SUBIECT: Stiri medicale

Consider ca este o recunoastere a activitatii Coalitiei Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice din Romania.



Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) a fost ales pentru un nou mandat în boardul European Patient Forum. De asemenea, Radu va ocupa funcția de trezorier al organizației europene, se arată într-un comunicat emis de COPAC.

La alegerile din 2017 au candidat reprezentanți ai organizațiilor naționale și internaționale, membre ale European Patient Forum.

În bordul EPF au fost aleși Marco Greco din Italia, Hillkka Karkkainen, reprezentantul Gamian Europe și Stanimir Hazardzhiev din Bulgaria.

Președintele organizației este Marco Greco din Malta (ales pentru al doilea mandat). Boardul EPF are nouă membrii, la fiecare doi ani organizându-se alegeri pentru jumătate din board.

“Consider că este o recunoaștere a activității, pe care Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România a depus-o în ultimii ani și o onoare pentru noi. Implicarea la nivel european ne ajută să fim mai vizibili și să fim parte din proiecte importante”, a declarat Radu Gănescu.

European Patient Forum este cea mai importantă organizație de pacienți la nivel european. COPAC este singura organizație membră din România.

Guvernul ar putea să introducă vaccinarea obligatorie



Guvernul ar putea să introducă vaccinarea obligatorie pentru a opri extinderea focarelor de rujeolă, a spus, sâmbătă la Timişoara, premierul Sorin Grindeanu.

Declaraţia a fost făcută în contextul în care judeţul Timiş a ajuns pe primul loc în ţară la numărul copiilor care au murit pentru că nu au fost vaccinaţi.

În timp ce numărul cazurilor de rujeolă creşte de la o zi la alta, premierul Sorin Grindeanu pare tot mai hotărât să acţioneze în direcţia introducerii vaccinării obligatorii.

El a vorbit despre acest subiect la Timişoara, capitala judeţului cu datele statistice cele mai îngrijorătoarte în privinţa deceselor cauzate de lipsa imunizării.

De altfel, premierul a constatat că în Caraş-Severin, Arad şi Timiş, numărul cazurilor de rujeolă a ajuns să fie egal cu cel din toate celelalte judeţe din restul ţării.

Sorin Grindeanu: "Libertatea de a nu-ţi vaccina, să spunem, copilul, poate să aducă atingere libertăţii mele atâta timp cât duce la o epidemie şi îmbolnăveşti pe toată lumea, din clasă de exemplu.

"S-ar putea să fie nevoie, pentru a stopa aceste focare, să avem o formă prin care să obligăm, pentru că altfel lucrurile se extind. Noi ar trebui să fim, ca şi ţară membră a UE, undeva la 95%. Suntem pe la 60".

Însă înainte de a introduce obligativitatea imunizării copiilor, statul va trebui să se asigure că a distribuit tot necesarul de vaccinuri, a mai spus primul ministru.

El a remarcat că statistic, oraşele stau mai rău la capitolul vaccinare decât zona rurală, aceasta pentru că - în opinia premierului - în oraşe mulţi părinţi refuză imunizarea copiilor din prea multă informaţie de medicină alternativă.

Disputa pro şi anti imunizare ar urma să fie tranşată de legea vaccinării, aflată în dezbatere publică.

Între timp, însă, 26 de persoane au murit, majoritatea copii, din cauza complicaţiilor cauzate de rujeolă.

Aproape 400 de cazuri noi s-au înregistrat în ultima săptămână, iar numărul total al îmbolnăvirilor a depăşit 6100.

05 Iunie 2017, Ora 13:00 - Nevoia De Screening Pentru Cancerul Mamar În România Pe Masa Parlamentului European (BREVIAR LEGISLATIV 43)

În această emisiune discutăm despre felul în care membrii Parlamentului European și Comisarul European, care au participat la o masa rotundă pe tema luptei împotriva cancerelor feminine în România, se vor implica activ în promovarea consolidării capacităților instituționale ale programelor de cancer din România. Cu excepția României, Greciei și Slovaciei, în toate țările membre ale Uniunii Europene funcționează programe naționale de screening pentru cancerul de sân, unele dintre ele în derulare încă din anii `70. Romania are o rată a mortalității cu 25% mai mare decat în UE.

Realizator: Alexandra Manaila

4000 de transplanturi renale în România și 37 de ani de la primul transplant, făcut la Fundeni de profesorul Eugeniu Proca

S-au împlinit 20 de ani de când s-au făcut la noi primele transplanturi de organe de la donatori în moarte cerebrală. A fost şansa la viaţă pentru mii de oameni. Istoria transplantului din România a început însă cu aproape 40 de ani în urmă: profesorul Eugeniu Proca de la Fundeni a transplantat un rinichi de la mamă la fiu.

Inginerul Radu Nae are 67 de ani și a fost transplantat acum aproape două decenii, la Institutul Fundeni. Era pe dializă de câţiva ani, când a primit un rinichi de la mama sa.

Cu 18 ani înainte de această operaţie, profesorul Proca de la Fundeni intra în istorie cu primul transplant de organ din România: un rinichi donat tot de o mamă pentru fiul său. A realizat 45 de transplanturi renale cu organe de la donatori în viaţă, până în 1997, an din care au început prelevările de la pacienţi în moarte cerebrală. De atunci, numai la Fundeni, au primit şansa la viaţă peste 1800 de bolnavi cu insuficienţă renală în stadiu terminal.

Este 88 la sută rata de funcţionalitate a rinichiului după transplant şi 89 la sută rata de supravieţuire a bolnavilor transplantaţi.

În toate centrele de transplant renal din ţară, peste patru mii de bolnavi au primit rinichii salvatori. Numărul donatorilor a scăzut însă după scandalurile din ultimul an.

Miile de pacienţi aflaţi pe lista de aşteptare pentru un transplant renal se roagă să fie anunţaţi că pot face procedura. Şansele lor depind însă şi de familiile care acceptă să doneze organele celor dragi aflaţi în moarte cerebrală.

Pacienţii îi cer ministerului Sănătăţii să facă o analiză şi să ia măsuri pentru a elimina problemele care le reduc şansele la viaţă celor care depind de transplant.

Povestea lui Eugeniu Proca, medicul provenit dintr-o familie de ţărani care a realizat primul transplant renal la om în România Citeste mai mult: ade



Născut în 1927 în comuna argeşeană Godeni, Eugeniu Proca a fost ministru al Sănătăţii între 1978 şi 1985, membru de onoare al Academiei Române şi, totodată, medicul care a făcut primul transplant renal la om în România. Este considerat creatorul şcolii moderne de urologie din România, iar în 2004, la funeraliile sale, a fost prezent preşedintele de atunci Ion Iliescu, iar slujba a fost oficiată de către patriarhul Teoctist.

