SUBIECT: Succese ale sportivilor romani/ persoane cu dizabilitati

6 sportivi in scaun rulant au participat la Maratonul celor 24 de ore de inot

Cluj Napoca, Targul Mures, Bucuresti, Brasov, insumand 270 de inotatori, carora li s-au alaturat 40 de arbitri voluntari. Organizatorul maratonului este Horia Ionut, prin Clubul Sportiv Sami Brasov.

Echipele au fost formate din sportivi legitimati la cluburi si sportivi amatori. Fiecare echipa a fost constituita din 12 sportivi, plus doua rezerve. Cel mai tanar participant are 5 ani jumatate, iar cel mai varsnic 66 de ani.

“La maraton au participat sase sportivi in scaun rulant. Provocarea consta in faptul ca de la an, la an, numarul acestora creste. Trei membri ai echipei au participat pentru prima data la acest eveniment sportiv. Cel mai tanar participant, Ber David, de 5 ani jumatate, face parte din echipa noastra. El a inotat 600 m in jumatate de ora. Ana, sora lui David, la cei 7 anisori a inotat 800 m in acelasi timp. Sunt foarte mandru de acesti copii.

Echipa noastra poarta numele “Actiuni impreuna” si a fost completata cu sportivi valizi. “Pot si totul e posibil la orice ora”, este deviza noastra.

Sportul este una din cele mai eficiente forme de incluziune sociala, iar participarea noastra la maraton sper sa aiba ecou, atat in randul colegilor cu dizabilitati, cat si in societate, in general”, a declarat, pentru Observatorul social, Ghiorghi Filip, capitanul echipei “Actiuni impreuna”.





Fiecare participant a inotat in regim de stafeta, maxim 30 de minute, la interval de 6 ore, venindu-i randul de 4 ori in cele 24 de ore.

Scopul evenimetului a devenit caritabil de anul trecut, cand medicii de familie brasoveni au participat la maraton pentru a veni in sprijinul copiilor cu autism. Si anul acesta medicii brasoveni au adunat 3700 de lei. Suma reprezinta tratamentul pe o durata de sase luni, al unui copil diagnosticat cu autism.

Recordul competitiei este de 107,900 km de inot.

Arbitrii contorizeaza cat inoata fiecare participant. Organizatorii au oferit 190 de premii participantilor, fiecare primind minim trei produse sportive.
Potrivit site-ului Maratonul celor 24 de ore de inot, ideea organizarii acestui maraton de inot la Brasov, a aparut in urma participarii la un turneu in Franta, turneu de polo pe apa, nu de inot. Acolo, la o saptamana dupa terminarea acestui turneu de polo, clubul sportiv "Enfants de Neptune" a organizat un maraton de 24 de ore de inot, maraton pe care ei il organizeaza anual in luna iunie.

Sportivilor Clubului Sami Brasov li s-a parut interesant acest concurs si au decis sa-l organizeze si in Brasov. Si chiar daca "Maratonul celor 24 de ore de inot" nu este primul sau singurul de acest fel, este foarte iubit. Iar participantii indirecti la acesta par sa fie si ei, de asemenea, foarte incantati de acest concurs.

"Maratonul celor 24 de ore de inot" este o competitie care are loc anual la Brasov, la inceputul lunii mai.

Competitia este inscrisa in calendarul Federatiei Romane Sportul Pentru Toti si este o competitie sportiva de masa. La aceasta competitie poate participa orice persoana, neexistand restrictii legate de varsta sau sex.

Prima editie a maratonului a avut loc in anul 1993, editie la care au fost inscrise sase echipe, ajungandu-se ca la ultima editie numarul acestora sa fie 20. Recordul competitiei a fost stabilit in 2010, la editia a XVII-a, de echipa Elite Swimming, care a incheiat competitia cu rezultatul de 107,900 km. Recordul individual a fost stabilit de Constantin Tudose la editia a XVI-a, acesta inotand in 30 de minute 2800 m.

Demonstraţie de baschet în scaun rulant la Turnu Severin Citeste mai mult: adev.ro/oqg40f



Fundaţia Motivation România anunţă organizarea a două evenimente de promovare a incluziunii persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, utilizatoare de scaune rulante. Acestea vor avea loc în perioada 25-26 mai în Drobeta Turnu Severin şi vor lua forma unei demonstraţii de baschet adaptat şi a unui seminar de instruire în comunitate privind serviciile de furnizare de scaune rulante corespunzătoare. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Cum să îi ajuţi pe copii să atingă succesul: sfaturi de la Tony Robbin... Demonstraţia de baschet în scaun rulant are drept scop promovarea abilităţilor persoanelor cu dizabilităţi şi a sportului adaptat ca modalitate eficientă de incluziune socială. Evenimentul aduce pe teren sportivi în scaune rulante care au depăşit barierele asociate dizabilităţii şi care sunt modele de urmat pentru cei care au devenit recent utilizatori de scaune rulante şi au nevoie de îndrumare.

