SUBIECT: Stiri politice

Declaraţia de Sibiu, adoptată de liderii UE/ Iohannis: Am contribuit şi eu un pic

Şefii de stat şi guverne din statele membre UE au adoptat Declaraţia de la Sibiu cu privire la viitorul Uniunii Europene, în cadrul Summitului de la Sibiu. Înaintea lucrărilor reuniunii liderilor europeni, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că a contribuit şi el „un pic la document”.



Declaraţia conţine zece angajamente printre care o singură Europă, uniţi la bine şi la greu, protejarea democraţiei şi a statului de drept şi apărarea unei singure Europe.

„Peste câteva săptămâni, cetăţenii europeni îşi vor alege reprezentanţii în Parlamentul European, la patruzeci de ani după exercitarea, pentru prima dată, a acestui drept fundamental. O Europă reunită în pace şi democraţie este doar una dintre numeroasele realizări. Încă de la începuturile sale, Uniunea Europeană, cu valorile şi libertăţile sale ca forţă motrice, a oferit stabilitate şi prosperitate în întreaga Europă, în interiorul graniţelor Uniunii şi dincolo de ele. De-a lungul anilor, a căpătat un rol important pe scena internaţională. Cu o populaţie care se ridică la aproximativ jumătate de miliard de cetăţeni şi o piaţă unică competitivă, Uniunea Europeană este un lider în comerţul internaţional şi conturează politica mondială”, potrivit documentului.

„Ne reafirmăm convingerea că, uniţi, suntem mai puternici în această lume tot mai neliniştită şi care prezintă tot mai multe provocări. Recunoaştem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică şi de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene”, mai arată liderii UE, în Declaraţia de la Sibiu.

Întrebat, înaintea Summitului, dacă a redactat sau a scris cu pixul pe hârtie pe Declaraţia de la Sibiu, preşedintele Klaus Iohannis a declarat „Am contribuit un pic la Declaraţia de la Sibiu”.

LIDERII UE: EUROPA VA FI UN LIDER MONDIAL RESPONSABIL
"Vom apăra o singură Europă – de la est la vest şi de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate şi pentru a fi liberi şi au doborât Cortina de fier care a împărţit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv".

Declaraţia face, de asemenea, referire şi la principiul unităţii, reiterând angajamentul de a "sta întotdeauna alături unii de ceilalţi. Putem să ne exprimăm şi ne vom exprima la unison".

"Vom continua să protejăm modul nostru de viaţă, democraţia şi statul de drept. Drepturile inalienabile şi libertăţile fundamentale ale tuturor cetăţenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăţi şi le vom preţui întotdeauna cum se cuvine. Vom apăra valorile şi principiile noastre comune consacrate în tratate", se mai arată în declaraţie.

Liderii UE îşi mai iau angajamentul să "obţină rezultate acolo unde contează cel mai mult. Europa va continua să fie un actor important în chestiunile importante" şi să continue să acorde atenţie preocupărilor şi speranţelor tuturor cetăţenilor europeni, aducând Uniunea mai aproape de cetăţeni.

Alte puncte menţionate în declaraţie mai sunt respectarea principiului echităţii, nu doar pe piaţa muncii, ci şi în serviciile sociale, protejarea viitorului următoarelor generaţii de europeni, protejarea propriilor cetăţeni şi colaborarea cu partenerii internaţionali.

"Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne afectează pe noi toţi. Vom continua să colaborăm cu partenerii noştri la nivel internaţional pentru a menţine şi a dezvolta ordinea internaţională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunităţi comerciale şi pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului şi combaterea schimbărilor climatice".

Joe Biden va avea consultări cu șefi de stat din mai multe țări est-europene membre NATO, printre care și România



În contextul îngrijorărilor internaționale legate de situația din Ucraina vecină, joi, preşedintele american va avea consultări cu nouă ţări est-europene membre ale NATO, printre care România.

În paralel, preşedintele francez Emmanuel Macron plănuiește dialoguri cu omologii săi ucrainean, Volodimir Zelenski, şi cel rus, Vladimir Putin, pentru calmarea tensiunilor.

Președintele SUA va discuta telefonic cu “liderii Grupului celor Nouă de la Bucureşti, alcătuit din aliaţi NATO de pe flancul estic, pentru a le face rezumatul întrevederii cu preşedintele Putin, pentru a le asculta opiniile cu privire la situaţia actuală de securitate şi pentru a sublinia angajamentul Statelor Unite faţă de securitatea transatlantică”, potrivit unui comunicat, informează Agerpres.

Grupul celor Nouă de la Bucureşti include Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Statele Unite pregătesc represalii dacă Rusia invadează Ucraina, a anunţat Casa Albă, după discuția avută prin legătură video între Joe Biden şi Vladimir Putin.


Trimiterea de trupe americane pentru a apăra Ucraina de un atac rus “nu este luată în calcul” pentru că ţara nu face parte din NATO, dar un atac al Moscovei ar atrage o consolidare a prezenţei militare americane pe teritoriile ţărilor membre NATO în Europa de Est, a avertizat Joe Biden.