Proca, unic fiu al ţăranului Gh. C. Proca şi al Mariei a fost de mic cu drag de carte. A absolvit în 1945 Liceul Dinicu Golescu din Câmpulung Muscel. Cu Diploma de Merit obţinută, se înscrie la cursurile Secţiei de Medicină Militară a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, de unde, pentru motive neîntemeiate, va fi exclus în anul al patrulea, îngăduindu-i-se totuşi să-şi încheie studiile ca student civil la Facultatea străjuită de statuia generalului-întemeietor, dr. Carol Davila, facultate pe care o va absolvi în 1953. Şi-a susţinut teza de doctorat la doar 30 de ani.

La terminarea facultăţii i s-a propus să lucreze ca preparator universitar la Medicină Internă la Spitalul Brâncovenesc, în Bucureşti. Deoarece îşi dorea foarte mult să fie chirurg, a ales singurul post cu specific chirurgical, la Spitalul din Comăneşti. În 1953 intra, prin concurs, la Spitalul Panduri din Bucureşti, devenind astfel elev al prof. dr. Theodor Burghele, cel care i-a influenţat hotărâtor cariera.

În 1957, la numai 30 de ani, îşi susţine teza de doctorat intitulată „Insuficienţa renală acută, fiziopatologie, diagnostic şi tratament“. În perioada 1956-1975 activează în cadrul Clinicii Chirurgicale, iar ulterior în Clinica de Urologie din Spitalul Panduri. Parcurge etapele carierei universitare ca asistent, şef de lucrări, conferenţiar şi, în final, profesor universitar. A fost urmărit de Securitate doi ani Urmează un stagiu de pregătire în chirurgia de transplant renal la Institutul de Urologie din Londra (1963-1964), ca bursier al Consiliului Britanic, apoi un altul la Harvard Medical School, în 1967. După aceste stagii de pregătire la Londra, Edinburgh şi Boston, a făcut la Spitalul Panduri prima dializă din România.

Timp de doi ani, în perioada 1963-1964, Eugeniu Proca a fost urmărit de Securitate, pentru că vizitase de două ori obiectivul cu numele de cod „Ella“. A doua oară, împreună cu Albulescu Ion, medic la Spitalul „Panduri“. Celor doi le-au fost făcute zeci de fotografii în 1963 şi 1964. „Vina“ lor era aceea că frecventaseră ambasada Regatului Unit al Marii Britanii (obiectivul „Ella“), unde stătuseră de vorbă cu viceconsulul. Şi nu oricum – scrie filatorul – ci în engleză! Motivul vizitelor lor la ambasadă era acela al deplasării în Anglia pentru studii şi întocmirea formalităţilor necesare. Este considerat creatorul şcolii moderne de urologie din România Eugeniu Proca devine medic primar, obţine titlul de doctor docent, ajunge conferenţiar universitar în anul 1969, va fi profesor în 1974, iar în anul următor şef al Clinicii de Urologie de la Spitalul „Fundeni“.

Cu o cultură generală şi medicală vastă, inteligent, expeditiv, tenace, exigent şi meticulos, profesorul Proca instruieşte multe generaţii de studenţi şi rezidenţi şi, alături de un colectiv tânăr, formează o şcoală modernă de urologie din care s-au ridicat mulţi şefi de secţii urologice, la spitalele judeţene din ţară. În februarie 1980, Eugeniu Proca face la Spitalul Fundeni primul transplant renal la om, cu rinichi de la donator în viaţă (mama receptorului). În anii următori, Eugeniu Proca abordează cu succes chirurgia spaţiului retroperitoneal şi a glandelor suprarenale, urologia oncologică şi cea endoscopică. Activitatea ştiinţifică este reprezentată de elaborarea a peste 400 de lucrări comunicate şi publicate, monografii, cât şi a „Tratatului de patologie chirurgicală”. În 1989 a reînfiinţat Societatea Română de Urologie (funcţionase în cadrul Societăţii de Chirurgie) al cărui preşedinte a fost până în 1998, şi a „Revistei române de Urologie“, fiind redactor şef. Eugeniu Proca este considerat practic creatorul şcolii moderne de urologie din România. Ceauşescu a fost informat personal de starea sa de sănătate după ce a suferit un accident de circulaţie Medicul Eugeniu Proca a fost secretarul general al revistei „Chirurgia“ între anii 1959 şi 1975 şi apoi redactor şef între 1975 şi 1989. A fost prodecan al Facultăţii de Specializare şi Perfecţionare a Medicilor şi Farmaciştilor, rector al UMF Bucureşti între anii 1976 şi 1978 şi ministru al sănătăţii în perioada 1978-1985. Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale şi al altor societăţi medicale naţionale, precum şi internaţionale cum ar fi Asociaţia Europeană Urologică, unde 8 ani a fost în comitetul de conducere, Societatea Balcanică de Urologie sau Societatea Internaţională de Urologie, Eugeniu Proca, în 1996, a fost primit ca membru de onoare al Academiei Române.

Trebuie subliniat că Proca a devenit membru supleant al CC al PCR, atât de important încât, suferind la 17 octombrie 1978 un politraumatism prin accident de circulaţie, ministrul adjunct de atunci, dr. Mihail Aldea, îl informează pe secretarul general al partidului, Nicolae Ceauşescu, despre diagnostic, internarea la Elias şi evoluţia favorabilă. La căpătâiul accidentatului s-au aflat în consult somităţi medicale cum ar fi profesorii C. Arseni, I. Juvara, R. Păun, D. Setlacec sau L. Gherasim. Dădea consultaţii de la şase dimineaţa Din 1975 şi până la numirea ca titular la Ministerul Sănătăţii a profesorului Proca (18 septembrie 1978), fotoliul ministerial va fi ocupat de prof. dr. Radu Păun şi de dr. Nicolae Nicolaescu, doi miniştri „pană“, fără vreo realizare ieşită din comun. Ministrul Eugen Proca s-a împotrivit acestei ipostaze de pasivitate. Nu întotdeauna reuşea. Dominantă era în acea perioadă problematica natalităţii, transferată eronat numai în responsabilitatea corpului medical. Cu diplomaţie, considerându-se reprezentant al breslei şi nu al puterii, Proca face eforturi de a semnala „conducerii de partid şi de stat“ cauzele reale ale „crahului“ natalităţii, ale creşterii mortalităţii materno-infantile şi ale deceselor secundare unor avorturi provocate. „Muncea pe brânci: la ora şase dimineaţa era la consultaţii. (Portarii „Fundeniului“ erau disperaţi să nu-i surprindă dormind sefu’.) Apoi începea programul operator. Eventual, cursuri. Se sfătuia cu şefii de secţie, între care îi aprecia în mod deosebit pe Setlacec, Anghel Popescu, Şt. Berceanu, Al. Oproiu, ori cu mai tinerii Irinel Popescu şi Ioanel Sinescu. La ora 11, intra în Minister şi începea să rezolve problemele administrative, deloc puţine, şi mai ales să acorde audienţe ascultând, uneori cu dezgust, cum colegi de-ai săi se „turnau“ unii pe alţii…

Ca ministru, realizările sale sunt într-adevăr excepţionale pentru acea perioadă, ex.: reintroducerea concursului de secundariat şi a examenelor de primariat, reînfiinţarea Bibliotecii Medicale, a ziarului „Muncitorul sanitar“ pe care şi l-a dorit „medicalizat“, salariu preferenţial pentru medicii din Delta Dunării, deschiderea unor noi spitale”, scria în urmă cu câţiva ani dr. Mihail Mihailide în revista „Viaţa Medicală”. Renumitul profesor a decedat la 7 martie 2004, în Spitalul Fundeni, a doua lui „casă“, acolo unde a dorit să fie îngrijit. L funeraliile sale a fost prezent preşedintele de atunci Ion Iliescu, iar slujba a fost oficiată de către patriarhul Teoctist. Trebuie menţionat că în ciuda tuturor performanţelor sale medicale, profesorul Eugen Proca nu-şi găseşte numele pe frontispiciul niciunui spital din România şi nici măcar al Institutului de Urologie de la Fundeni.