Meciul demonstrativ de baschet va fi găzduit de Liceul Economic din Drobeta Turnu Severin, pe 25 mai, începând cu ora 10.00. Sunt invitaţi să participe atât utilizatori de scaune rulante, cât şi membri fără dizabilităţi ai comunităţii, interesaţi de sport şi curioşi să afle cum se poate dribla şi înscrie dintr-un scaun rulant.

La o zi distanţă, pe 26 mai, specialiştii Motivation organizează un Seminar de instruire în comunitate privind serviciile de furnizare de scaune rulante corespunzătoare. Evenimentul reuneşte reprezentanţi ai autorităţilor şi ai ONG-urilor locale, specialişti în lucrul cu persoane cu dizabilităţi şi utilizatori de scaune rulante. Scopul evenimentului este acela de a pregăti reprezentanţii comunităţii locale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor de scaune rulante şi pentru a-i sprijini în procesul de incluziune, astfel încât aceştia să devină membri activi ai comunităţii din care fac parte.

„În acest sens, un rol important îl are furnizarea unui scaun rulant corespunzător diagnosticului, dimensiunilor, abilităţilor şi nevoilor utilizatorului, precum şi mediului în care urmează a fi folosit, împreună cu instruirea pentru folosirea scaunului rulant şi pentru deprinderea abilităţilor de viaţă independentă, în acord cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii”, se arată într-un comunicat de presă al Fundaţiei Motivation România.

Seminarul are loc la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport, pe 26 mai, începând cu ora 11.00. Activităţile au loc în cadrul proiectului ACCESS – Dobândirea de competenţe esenţiale pentru dezvoltarea de servicii eficace oferite utilizatorilor de scaun rulant, derulat în parteneriat cu organizaţia World Vision. Aceste evenimente pot fi realizate datorită sprijinului generos al poporului American prin proiectul Advancing Partners & Communities (APC), un acord de cooperare finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională – USAID, prin Acordul nr. AID-OAA-A-12-00047, începând cu 1 Octombrie, 2012.

“Proiectul ACCESS contribuie la misiunea pe care Motivation o are de 22 de ani, aceea de a îmbunătăţi viaţa copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi. Ne adresăm atât utilizatorilor de scaune rulante, pe care îi pregătim pentru o viaţă activă şi independentă, cât şi familiilor acestora, profesioniştilor care lucrează în sfera dizabilităţii şi membrilor fără dizabilităţi ai comunităţii. Ce ne dorim este să contribuim la creşterea calităţii serviciilor pe care persoanele cu dizabilităţi locomotorii le primesc” , spune Cristian Ispas, Director General Fundaţia Motivation România.

Exemplu de voinţa! Practică baschetul în scaunul cu rotile Read more: https://www.pandurul.ro/articol/exemplu-de-vointa!-practica-baschetul-in-scaunul

A avut neşansa să rămână pe viaţă într-un scaun cu rotile, însă asta nu l-a doborât nicio clipă. Din contră, l-a ambiţionat să ducă o viaţă egală cu a celorlalţi, să muncească, să conducă o maşină şi chiar să practice un sport. Robert Gavrilescu, căci despre el este vorba, participă deseori la competiţiile de baschet, organizate de Fundaţia Motivation România, şi vrea să înfiinţeze şi la Târgu Jiu o echipă, cu sprijinul Centrului „Christian”.