La nivel oficial, Kremlinul a respins scenariul că ar pregăti vreo operaţiune militară de acest fel.

Analiștii occidentali vorbesc de un “dialog al surzilor”, care pare să fi subliniat tensiunile, în loc sa le spulbere.

Rata de refuz a vizelor solicitate de români pentru SUA a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie. Când vom scăpa de vize



Rata de refuz a vizelor pentru SUA solicitate de români a fost de 8,79% pentru anul fiscal 2023 (1 octombrie 2022 - 30 septembrie 2023), arată datele publicate de Departamentul de Stat al SUA.

Potrivit Ambasadei României în Statele Unite, este cea mai scăzută rată de refuz al vizelor din toată istoria relaţiei bilaterale România-Statele Unite, iar România se află într-o descreştere accelerată în ultimii trei ani (17,03% în 2021, 12,61% în 2022). Scăderea faţă de anul fiscal precedent este de 3,82%, scrie Agerpres.

Dintre cele trei ţări din Uniunea Europeană candidate dar care nu sunt parte a programului Visa Waiver, România înregistrează în termeni procentuali cea mai importantă scădere (Republica Cipru a scăzut de la 6,22% la 4,48%, iar Bulgaria a înregistrat o creştere de la 10% în 2022 la 11,61% anul trecut).

"Mai este un drum lung, dar suntem foarte optimişti întrucât există o intenţie politică reală de a include România în Visa Waiver Program, iar ambele guverne sunt pe deplin angajate ca toate cerinţele programului de scutire de viză să fie îndeplinite. Dacă totul merge conform planului şi nu apar dificultăţi majore, putem estima că România va face parte din programul american de scutire de viză anul viitor", a precizat Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite, citat pe pagina de Facebook a ambasadei României la Washington.

Cererea României de a fi inclusă în programul Visa Waiver este "legitimă", dar problema e legată de rata de refuz pentru cei care aplică pentru viză. Pentru ca România să intre în programul Visa Waiver, rata de refuz trebuie să scadă sub 3%, declara în februarie 2023 la Bucureşti senatorul american democrat Dick Durbin.

Ambasadoarea SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, a transmis recent că România ar adera la programul de scutire de vize al Statelor Unite ale Americii/Visa Waiver Program cel mai devreme la începutul anului 2025.
Rata de refuz în cazul vizelor pentru SUA solicitate de cetăţeni români în scop turistic sau de afaceri a fost de 17.03% în anul 2021, în creştere faţă de 2020, când a fost 10,14%, iar condiţia pentru includerea României în programul Visa Waiver este o scădere sub 3% a acestui indicator, potrivit unui document publicat de Departamentul de stat al SUA.
La scurt timp de la instalarea la Palatul Victoria, premierul Ciolacu a decis înfiinţarea unui Comitet pentru aderarea României la Programul de scutire de vize al Statelor Unite ale Americii, Visa Waiver Program (VWP), din care vor face parte reprezentanţi ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi Serviciului Român de Informaţii.
Coordonator naţional pentru Visa Waiver a fost desemnat comisarul-şef de Poliţie Valentin Vătăjelu, ataşat pentru Afaceri Interne la Ambasada României în Statele Unite.

REZULTATE ALEGERI SUA. Trump: 267 electori. Harris: 214 electori. Trump, apoape președinte

REZULTATE ALEGERI SUA. Trump conduce 267 electori. Harris are 214. Va câștiga cine ajunge la 270 de electori. Trump anunță o mare victorie. Harris zice că e optimistă.


SUA votează în această nopate. Sunt zeci de state unde știm rezultatele. Principiul alegerilor - cine câștigă un stat chiar și cu un singur vot, primește toți electorii. Devine președintre cine ajunge la 270 electori.

UPDATE 9.00 - Trump face pași mari spre victoria finală în 5 state cheie

Arizona - Trump conduce cu 50,1% în fața Kamalei Harris care are 49,1% din după numărarea a 56% din voturi.

Michigan - Trump conduce cu 52,3% în fața Kamalei Harris care are 46% din după numărarea a 72% din voturi.

Nevada - Trump conduce cu 51,6% în fața Kamalei Harris care are 46,9% din după numărarea a 71% din voturi.

Pennsylvania - Trump conduce cu 51,0% în fața Kamalei Harris care are 48,1% din după numărarea a 94% din voturi.

Wisconsin - Trump conduce cu 51,3% în fața Kamalei Harris care are 47,2% din după numărarea a 90% din voturi.

UPDATE Trump, aprope de o victorie crucială în Pennsylvania

Donald Trump se apropie de 270 de voturi în Colegiul Electoral după o victorie în Pennsylvania, conform unei proiecţii Fox News. Fostul preşedinte mai are nevoie de doar un stat din cele patru rămase pentru a ajunge din nou la Casa Albă.

UPDATE Victoria lui Harris, tot mai grea la alegeri. Statele care vor decide viitorul președinte al SUA

Kamala Harris încă mai are șanse să-l ajungă din urmă pe Trump, însă drumul devine tot mai dificil.

Campania lui Harris a declarat de mult timp că cea mai sigură cale spre 270 de voturi electorale este prin Michigan, Pennsylvania și Wisconsin, state câștigate de Trump în 2016 și câștigate la limită de Biden în 2020.