Aproape 500.000 de copii din Romania sunt nevaccinati cu unul sau mai multe produse din programul national de imunizare

Aproape 500.000 de copii din Romania sunt nevaccinati cu produse din programul national de imunizare. Andreea Popescu, purtator de cuvant al Ministerului Sanatatii pe probleme de vaccinare, sustine ca dozele achizitionate recent de minister vor acoperi pe deplin necesarul si ca pana la sfarsitul acestei luni va fi distribuita medicilor de familie o cantitate suplimentara de 420.000 de doze de vaccin BCG, care va asigura necesarul pentru o perioada de cel putin un an, iar de luni vor fi livrate peste 330.000 de doze de vaccin ROR, potrivit News.ro. Ea spune ca Ministerul Sanatatii a avut dificultati in aprovizionarea cu vaccinul hepatitic B pediatric, dar problema a fost rezolvata.



Din informatiile transmise de catre Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile, la data de 31 mai au fost raportate urmatoarele date legate de numarul de copii nevaccinati cu vaccinurile cuprinse in cadrul Calendarului National de Vaccinare: 11.973 nevaccinati cu BCG, 27.499 cu hepatitic B pediatric, 89.990 cu hexavalent, 164.828 cu ROR, 109.286 cu teravalent si 88.112 cu difterotetanic.

Recuperarea la vaccinare se realizeaza de catre medicii de familie, care programeaza parintii la vaccinare sau pentru recuperarea la imunizare a copiilor, astfel ca numarul exact al copiilor care vor fi recuperati nu se cunoaste, acesta fiind in functie de numarul medicilor de familie care vor chema copiii la vaccinare, dar si de numarul de parinti care vor accepta sa se prezinte cu copiii la imunizare, a precizat Andreea Popescu, intr-un material transmis la cererea News.ro.


Referitor la criteriile de programare a copiilor pentru vaccinare, reprezentanta Ministerului Sanatatii a spus ca aceasta se face in functie de varsta.

"Programarea la vaccinare se realizeaza in functie de varsta recomandata in Calendarul National de Vaccinare. Fiecare medic de familie catagrafiaza lunar copiii pentru fiecare tip de vaccin in parte (eligibili la vaccinare + restantieri). Vaccinarea copiilor eligibili si recuperarea la vaccinare se realizeaza in functie de implicarea medicilor de familie in procesul de vaccinare, cat si de raspunsul parintilor la solicitarea medicilor de familie in vederea vaccinarii copiilor￢, a mai spus Andreea Popescu.

Intrebata daca stocurile de vaccin vor permite recupera tuturor copiilor, reprezentata Ministerului Sanatatii pe probleme de imunizare a sustinut ca produsele achizitionate recent de minister vor acoperi pe deplin necesarul.

"Toti copiii vor fi imunizati, atat cei eligibili, cat si restantierii. Pentru toate tipurile de vaccinuri, cantitatile care s-au achizitionat de catre minister si care se vor achizitiona pe viitor vor acoperi pe deplin necesarul de vaccinuri pentru toti copiii. Astfel, din datele raportate de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile, la data de 31 mai 2017 existau urmatoarele stocuri de vaccinuri: Vaccin BCG - 200.380 doze, Vaccin hepatitic B pediatric - 7181 doze, Vaccin DTPa - VPI - HiB - HB ( hexavalent) - 42.700 doze, Vaccin ROR - 109.891 doze si Vaccin DTPa ￢ VPI (tetravalent) - 51.183 doze", a adaugat Popescu.

In ceea ce priveste urmatoarele livrari ale vaccinurilor, Popescu a spus ca Ministerul Sanatatii va distribui pana la sfarsitul lunii iulie o cantitate suplimentara de 420.000 de doze de vaccin BCG care va asigura necesarul de vaccin pentru o perioada de cel putin un an.

"Ministerul Sanatatii a distribuit in aceasta saptamana o cantitate suplimentara de 245.498 de doze vaccin hexavalent, fata de cele 164.229 de doze livrate deja in lunile aprilie si mai. Ultima transa livrata in cantitate de 245.498 de doze de vaccin hexavalent asigura necesarul pentru vaccinarea copiilor pentru o perioada de aproximativ cinci luni. Referitor la vaccinul hepatitic B pediatric, Ministerul Sanatatii a intampinat cateva dificultati in aprovizionare din cauza absentei de pe piata a disponibilitatii producatorilor de a livra produsul. Cu toate acestea, problema a fost remediata rapid. Pe de o parte, Ministerul Sanatatii a achizitionat de la producatorul GlaxoSmithKline S.R.L. cantitatea de 5.000 doze vaccin hepatitic B pediatric, care a fost deja distribuita catre directiile de sanatate publica judetene si catre toate maternitatile din tara pentru vaccinarea cu prioritate a nou-nascutilor cu mame avand AgHBs pozitive. Pe de alta parte, Ministerul Sanatatii a incheiat contractul pentru achizitionarea unei cantitati de 100.000 doze vaccin hepatitic B cu producatorul GlaxoSmithKline S.R.L, vaccinul urmand a fi distribuit catre directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti la inceputul lunii septembrie 2017￢, a explicat Andreea Popescu.

Referitor la vaccinul ROR, Ministerul Sanatatii a incheiat pana in acest moment trei contracte pentru furnizarea acestuia. Astfel, a fost achizitionata si livrata in teritoriu cantitatea de 109.000 de doze vaccin ROR, suplimentata cu alte 9.812 doze de vaccin, urmand ca incepand de luni sa se livreze cantitatea de 333.810 de doze de vaccin ROR direct la sediile directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti de catre furnizorul S.C.Farmexpert DCI S.R.L, a mai spus sursa citata.

Totodata, Ministerul Sanatatii a achizitionat pana in acest moment o cantitate de 153.800 de doze vaccin DTPa ￢ VPI (tetravalent), iar pana la sfarsitul lunii august va fi livrata o cantitate noua de 168.200 de doze vaccin tetravalent. Tot in acest an, Ministerul Sanatatii a achizitionat vaccin pe nevoie speciale de la Unifarm.