Robert Gavrilescu este imobilizat într-un scaun cu rotile de mic copil şi, deşi viaţa i-a pus prea multe piedici, a reuşit astăzi să dovedească că s-a descurcat şi a făcut faţă greutăţilor la fel ca oricare dintre noi. Cu sprijinul Fundaţiei Motivation România, Robert joacă astăzi meciuri de baschet şi vrea să aducă şi alţi tineri în teren. „Am jucat baschet încă din anii liceului, aveam o echipă în cadrul şcolii speciale pentru persoane cu dizabilităţi din Bucureşti, am jucat vreo doi ani, după care am luat o pauză foarte mare pentru că am revenit acasă, în Târgu Jiu. Am venit acasă şi s-a terminat cu baschetul. De vreo câtva timp sunt implicat în cadrul Fundaţiei Motivation România şi sunt din nou pe teren”, a spus Robert Gavrilescu. Alături de fundaţie, Robert merge în toată ţara şi îi învaţă pe tinerii cu dizabilităţi cum să-şi uşureze viaţa. „Căruciorul este extensia corpului unei persoane cu dizabilităţi. Căruciorul trebuie făcut pentru fiecare persoană în parte, este ceva unic, este ceva ca un pantof, fiecare cu măsura lui. Sunt voluntar în cadrul fundaţiei, merg cu ei la prezentări, le arăt celor care sunt în cărucior cum se face un transfer de pe cărucior pe pat, în maşină, pe scaunul de toaletă”, a mai spus Robert Gavrilescu.

Multe orgolii în meci

Cât despre baschet, regulile sunt aceleaşi. Nu există privilegii, ba chiar sunt orgolii în joc. „Este puţin greu pentru că baschetul în fotoliul rulant are reguli exact ca şi baschetul normal. Coşul este tot la 3,05 metri, nu suntem privilegiaţi, se joacă în echipe a câte cinci jucători, se desfăşoară pe nişte fotolii rulante speciale, nu cele pe care le folosim de zi cu zi, au nişte apărători speciale, sunt orgolii în jocul acesta, între noi, persoanele cu dizabilităţi”, a mărturisit Robert Gavrilescu. Bărbatul vrea să înfiinţeze şi la Târgu Jiu o echipă de baschet, însă lucrurile sunt mai complicate.

„Statul nu are nevoie de serviciile mele”

Viaţa lui Robert Gavrilescu nu a fost deloc una uşoară. În urma unui vaccin administrat la vârsta de aproape doi anişori, a intrat în comă şi de atunci a rămas cu sechele de poliomielită şi paralizie la membrele inferioare. Cu o şcoala absolvită şi cu numeroase cursuri de pregătire profesională, Robert a avut tot timpul de înfruntat o societate respingătoare şi incapabilă să facă faţă cerinţelor unor oameni cu nevoi speciale. „17 ani am stat numai prin spitale-şcoli. Nu mi s-a dat prea multe şanse. Am făcut 18 ani de şcoală, am o mulţime de cursuri absolvite, aş putea oricând sta la poarta unui spital să ridic o barieră, am încercat la recepţie la un hotel, mă descurc foarte bine în engleză, spaniolă, din păcate statul nu are nevoie de serviciile mele”, a mai spus Robert Gavrilescu. Bărbatul este căsătorit, are un băiat, elev în clasa a X-a şi are propria afacere.

Protest organizat de Asociația Club Sportiv Noblesse Oblige București



Asociația Club Sportiv Noblesse Oblige București anunță că intenționează să organizeze un protest pentru a semnala nerespectarea Legii Sportului nr. 69/200, articolul 3, alineatul 3, respectiv a drepturilor persoanelor cu dizabilitati de a face sport în mod organizat, în cadrul unui club sportiv afiliat la Comitetul Național Paralimpic Român, de către Primăria Generală a Municipilui București.

“Deși legea prevede la art.3 alin.3 că ,, Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic şi mixt, în scopul dezvoltării personalităţii lor şi integrării în societate, precum şi mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate lor ” la cele patru adrese ale noastre, prin care am solicitat Primăriei Municipiului București un sediu și sprijin financiar pentru anul competițional 2017, din pacate, nu am primit decât promisiuni și amânări care nu au dus la niciun rezultat până în acest moment”, a declarat Simion Popa, președintele Asociației Club Sportiv Noblesse Oblige București.

Reprezentanții Asociației Club Sportiv Noblesse Oblige București mai cer ca un procent de cel puțin 1% din bugetul P.M.B. să fie destinat sportului bucureștenilor și un sediu, de minim 200 metri pătrați, adaptat pentru persoanele cu dizabilități unde să desfășoare activitatea.

Solicitarea pentru adunarea publică a fost făcută pentru miercuri, 14 iunie 2017, între orele 11-13, în fața Primăriei Capitalei din bulevardul Regina Elisabeta, nr. 47.

Turneu de tenis de masă pentru persoane cu dizabilități, la Cluj

200 de sportivi participă, săptămâna aceasta, la Cluj-Napoca, la a noua ediție a RITTO Romanian International Table Tenis Open (RITTO), singurul turneu de tenis de masă pentru persoane cu dizabilități din România.