Harris nu poate pierde Pennsylvania și să ajungă la 270 de voturi electorale. Cu toate acestea, ea poate pierde bucăți din zidul albastru - numit astfel pentru reputația sa de lungă durată ca un firewall democrat - și totuși să ajungă la 270.

Dacă pierde Michigan, poate compensa câștigând Arizona și Nevada. Poate pierde Wisconsin și să recupereze cu Arizona.

Dar harta s-a micșorat cu siguranță pentru Harris, care nu poate pierde mai mult de unul din cele trei state din arcul nordic.

UPDATE Donald Trump câștigă Georgia, al doilea stat-cheie în cursa prezidențială. Șansele Kamalei Harris scad dramatic

Donald Trump a obținut o victorie importantă în statul Georgia, marcând al doilea stat-cheie câștigat de fostul președinte în alegerile prezidențiale din 2024. Cu acest rezultat, Trump își întărește poziția în Colegiul Electoral, iar distanța față de rivala sa, Kamala Harris, crește, complicându-i acesteia șansele de a ajunge la Casa Albă.

În plus, Trump a reușit să câștige și Carolina de Nord, unul dintre cele șapte state-cheie pe care echipele de campanie le-au considerat decisive în această cursă. Câștigarea acestui stat confirmă avansul fostului președinte republican și îl apropie de o revenire istorică pentru un al doilea mandat neconsecutiv.

UPDATE Potrivit proiecţiilor pe care le fac diverse instituţii media din SUA, până în prezent, Donald Trump a câştigat 230 voturi în Colegiul Electoral, în timp ce Kamala Harris are 205 voturi.

UPDATE Fostul președinte Donald Trump va câștiga statul-cheie de luptă Carolina de Nord, conform proiecțiilor CNN. Sunt în joc 16 voturi electorale în Carolina de Nord. Este nevoie de cel puțin 270 de voturi electorale pentru a câștiga alegerile prezidențiale din 2024.

REZULTATE ALEGERI SUA. Trump: conduce cu 211 electori. Harris are 153. electori
Președinta campaniei Harris, Jen O'Malley Dillon, a declarat marți, într-un e-mail, că nu se așteaptă la o rezolvare rapidă a cursei, rămânând optimistă că vicepreședintele Kamala Harris are încă o cale spre victorie.

Deși e-mailul nu a exclus nicio cale către 270 de voturi electorale, O'Malley Dillon a pus un accent deosebit pe „zidul albastru” din Michigan, Wisconsin și Pennsylvania - considerat întotdeauna de campanie drept cea mai probabilă cale către victorie - mai degrabă decât pe statele din Centura Soarelui precum Arizona.

Ce promit persoanelor cu dizabilități (la alegerile din 2024) principalele partide politice din România:


PSD, promite:

1. Simplificarea accesului la servicii esențiale. Se propune facilitarea obținerii documentelor gratuite de călătorie pentru persoanele cu dizabilități direct din localitatea de domiciliu, eliminând necesitatea deplasărilor în alte orașe.
2. Sprijin în incluziunea socială și economică. Programul menționează integrarea acestora prin proiecte specifice în cadrul comunităților locale, precum și un accent pe digitalizare pentru îmbunătățirea accesului la servicii de suport.

PNL, promite:

1.Educație incluzivă: PNL sprijină accesul copiilor și tinerilor cu dizabilități la o educație de calitate, integrată în comunitate. Este accentuată ideea de a asigura șanse egale pentru aceștia în procesul educațional.
2. Servicii de sănătate accesibile. Programul include angajamente pentru a oferi servicii medicale de calitate, care să fie accesibile atât din punct de vedere geografic, cât și financiar pentru persoanele cu dizabilități.
3. Incluziune socială: PNL susține participarea activă a persoanelor cu dizabilități în viața politică și publică, promovând egalitatea de drepturi și oportunități.
4 Infrastructură accesibilă: În planurile de modernizare și extindere a infrastructurii, PNL include măsuri care să asigure accesibilitatea pentru toate categoriile sociale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.

USR, promite:

1.Raportarea indemnizației de handicap la salariul minim pe economie, nu la Indicatorul Social de Referință (ISR), pentru a crește sprijinul financiar acordat.
2. Plata asistenților personali din bugetul central, eliminând dependența de organigramele primăriilor, pentru asigurarea unei remunerări constante și corecte.
3. Programul „Localitate accesibilă”, destinat adaptării infrastructurii publice pentru accesibilitate totală.
4. Salarii mai bune pentru persoanele cu dizabilități, prin măsuri de integrare în muncă.
5. Voucher pentru dispozitive asistive, fără restricții birocratice, pentru facilitarea accesului la tehnologii de suport.
6. Măsuri dedicate copiilor cu autism, persoanelor cu Alzheimer și celor cu alte tipuri de demență, pentru îmbunătățirea calității vieții lor și a familiilor acestora.

AUR, NUUU promite nimic specific persoanelor cu dizabilități.

P.S.: Promisiunile electorale sunt ca prognoza meteo pe termen lung.