"Este vorba despre vaccinul BCG prin eliberarea de catre Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale a Autorizatiei pentru furnizare a medicamentelor pentru nevoi speciale, prin intermediul C.N.Unifarm S.A. de la producatorul bulgar Bul Bio - National Center of Infectious and Parasitic Diseases Ltd. (BB-NCIPD Ltd.). Contractul pentru furnizarea cantitatii de 550.000 doze vaccin BCG a fost incheiat cu CN Unifarm SA si are o valoare totala de 4.556.200 de lei cu TVA", a explicat Popescu.

Legat de distributia vaccinurilor in farmacii, reprezentanta Ministerului Sanatatii a sustinut ca responsabil pentru acest sistem (distributia vaccinurilor prin farmacii) este numai producatorul de vaccin sau distribuitorul acestuia.

Problemele cu vaccinul hexavalent au inceput in 2014, cand in lipsa vaccinului pentavalent s-a decis inlocuirea lui. Incepand cu anul 2014, din cauza absentei vaccinului pentavalent (utilizat in schema nationala la varsta de 4 luni), s-a luat decizia de inlocuire a acestuia cu vaccinul hexavalent, iar schema nationala de imunizare a fost adaptata, astfel incat in prezent sunt administrate trei doze de vaccin hexavalent. Totodata, incepand cu acelasi an producatorul Sanofi Pasteur a intampinat o serie de probleme de fabricatie, astfel incat derularea contractelor incheiate cu Ministerul Sanatatii s-a realizat cu mare dificultate. In anul 2015, furnizorul SC Polisano SRL a livrat vaccinul hexavalent ￢ HEXACIMA cu intarziere, existand si in acest an discontinuitati in aprovizionarea medicilor de familie cu acest vaccin. Prin urmare, au fost dificultati in asigurarea vaccinului pentru continuarea procesului de vaccinare a copiilor.

In anul 2016, Ministerul Sanatatii a intampinat aceleasi dificultati in aprovizionarea cu vaccin. MS a achizitionat vaccinul hexavalent ￢ Hexaxim in cantitate de 107.300 doze, initial destinat pentru piata din Kazahstan pentru asigurarea cantitatilor necesare de vaccin, dar aceasta a fost insuficienta pentru acoperirea necesarului de vaccin pentru restantierii la vaccinare, cat si pentru copiii eligibili la vaccinare.

Pe fondul incapacitatii de livrare a vaccinului de catre furnizorul SC Polisano SRL, acesta a intampinat dificultati financiare majore, ceea ce a determinat restrangerea activitatii, astfel ca Ministerul Sanatatii a reziliat Acordul Cadru incheiat. Prin urmare, intarzierile frecvente in livrarea vaccinului hexavalent si cantitatile insuficiente au fost factorii care au condus, cumulativ, la aparitia unui numar destul de mare de copii nevaccinati cu acest vaccin.

La fiecare 6 ore un medic român pleacă din ţară. Imaginea nefardată a dezastrului din Sănătate

Lipsa de echipamente din spitalele de stat, în special din unităţile din provincie, care să asigure realizarea investigaţiilor dar şi a intervenţiilor, corelată cu veniturile sunt principalele cauze ce îi determină pe medici să plece în străinătate pentru a profesa. Doar anul trecut peste 1.800 de medici au cerut documente pentru a putea profesa în străinătate, păstrându-se ritmul plecării acestora din ţară, înregistrat în ultimii ani. Mai exact, la fiecare şase ore un doctor pleacă din România.

Migraţia medicilor nu s-a oprit, principalele motive pentru care aleg să plece din ţară sunt accepţiunea profesiei în societate, posibilitatea de formare profesională şi apoi veniturile. Tinerii care se formează în mari centre universitare dar ajung în spitale din oraşe mici, în Caracal sau Sânnicolau, îşi dau seama că nu au cum să se dezvolte profesional pentru că lipsesc echipamentele din spitale”, a spus pentru ZF Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), scrie Ziarul Financiar.

Anul trecut, Colegiul Medicilor din România a eliberat 1.462 de certificate profesionale curente şi 425 de adeverinţe de nemembru, ceea ce indică faptul că 1.887 de medici şi-au exprimat intenţia de a profesa în străinătate. Cu un an în urmă, erau 2.269 de solicitări din partea medicilor pentru a pleca la muncă în străinătate. Aceste cifre reflectă numărul medicilor care şi-au manifestat intenţia de a profesa în strainătate, nu a celor care au plecat efectiv”, potrivit CMR. Medicii care doresc să profeseze în străinătate pot obţine de la Colegiul Medicilor fie certificatul profesional curent (pentru medicii membri al CMR), fie adeverinţa care atestă că nu sunt membri ai Colegiului, în cazul medicilor care îndeplinesc această condiţie, au mai transmis oficialii CMR.

Potrivit datelor Colegiului Medicilor furnizate anul trecut, peste 14.500 de medici români au solicitat până actele necesare pentru a putea profesa în afara ţării în ultimii şase ani, cel mai mare „exod“ fiind în­re­gistrat în 2011, când aproa­pe 3.000 de doctori au fost interesaţi să plece din ţară

Raportările care ajung la Colegiul Medicilor de la organizaţiile profesionale din alte state arată că ţările preferate de medicii care aleg să lucreze peste hotare sunt Germania (4.062 de medici români în prezent), Franţa (peste 4.000 de medici români) şi Marea Britanie (2.463 de medici în prezent), dar şi Belgia, Italia sau Spania.

Dezastrul din Sănătate: ne-a întrecut Surinam-ul la investiţii

Lipsa de echipamente din spitalele de stat, în special din unităţile din provincie, care să asigure realizarea investigaţiilor dar şi a intervenţiilor, corelată cu veniturile sunt principalele cauze ce îi determină pe medici să plece în străinătate pentru a profesa. Dezastrul din sistemul de sănătate este relevat şi de un raport al Curţii de Conturi care a analizat modul în care Ministerul Sănătăţii a făcut investiţii în unităţile sanitare arată că, în perioada 2011-2015, ţara noastră s-a situat pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate.

Situaţia nu este mai roz nici când ne uităm la clasamentul mondial al investiţiilor în sistemul sanitar. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, suntem depăşiţi de ţări precum Surinam, Cambodgia, Belarus sau Albania. Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale şi incompetenţa alocării banilor şi resurselor materiale către unităţile medicale care aveau nevoie de investiţii în vederea renovării secţiilor, achiziţionării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienţilor sau deschiderea de noi secţii moderne de tratament.

Acest lucru este susţinut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că numai folosind aceşti bani se puteau achiziţiona un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preţ mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preţ de achiziţie mediu realizat la nivelul unităţilor sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unităţi sanitare, asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE şi la acest capitol. În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii s-a trezit în situaţia imposibilităţii de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.

Poziția Asociației Distribuitorilor Europeni de Medicamente legată de criza medicamentelor din România

Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) atrage atenția tuturor factorilor implicați asupra consecințelor lipsei unor medicamente din farmaciile din România, precum și a dezinformării populației cu privire la această situație:

“ADEM consideră că această situație gravă se datorează deciziilor politice eronate ale reprezentanților autorităților, și anume cei care au stabilit politicile de prețuri la medicamente. Acest model economic a fost folosit ca instrument politic de factorii de decizie, indiferent de guvern, prin promovarea ideii că se urmarește scăderea prețului la medicamente și deci, un acces mai facil al populației la acestea. Însă, acest model de calcul nesustenabil, a dus la decizia producătorilor de retragere de pe piața românească a sute de medicamente”, se menționează într-un comunicat emis de ADEM.

