îndeplini criteriile care urmează să fie stabilite.

Este un demers pornit în noiembrie 2022, când a fost în orașul mediteranean Castellón de la Plana şedinţa comună a guvernelor României și Spaniei. Atunci s-au stabilit un traseu comun de lucru și comisii bilaterale, care să pună în practică această dublă cetățenie.

O veste primită atunci cu speranță și bucurie de către comunitatea românească.

În acest moment, dacă un român, de exemplu, ar vrea să devină cetățean spaniol ar trebui să îndeplinească anumite condiții, principala este să renunțe la cetățenia română, un lucru costisitor și nedorit, care a făcut ca numărul celor care au făcut acest pas să fie nesemnificativ până acum.

Spania este unul dintre statele europene care nu acceptă dubla cetățenie prin legea organică.

Face doar două excepții: pentru Franța și Portugalia, cei care au fugit de represiunile regimului Franco și urmașii lor pot primi cetățenia spaniolă fără să o piardă pe cea a statului unde s-au refugiat - atunci, când au ajuns acolo li s-a retras automat cea spaniolă.

Prin acest gest, Spania face o reparație istorică și morală față de proprii cetățeni. Dubla cetățenie este un lucru pe care românii din Regatul Iberic l-au dorit şi cerut de mult timp.

Prin obținerea acestui drept se elimină în primul rând această obligativitate a renunțării la cea română, dar sunt și avantaje punctuale.

De exemplu, românii vor putea avea acces la meserii și funcții din poliție, armată sau administrație pe care rezidenții nu le pot avea în acest moment, iar deținerea pașaportului spaniol le-ar aduce avantaje aferente acestuia, inclusiv, de exemplu, călătoria fără viză în Statele Unite ale Americii.

Însă trebuie menționat că rezidenții de pe teritoriul statului spaniol, inclusiv cei români, au aceleași drepturi ca cetățenii statului în care s-au mutat.