"Fiecare sportiv este încadrat într-o anumită clasă, în funcție de dizabilitatea lui. Clasificatorii internaționali vin înainte de competiție și îi clasifică pe cei noi, după care ei intră în competiție la clasa la care sunt repartizați, fiecare.

Sunt 10 clase la persoanele cu dizabilități, clasele I-V sunt pentru cei în fotoliu rulant și clasele VI-X pentru cei în picioare, care au dizabilități la mâini sau picioare, dar care pot umbla', a explicat, pentru Agerpres, Anca Cherecheș, antrenorul lotului național paralimpic de tenis de masă.

Din România participă la acest turneu 26 de jucători - 20 băieți și şapte fete. "Sunt printre ei și sportivi care au jucat și înainte, dar marea lor majoritate sunt oameni care nu au practicat tenis de masă înainte de accidentare sau de a căpăta dizabilitatea pe care o au. Deci nu de mici au început marea majoritate, ci mult mai târziu", a explicat Cherecheș.

Turneul de la Cluj este ultima competiție înainte de Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro, motiv pentru care participarea de anul acesta este cea mai mare de până acum. Dintre jucătorii români, doi sportivi - Bobi Simion și Dacian Maxim - care participă la RITTO, s-au calificat și la Jocurile Paralimpice de la Rio.

Potrivit antrenoarei, cea mai mare dificultate în organizarea acestui turneu este găsirea numărului necesar de hoteluri din oraș care să aibă facilități pentru persoane cu dizabilități, respectiv rampe. De asemenea, transportul reprezintă o problemă spinoasă.

"Avem nevoie de microbuze adaptate. Avem cele două ale primăriei (din Cluj-Napoca, n. red.), dar nu ne ajung la 70 de cărucioare și atunci am mai adaptat niște microbuze, am scos scaunele, am cumpărat niște rampe. Încercăm să le oferim toate condițiile de care este nevoie", a mai spus Cherecheș.

Finala turneului se va juca duminică, 25 iunie, la Sala Sporturilor Horia Demian din Cluj.

Alex Bologa, judokanul nevăzător care poate să fie un exemplu pentru fiecare dintre noi



Faptul că Alex este un mare campion este un lucru cert. O demonstrează nenumăratele medalii şi cupe cucerite la competiţile interne şi internationale dar în special atitudinea, simplitatea şi modestia de care dă dovadă şi pe care o au doar marii campioni. Pe Alex l-am cunoscut la Sala de antrenamente a Clubului Sportiv Unio, însă trebuie să recunosc că de acest sportiv am fost fascinat mai ales după ce a adus prima medalie pentru sportul românesc la JO Paralimpice de la Rio 2016. Fără mofturi de vedetă Alex a acceptat cu mare plăcere şi destindere o conversaţie iar ce a ieşit vă relatez mai jos.

Citeste mai departe...

Fundatia Vodafone Romania



Miercuri, 19 iulie, a avut loc evenimentul de înot „Abilitățile Contează”, organizat de Fundatia Motivation Romania. Competiția, aflată deja la a șasea ediție, a adus laolaltă persoane cu și fără dizabilități, pentru a promova egalitatea de șanse și beneficiile sportului.

35 de înotători. Cinci echipe. Un sport care aduce oamenii împreună.

27 de persoane cu dizabilități, la Turneul Internațional de Tenis pentru persoane cu handicap



Turneul Internațional de Tenis pentru persoanele cu dizabilități a început astăzi, la Baza Sportivă Star din Bascov , județul Argeș.

În competiție s-au înscris 27 de sportivi cu dizabilități din România Croația, Grecia, Irak, Italia, Spania, Turcia și Republica Moldova. Printre ei se numără sportivi situați în primii 100 tenismeni cu dizabilități din lume. Și președintele competiției, Alexandru Flavian Crăciun, face parte din categoria sportivilor care participă la astfel de competiții, în acest moment, el ocupând locul 535 mondial.

În paralel, va exista și un turneu de consolare pentru sportivii care nu se vor califica în etapele superioare.

Turneul Internațional de Tenis pentru persoanele cu dizabilități se va încheia duminica, atunci când va avea loc și festivitatea de premiere. Premiile au valoarea de 3 500 de euro pentru fiecare câștigător al probelor de simplu și dublu.

Alerg pentru ca tinerii cu dizabilități aflați în grija Motivation să facă sport!