Dacă la începutul lui 2015 numărul medicamentelor înregistrate în România depășea 6.000, până în prezent, un sfert dintre medicamente au fost retrase oficial de producători. Numai din 2016 și până acum, peste 600 de medicamente au fost retrase de pe piață iar alte câteva sute au fost înregistrate cu notificare pentru retragere.

În ultimele luni, numărul notificărilor de retragere de pe piața românească a crescut considerabil, iar acest lucru va duce în perioada următoare la o criză fără precedent a medicamentelor, în special a celor pentru boli grave sau rare, acolo unde pacienții au nevoie imediată și neîngrădită de acces la tratament.

“Cum situația este puțin cunoscută de publicul larg, mai mulți politicieni, cunoscând criza care va urma, precum și rolul pe care l-au avut în aceasta, au lansat în spațiul public ideea că responsabilitatea pentru criza actuală, pentru cele trecute și pentru cele viitoare aparține societăților care desfășoară activități de comerț intracomunitar cu medicamente. Nimic mai fals.

Comerțul intracomunitar cu medicamente, denumit în spațiul public export și import paralel de medicamente, funcționează după legi stricte, sub autoritatea legislației Uniunii Europene, prin prevalarea principiului de asigurare a serviciului public conform OMS 269/2017.

Comerțul intracomunitar cu medicamente contribuie la atenuarea deficitului creat de schemele de management al stocurilor aplicate de producători, prin satisfacerea cererii prin importuri. Astfel, niciun medicament nu este exportat atunci când stocurile din țară sunt insuficiente. Medicamentele exportate prin activitatea denumită export paralel sunt cele care există în cantități suficiente pe termen scurt și mediu în stocul distribuitorilor din țară, o parte dintre acestea fiind în situația de suprastoc. De altfel, conform OMS 1345/2017, societățile care realizează comerț intracomunitar au obligația legală de raportare zilnică a stocurilor de medicamente.

Aceasta activitate legală, reglementată corespunzător, reprezintă o formă de concurență la nivel de preț incomodă pentru marii producători de medicamente, prin diminuarea puterii de piață a acestora, inclusiv pozițiile dominante de pe piețele farmaceutice”, mai subliniază ADEM.

În prezent, pe platforma https://medicamentelipsa.ms.ro/ elaborată de Ministerul Sănătății pentru pacienți, medici, farmaciști și asociații, în vederea raportării medicamentelor care lipsesc din farmacii, nu există niciun medicament care să facă obiectul unor exporturi ale societăților membre ADEM.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a emis în Decembrie 2015 documentul cu titlul “Developing a proactive approach to the prevention of medicines shortages due to manufacturing and quality problems” (https://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Report/2016/01/WC500200281.pdf), în care sunt menționate preocupările Agenției pentru lipsa unor medicamente din stocuri și cauzele acesteia. Medicamentele exportate sau importate paralel nu au fost nominalizate ca și cauză a acestor deficiențe, dimpotrivă, conform documentului emis de EMA, tranzacțiile intrcomunitare sunt considerate ca fiind de ajutor atunci când pe una dintre piețe există deficit dintr-un anumit medicament.

În ultimii 6 ani, nivelul pieței intracomunitare în acest segment, a fost de peste 4,5 miliarde EUR în Uniunea Europeană, din care piața din România a reprezentat aproximativ 250-300 milioane EUR. În acest domeniu sunt angajate peste 10.000 de persoane la nivel comunitar.

Membrii ADEM au înregistrat o cifră de afaceri de peste 70 milioane EUR, care reprezintă exporturi și importuri de medicamente. Diferența până la suma totală de aproximativ 250-300 milioane EUR în România, o reprezintă activitatea unor distribuitori de medicamente din România și a altor societăți prezente pe piață.

ADEM România lucrează la o propunere legislativă adresată autorităților competente naționale de a include medicamentele importate paralel în lista de rambursări pentru a permite accesul pacienților din România la medicamentele retrase de producători din motive comerciale și inaccesibile pentru pacienții români la prețurile curente.

Ca și concluzie, ADEM atrage atenția asupra crizei care se manifestă în România din cauza lipsei unor medicamente din farmacii, precum și încercării de intoxicare cu informații complet false, conform cărora la originea acestei crize se află activitatea de comerț intracomunitar.

ADEM își va respecta și onora toate angajamentele legale, precum și cele etice cu privire la activitățile comerciale ale membrilor săi, prin asigurarea tuturor factorilor interesați în mod onest de această problemă, de faptul că activitatea de serviciul public va guverna, ca și până acum, această activitate.

Despre ADEM
Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) este o organizație neguvernamentală, fără scop patrimonial, care reprezintă deținători de autorizații de distribuție angro, ce operează în afara lanțului de distribuție clasic stabilit de o anumită companie (DAPP/reprezentant local al acestuia), în conformitate cu Articolele 28 și 30 ale tratatului European. ADEM este membră a European Association of Euro-Pharmaceutical Companies (EAEPC). EAEPC înglobează peste 80 de firme din 23 de țări aparținând Spațiului Economic European (SEE). În vederea implementării Directivei medicamentelor contrafăcute 2011/62/EU până în februarie 2019, EAEPC alături de EFPIA, EGA, PGEU, GIRP este membru fondator al Organizației Europene de Verificare a Medicamentului (EMVO). EMVO urmărește implementarea unor reglementări care să asigure un nivel de protecție al sănătății publice pe tot teritoriul Uniunii și să evite denaturările de pe piețele interne.

ADEM reunește șase companii membre. Acestea efectuează operațiuni comerciale și îndeplinesc obligația de serviciu public în România, conform prevederilor Legii 95/2006, OMS nr. 131/2016 și recent, conform OMS 269/2017.

ADEM este cofondator alături de ARPIM, APMGR, ADRFR și CFR al organizației de verificare a medicamentului la nivel național.
Farm. Coralia Kreyer
Director Executiv
Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente

Merita vazut ! Merita ascultat !
Jos palaria !

Medicul Cătălin Cîrstoveanu: Plicul te schimbă. Cu mulți ani în urmă ne-am dat seama de asta și am spus: „Niciodată așa ceva”

Cătălin Cîrstoveanu, şeful Secţiei de Terapie Intensivă nou născuţi din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”, a văzut de-a lungul experienței sale cum poate să schimbe plicul dat în spitale comportamentul unui medic. Iar din acest motiv această practică a fost interzisă cu desăvârșire în secția pe care o conduce. „Am trăit ambele aspecte ale acestei condiţionări, acest respect pentru medicul care te-a tratat. Știu ce înseamnă. E foarte complicat. Asta schimbă mintea, chiar dacă spui: Mulțumesc. Bine, cu plăcere. Pleci acasă. Te schimbă în timp. Cu mulți ani în urmă ne-am dat seama de asta și am spus: Niciodată așa ceva. Nici ca mulțumire, nici la început, nici la sfârșit”, a spus medicul Cîrstoveanu în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24.