Sunt voluntar din partea Oracle și am decis să particip la Maratonul Internațional București din dorința de a sprijini unul din cele mai importante proiecte ale Fundației Motivation.

Cred cu tărie că dacă numărul celor implicați în diverse campanii va crește, atunci și schimbarea generată va fi mai mare. De aceea, orice contribuție cât ar fi de mică, poate produce un impact pozitiv.

Este important să știți că sumele donate vor fi utilizate după cum urmează:

- Șase tineri cu dizabilități medii și severe aflați în grija Fundației Motivation vor participa săptămânal, sub îndrumarea specialiștilor organizației, la activități sportive într-o sală de sport închiriată în comunitate

- Șase tineri cu dizabilități medii și severe aflați în grija Fundației Motivation vor participa la o tabără sportivă

- Achiziționarea de echipament sportiv pentru activitățile la care participă tinerii noștri.

Și voi vă puteți alătura!

Oameni obișnuiți cu vieți excepționale- Alexandru Nedea- Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator Mihaela Munteanu (16.09.2017)



Editiadedimineata.ro m-a dus din nou la ideea în care cred cu putere și căreia îi subscriu întreaga emisiune ”Weekend cu prieteni”, de sâmbătă (între 11.00 și 13.00) de la Radio România Iași: că avem nevoie de povești frumoase, ca să ne spălăm sufletele de urâtul din jur.

Anca Mireanu, jurnalist bucureștean, a simțit la fel și așa a luat naștere editiadedimineata.ro , un proiect editorial care vrea să aducă în prim-plan binele pe care uneori nu-l vedem în jurul nostru. Pentru că vreau ca binele să se împânzească mult, mult, am invitat-o pe Anca să îl împrăștiem împreună și dacă ea face o bucurie cititorilor săi, eu să fac o bucurie celor care ne ascultă la Radio Iași.

Așa s-au împletit ideile, așa sper să dăm mai mare putere poveștilor cu oameni obișnuiți, care au vieți excepționale și să vă umplem de speranța că se poate, că limitele sunt relative, că împreună suntem puternici.

Urmăriți aici dialogul pe care l-am avut sămbătă, 16 septembrie a.c., în direct la ”Weekend cu prieteni” cu Anca, dar și povestea excepțională a lui Alexandru Nedea, un tânăr care, după ce a reușit să mânuiască cu măiestrie și scaunul cu rotile și racheta de tenis, a transmis speranța că nu există limite și altora.

Wheelchair Tennis Open



P.S. Aici la noi sau pretutindeni in lume voiinta si perseverenta conteaza mult, mult !
Cinste lor !

Campania #NICIOSCUZĂ, un proiect ambițios care te învață să renunți la scuze și să depășești barierele de orice fel



În România, Comitetul Național Paralimpic și JYSK România au inițiat un proiect ambițios de integrare prin sport. Este vorba despre campania de responsabilitate socială #Nicioscuză, promovată de trei sportivi cu dizabilități. Fiecare dintre ei are o poveste uimitoare de viață, care ne arată că motivația vine întotdeauna din interior și că nu există nicio scuză pentru a face ceea ce îți dorești. Acești oameni remarcabili nu au lăsat ca dizabilitatea să-i împiedice să facă sport de performanță, iar prin voință și perseverență au dus limita imposibilului tot mai sus.

Cel mai nou studiu arată că 60% dintre români nu practică niciun sport și nici nu fac vreo activitate fizică. Chiar dacă conștientizează beneficiile extraordinare ale mișcării fizice, aceștia își pierd entuziasmul foarte repede atunci când se apucă serios de sport și găsesc tot felul de scuze: nu au timp, nu au bani, nu au chef, nu au cu cine etc. Citind poveștile impresionante ale celor trei sportivi paralimpici, orice scuză devine neînsemnată.

Campania #Nicioscuză îl are în prim-plan pe Adrian Notrețu, un înotător în vârstă de 12 ani, căruia îi lipsește un picior. Un accident nefericit pe terenul de rugby i-a schimbat viața definitiv. Însă nu a renunțat. Printr-o voință de fier și o determinare ieșită din comun, el demonstrează că imposibilul este doar un cuvânt în dicționar. Se trezește la ora șase dimineața și se antreneaza șase zile pe săptâmână, în același timp frecventând cursurile de școală, în regim normal, la fel ca oricare dintre colegii săi. Chiar dacă practică înotul doar de un și jumătate, Adrian face progrese uimitoare, având ca obiectiv să reprezinte țara noastră la Jocurile Paralimpice de la Tokyo, din 2020.