„Pe cine iei primul? Sigur o să-l iei pe cel care ți-a dat un plic”

El a dat un exemplu banal, de care orice medic poate avea parte atunci când vine într-o zi la serviciu.

„E foarte simplu. Gândește-te că ai la ușă 5 oameni. Unul ți-a dat un plic, altul, nu. Oamenii stau de 3-4 ore să te aștepte. Vii obosit și spui: Haideți să vedem. Pe cine iei primul? Sigur o să-l iei pe cel care ți-a dat un plic, chiar dacă a fost de mulțumire. Și asta schimbă caracterul de imparțialitate, de a considera întâi urgența, de a lua lucrurile în sens normal. E foarte complicat. Te schimbă ușor-ușor, indiferent când se întâmplă”, avertizează medicul.

Atunci când se ajunge la condiționarea actului medical este îngrozitor, spune Cîrstoveanu, iar cei care aplică legea ar trebui să fie, fără excepție, drastici cu oricine face asta.

Alianța Pacienților Cronici solicită schimbarea conducerii interimare a Spitalului Colentina

Alianța Pacienților Cronici din România (APCR) a solicitat, marți, într-o scrisoare deschisă adresată Primăriei Capitalei, schimbarea conducerii interimare a Spitalului Colentina cu o conducere nouă, instalată prin concurs, și nu prin numire directă de către primarul general.



"Am luat la cunoștință despre tensiunile create în Spitalul Colentina din București de noua conducere numită abuziv și colorată politic, despre declarația doamnei manager, Silvi Ifrim, făcută către medici, și anume "Binele pacientului este o lozincă", despre presiunea exercitată asupra medicilor care au îndrăznit să expună situația reală din spital, despre demisia unor medici de excepție. Toate aceste motive determină APCR să ceară urgent schimbarea conducerii interimare a spitalului cu o conducere nouă, instalată prin concurs, și nu prin numire directă de către primarul general", afirmă reprezentanții APCR în scrisoarea deschisă.

Potrivit APCR, "destabilizarea" unui spital care funcționa "în normalitate cu medici de excepție care au decis să renunțe la mirajul Occidentului și să lucreze în țara lor și pentru poporul lor este o crimă împotriva cetățenilor acestei țări, comisă în numele și din interese politice".

Totodată, APCR dorește ca sistemul de sănătate să fie urgent depolitizat, iar criteriul de bază în conducerea sistemului să fie competența, și nu culoarea politică.

"Facem un ultim apel la intrarea în normalitate, rezervându-ne dreptul de a protesta prin toate căile legale vizavi de aceste ,,colorate' abuzuri. Avem speranța că sesizarea noastră va fi dezbătută în regim de urgență și vor fi luate cele mai corecte și legale măsuri. Atragem atenția că vom supraveghea atent evenimentele în desfășurare", menționează reprezentanții alianței.

Luni, neurochirurgii Ionuț Gobej și Dorin Bică au anunțat că demisionează de la Spitalul Colentina, arătând că în ultimele opt luni secția de Neurochirurgie a refuzat 60 de pacienți din cauza lipsei de personal, de consumabile și medicamente și a programului operator restricționat.

Ulterior, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a solicitat conducerii ASSMB să îi prezinte, până vineri, un raport detaliat referitor la problemele de personal și dificultățile în derularea procedurilor de achiziții de materiale medicale cu care se confruntă unitatea medicală.

Totodată, potrivit unui comunicat al PMB transmis AGERPRES, Gabriela Firea a discutat, luni, cu cei doi medici neurochirurgi demisionari despre problemele pe care le reclamă și le-a cerut să își reconsidere decizia, asigurându-i de sprijinul său.

Primarul i-a propus doctorului Gobej să preia interimar postul de șef de secție Neurochirurgie și le-a solicitat celor doi medici să îi facă o propunere pentru un director medical interimar al Spitalului Colentina.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Interviu cu neurochirurgul Ionuț Gobej. „Rezistența noastră la Spitalul Colentina? Mai bine nu mai operez nimic toată viața decât să omor un om că n-a



Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a avut ieri o discuție cu neurochirurgii Ionuț Gobej și Dorin Bica și a postat mai multe fotografii de la întâlnire pe Facebook.

„Ne-am gândit ce înseamnă rezistența noastră în Spitalul Colentina. Dacă mai rezistam însemna să facem compromisuri în actul medical. Și nu vrem să facem asta, n-am făcut-o niciodată și... mai bine nu mai operezi nimic toată viața decât să omor un om că n-am avut un fir. E simplu”, spune doctorul Ionuț Gobej, până luni dimineață neurochirurg în echipa Spitalului Colentina.

Împreună cu colegul său, doctorul Dorin Bică, alături de care a fondat, în mai 2015, Secția de Neurochirurgie a Spitalului, Gobej a demisionat de la Colentina. Iar motivele le-au enumerat, pe scurt, în demisia postată și pe Facebook. Practic, erau aceleași care i-au făcut pe cei doi medici să vorbească și în februarie 2017, când la conducerea spitalului a venit Silvi Ifrim, numită în funcție de primarul Gabriela Firea: „Termenii proiectului Neurochirurgie Colentina s-au schimbat dramatic”, scria Gobej în hârtia ce primise la Registratură numărul 15123 / 04.09.2017. O hârtie care va rămâne în mapa managerului pentru că, spune medicul, nimic nu îl va face să revină asupra deciziei luate: „Ar fi o dovadă de neseriozitate dusă la extrem ca peste o săptămână să îmi retrag demisia. E ceva exotic. Nu mă caracterizează”.

Afirmația vine la scurt timp după întâlnirea pe care Gobej și Bică au avut-o luni după-amiază cu primarul Capitalei, Gabriela Firea. Într-o discuție telefonică, Ionuț Gobej (37 ani) vorbește pentru Republica despre „schimbarea macazului”, despre secția de neurochirurgie pe care a înființat-o alături de colegul și prietenul său, Dorin Bică, despre șpagă, „pedepse” și promisiunile neonorate ale oamenilor din sistemul de sănătate publică.


„Ne-am trezit pe o turnantă care a durat opt luni, dar în sens invers, spre distrugerea acestei secții, dar și a Terapiei Intensive”, asta afirmați în demisia dumneavoastră. Vorbiți despre imposibilitatea asigurării unui act medical decent, vorbiți de lipsa consumabilelor, de un banal fir chirurgical, de personalul insufficient, de un program operator normat, de hărțuire. Unele dintre motivele invocate sunt același care, în februarie 2017, v-au determinat să îi cereți public demisia managerului Silvi Ifrim. Ce s-a schimbat până astăzi?

Absolut nimic.

I-ați cerut ceva managerului? Referate, petiții..

Noi și secția de Terapie intensivă am trimis zeci de referate, - care nu au avut vreun ecou -, și le-am trimis nu doar administrației spitalului, ci și altor instituții ale statului, care au ca responsabilitate activitatea medicală în Spitalul Colentina.

Și, care au fost rezultatele?

Am avut promisiuni care până în acest moment nu au fost respectate. Nenumărate promisiuni fără ceva concret la final.

După episodul din februarie 2017, când managerul Silvi Ifrim a spus că problemele se vor rezolva în interiorul spitalului și nu în spațiul public, ați mai interacționat cu aceasta? Dumneavoastră sau doctorul Bică?

Mai mult instituțional în ultimul timp, pentru că ne-am dat seama că orice tentativă de dialog nu aduce nimic bun.

Ați simțit în cele opt luni de zile că v-ar vrea plecați din secția de Neurochirurgie?

Pot să vă spun, de exemplu, că tot vorbeam de hărțuire în demisia noastră, că a interogat persoane din Administrație că de ce nu am fost pedepsiți că nu am scris nu știu ce protocoale operatorii. Răspunsul a fost în favoarea noastră. Directorul medical a fost tot timpul în favoarea noastră și i-a explicat managerului că acele protocoale existau menționate și că, pentru a fi scrise peste tot, ar fi fost cazul să fie angajat cineva la Registratură, că nu e cazul să fim pedepsiți. Cu alte cuvinte, făcea tot ce îi stătea în putere să ne creeze probleme, să ne șicaneze. Erau controale zilnice în secțiile noastre: se numărau pacienții, se numărau paturile, de parcă dispărea cineva de la o zi la alta. Erau tot felul de rapoarte, lucruri care au dus practic la stresarea personalului și la desfășurarea activității într-o atmosferă proastă.

Credeți că programul acesta de a nu intra în sala de operații după ora 15.00 se va menține și după demisia dumneavoastră? Sau credeți că a fost o decizie asumată de management pentru a vă convinge să plecați?

Nu cred că a fost impus ca să plecăm. Cred că nu a vrut să ne creeze condițiile ca să ne desfășurăm activitatea. Acum nu știu ce au gândit: dacă vor să plecăm, dacă nu... Nu știu ce să vă răspund la întrebarea asta. Ar fi doar o părere, ceva subiectiv.

Ar fi putut fi colegi din alte secții, care să fi folosit sala în afara programului de lucru oficial?

Nu există așa ceva.

Există vreo „dedicație” pentru altcineva, ca această persoană să vină să opereze în secția de Neurochirurgie de la Colentina?

Asta puteți constata singuri.

Menționați în demisie și o a doua sală de operații la Neurochirurgie, sală care urma să fie dată în folosință anul acesta. Ce s-a întâmplat cu ea?

Proiectul inițial de la Colentina prevedea o dezvoltare etapizată. În prima etapă era o sală de operații dotată la standarde înalte, unde noi – doctorul Bica și cu mine – am început să operăm, și o a doua etapă, care prevedea alți doi neurochirurgi, care au și venit, și o nouă sală dotată plus personal angajat. Practic așa am fi putut lucra la capacitate maximă. Urma să facem și neurochirurgie vasculară. Proiectul era foarte amplu și foarte frumos, pe un trend ascendent. Și atunci era o lipsă de personal, dar nu majoră, pentru că întotdeauna am găsit înțelegere de la managementul anterior să primim personal. Managementul găsise și soluția plății orelor suplimentare și practic oamenii nu stăteau peste program să lucreze gratis pentru spital, că e Gobej mare doctor. N-am putut să tolerăm situația asta în care am fost puși din ianuarie 2017, când criza de personal s-a acutizat și nu a existat nicio voință de a angaja personal din partea managerului actual. Din ianuarie si pana in prezent a plecat un om din sectia Terapie intensiva si nu a fost angajat nimeni in loc. Practic, proiectul a fost deturnat. Dacă până atunci făcusem cazuri cu o complexitate ridicată, lucrurile au involuat până astăzi, când facem lucruri cu grad mic și mediu de dificultate. Or nu pentru asta am venit în Colentina. Am venit să facem chirurgie de înaltă performanță aici și, din păcate, termenii proiectului inițial s-au schimbat radical. Am ajuns în situația limită în care nu mai putem acorda servicii neurochirurgicale pacienților noștri în condiții de securitate pentru ei. Pentru niciunul, indiferent cât de simplă sau de complicată ar fi intervenția respectivă.

Aminteați în demisie că ați fost nevoiți să refuzați 60 de pacienți cu tumori cerebrale.

60 de pacienți cu tumori cerebrale complexe, că de refuzat au fost mult mai mulți. E vorba și de pacienți care necesitau o intervenție cât mai rapidă, adică timpul în care ar fi decedat fără intervenție putea fi și de două săptămâni. Or, noi aveam liste cu timp de așteptare de peste două luni și jumătate. Era inacceptabil să îi punem pe lista de așteptare. Iar acest timp – de două luni și jumătate – este o cauză a inexistenței personalului, a limitării programului operator, a inexistenței celei de-a doua săli de operații... Practic, toate acestea ne-au adus în situația de astăzi.

Comunicat de presă - Laurențiu Leoreanu (PNL)

COMUNICAT DE PRESĂ - CE S-A ÎNTÂMPLAT LA CNAS E O CRIMĂ ÎN MASĂ. MINISTRUL SĂNĂTĂȚII SĂ VINĂ ÎN PARLAMENT SĂ DEA EXPLICAȚII PENTRU NOMINALIZAREA LUI MARIAN BURCEA LA ȘEFIA INSTITUȚIEI

Vicepreședintele liberal Laurențiu Leoreanu a solicitat ministrului Sănătății, Florian Bodog, să vină în Parlament pentru a da explicații în legătură cu nominalizarea lui Marian Burcea la șefia CNAS, punctând că ce s-a întâmplat la șefia instituției este o crimă în masă:

'Detaliile fraudei masive de la Casa Națională de Sănătate sunt înfiorătoare: decontarea unor servicii de îngrijiri medicale fictive pe baza a sute de dosare medicale întocmite în fals, refuzul de a acorda servicii medicale pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de acestea, o valoare totală a fraudei de circa 13.200.000 de lei. Pe scurt, ce s-a întâmplat la CNAS în ultimele luni este o crimă în masă. Reamintesc faptul că Marian Burcea a fost nominalizat de ministrul Sănătății, Florian Bodog, pe data de 17 martie 2017 în funcția de președinte al CNAS, acesta fiind numit în această poziție de fostul premier Sorin Grindeanu. De aceea, îi solicit ministrului Sănătății să vină în Parlament și să explice care au fost motivele care au condus la nominalizarea lui Marian Burcea la șefia instituției, dacă a monitorizat în vreun fel activitatea CNAS și cum s-a putut ajunge la un astfel de caz tulburător. Dincolo de răspunderea penală a celor implicați în dosar, o răspundere politică aparține ministrului Bodog. De aceea, consider că este necesar să dea explicații în Parlament'.

Vicepreședintele PNL a adăugat că realitatea din spitale arată că sistemul de sănătate este în colaps: 'Situația dificilă în care se află sănătatea impune o reacție pe măsură: nu trebuie să mai ascundem mizeria sub preș, iar situația de la CNAS este simptomatică pentru un sistem care e la pământ. Cazul celor doi neurochirurgi de prestigiu care au demisionat de la spitalul Colentina din cauza politizării excesive a sistemului și care le făcea imposibilă exercitarea atribuțiilor sau știrea că serviciile de ambulanță din țară au rămas fără benzină arată cât de gravă este realitatea. Dacă Parlamentul dominat de PSD tot înființează comisii de anchetă după placul domnului Liviu Dragnea și al căror singur scop este crearea unor perdele de fum, cred că este indicat ca domnul ministru Florian Bodog măcar să vină în fața Parlamentului și să dea explicații în legătură cu cazul de la CNAS. Presupun că nu are nimic de ascuns, nu?'

Laurențiu Leoreanu

Vicepreședinte PNL

INTERCEPTĂRI. Cum era manipulat sistemul informatic al CNAS pentru decontări fictive

Fostul şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, arestat în dosarul fraudei de 3 milioane de euro din bugetul pentru îngrijiri la domiciliu, vrea să fie eliberat din arest. Cererea sa şi a celorlalţi funcţionari arestaţi în dosar se judecă săptămâna viitoare, la Curtea Supremă. Între timp, apar informaţii despre cum frauda era mascată în sistemul informatic al CNAS, cu sprijinul unor medici şi asistente. Asiguraţii sprijineau, fără ştirea lor, gruparea: cardurile de sănătate le erau cerute sub diverse pretexte, apoi folosite pentru justificarea decontării unor servicii fictive.

Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este acuzat că a închis ochii la reclamaţiile care scoteau la iveală mai multe metode de fraudare a bugetului instituţiei.

Colaborator: Am lăsat şi eu o adresă cu o rugăminte, ca măcar la clauze speciale să introducă să avem obligaţia ca pentru fiecare asistentă medicală să aibă infrastructură: calculator, laptop, token şi cititor, la contractare.

Funcţionar CASMB: Nu e neapărat să le foloseşti dacă le ai, ştiţi cum se zice!

Sursa: referat arestare

Procurorii anticorupţie au descoperit că, de multe ori, pacienţilor li se cereau cardurile de sănătate sub pretextul validării serviciilor medicale.

Asistent medical: La un moment dat, a vrut să-mi dea mie cardu' să-l înapoiez pacientei şi zic: «Măi, nu ştiu dacă e bine să mi-l dai mie». Şi până la urmă zice: «Lasă, lasă, că vin eu». (..) Sau altădată îl lua şi zice: «Ţi-l aduc eu mâine». Sau îl aducea după o săptămână.

Colaborator: Se valida cardul în fiecare zi.

Sursa: referat arestare

Aşa se face că, în momentul în care pacientul chiar avea nevoie de îngrijiri la domiciliu, afla că îşi epuizase cele 90 de zile la care avea dreptul pe an. Anchetatorii au descoperit şi că, pentru a obţine recomandarea medicală pentru îngrijire la domiciliu, reprezentanţii firmelor mituiau medici.

Reprezentant firmă 1: Dacă eu mă duc cu pacientu', adică e cunoştinţa mea, e aşa... mai trebuie să decartez la medic?

Reprezentant firmă 2: Depinde acuma... ce relaţie ai cu doctorul!

Reprezentant firmă 1: Relaţie... Eu zic că la ăştia găsiţi de mine, nu... Zic mai subţireanu', părerea mea!

Reprezentant firmă 2: Da, aşa zic şi eu! Adică tot trebuie să-i duci ceva, o cafea, o floare, nu ştiu.

Sursa: referat arestare

Medicii şi asistentele, care primeau pentru fiecare caz până la 100 de lei, furnizau datele de identificare ale unor asiguraţi. Aşa se face că un pacient internat la un azil privat apărea în acte drept beneficiar al îngrijirilor la domiciliu. În alte cazuri, anchetatorii au descoperit că pacienţi teoretic imobilizaţi la pat îşi făceau singuri piaţa sau treburile casnice.

CONSTANȚA, TULCEA: Motivele pentru care peste jumătate din farmacii riscă să se închidă. Memoriu către Ministerul Sănătății



Peste jumătate dintre farmacii riscă să se închidă, deoarece nu se vor putea conforma noilor norme referitoare la spațiul în care își pot desfășura activitatea.

În Constanța funcționează aproximativ 200 de farmacii, și potrivit președintelui Colegiului Farmaciștilor filiala Constanța, Vasile Rizea, impunerea de a avea vestiarul într-o încăpere separată le va pune în dificultate.

Nemulțuniți și de faptul că nu au fost consultați, farmaciștii au timis Ministerului Sănătății un memoriu prin care solicită reconsiderarea acestei prevederi.

Iată care sunt argumentele:

„Vestiarul nu are legătură cu circuitul medicamentului, cu pacienții și nu afectează serviciile farmaceutice. Vesitiarul, de fapt, este un dulap în care omul își lasă haina, își ia halatul și lucrează, deci să fac o încăpere în care să țin un dulap, mi se pare aberant”, Vasile Rizea,președintele Colegiului Farmaciștilor filiala Constanța.

Pentru a fi siguri că aceste solicitări vor fi luate în considerare, chiar astăzi, președintele Colegiului Farmaciștilor din România are o întâlnire cu MinIstrul Sănătății, Florian Bodog, precizează Valentina Călin, președintele Colegiului Farmaciștilor Tulcea.

„Minstrul Sănătății a luat la cunoștiință toate solicitările și nu cred că vestiarul este încăperea care să asigure serviciul de calitate privind serviciile farmaceutice pentru pacienți”, declară Valentina Călin.

În județul Tulcea multe dintre cele 80 de farmacii au încăperi distincte ca vestiare, însă, pentru celelalte va fi o problemă, este de părere Valentina Călin.

„De exemplu, farmaciile mele au vestiar separat, nu am anticipat acest lucru, le-am făcul de la început. Dar sunt farmacii autorizate conform normelor de la vremea aceea, adică nu a încălcat nimeni nimic. Dacă se dorește reconfigurarea retroactiv,atunci va fi o problemă. Mă gândesc că domnul Ministru va avea înțelepciunea să nu aplice retroactiv. Așteptăm să vedem ce părere are”, a completat președintele Colegiului Farmaciștilor Tulcea.

Liliana Mihai, director general CNAS: Asiguraţii vor primi de anul viitor o scrisoare cu serviciile medicale decontate de Casă.

CNAS vrea să trimită, din primul trimestru al anului viitor, o scrisoare către asiguraţi care să prezinte toate serviciile medicale primite de aceştia şi decontate de Casă, inclusiv cele din sistemul de stat şi cel privat, a spus la ZF Health&Pharma Summit Liliana Mihai, director general al CNAS.



Astfel, asiguratul va vedea dacă a beneficiat sau nu de acele servicii medicale in mod efectiv. “Pe lângă metodele de control consacrate, venim cu încă o metodă eficientă de informare a asiguratului, de control.”