Un alt erou al campaniei este Gabriela Constantin. Ea s-a născut cu focomelie, afecțiune care constă în atașarea directă a palmelor de trunchi. De 36 de ani, se încăpăţânează să-şi demonstreze sieşi şi celorlalţi că prin multă muncă și voință, poți să-ți învingi destinul. Gabriela a reușit să devină campioană națională la tenis de masă pentru sportivi cu dizabilități, câștigând zeci de medalii în competițiile naționale și internaționale, dar mai ales aprecierea celor din jur.

Ultimul erou, dar nu cel din urmă, este sportivul Filip Ghiorghi, în vârstă de 47 de ani, care a demonstrat că se poate. S-a apucat de sport după ce a rămas imobilizat într-un scaun rulant la vârsta de 23 de ani. Într-o clipă, viața lui s-a schimbat radical. Însă el a avut tăria să transforme această dramă într-o oportunitate. Cu o ambiție infinită și o motivație puternică, Filip a depășit toate obstacolele pe care viața i le-a pus în cale. De atunci, el încearcă să schimbe mentalități, iar sportul i-a devenit aliat. Filip practică mai multe sporturi printre care înot, baschet, atletism, tenis de masă și tenis de câmp. Sportul care l-a atras cel mai mult a fost tirul cu arcul, unde a și făcut performanță. Este multiplul campion la această disciplină, reușind să ajungă pe locul 46 în lume.

Acești trei sportivi paralimpici ne demonstrează prin exemplul lor plin de forță că nu există limite reale, acestea ni le punem noi înșine. Cred că e timpul să ascultăm îndemnul acestor învingători:

,,Renunţă la scuze şi lasă sportul să îţi schimbe viaţa.”

Cu punct şi fără punct: şahul pentru nevăzători



Cupa Francisc Cori, un concurs naţional de şah pentru tinerii nevăzători, are loc zilele acestea în Cluj-Napoca.

Evenimentul, aflat la a 49-a ediţie, aduce laolaltă în fiecare an tineri din cele 7 şcoli pentru deficienţi de vedere de la noi din ţară.

Şahul este un sport foarte important în şcolile pentru nevăzători.

Este un mijloc de inserţie eficace, deoarece este printre puţinele jocuri pe care nevăzătorii îl pot juca împreună cu semenii lor văzători.

Numele concursului derivă de la un profesor de biologie al şcolii din Cluj care în anii‚ 50 a introdus pentru prima oară şahul în lumea nevăzătorilor.

Ca reguli de joc, şahul pentru nevăzători nu este diferit de cel obişnuit.

Mai multe aflăm de la Valeriu Silviu Vanda, profesor al Liceului Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca şi unul dintre organizatorii concursului:

V.S. Vanda: În şahul pentru nevăzători, pentru ca jucătorul să distingă între alb şi negru, pătratele negre sunt uşor ridicate şi piesele negre au în vârful lor un punct. Fiecare pătrat este dotat cu un orificiu, iar piesele au un picioruş prin care se înfig în tabla de şah, pentru a nu se răsturna în momentul în care sunt atinse de jucător.

Andrea Nagy: Cum vi se pare, sunt interesaţi elevii nevăzători de şah?

V.S. Vanda: Le place. Însă în ultimul timp se vede un regres, pentru că alte preocupări – în primul rând calculatorul – le consumă foarte mult timp. Calculatorul are totuşi avantajele şi rostul său, unii joacă foarte mult cu calculatorul şi se antrenează. În Cluj ne-am axat pe cei mici, pe a creşte jucători. Cei mici arată pasiune, interes, însă trebuie să le cultivăm răbdarea. Şahul cere multă răbdare, ori ei sunt impulsivi, vor să joace rapid. Prin joc putem să le dezvoltăm gândirea şi strategia care trebuie unei partide. Chiar s-a discutat şi ca şahul să devină o materie opţională în cadrul şcolilor din România.

Andrea Nagy: Există competiţii de şah în care nevăzătorii joacă împreună cu văzătorii?

V.S. Vanda: Am avut şi meciuri cu alte şcoli, am participat şi la campionatele orăşeneşti şi judeţene, unde suntem invitaţi să participăm. La acestea se joacă pe două table: nevăzătorul are tabla sa, iar adversarul joacă pe tabla lui anunţând mutările.

Există o notaţie de şah în alfabet braille, elevii înregistrează şi păstrează şi în acest fel fiecare partidă a cupei Francisc Cori.

Ediţia de anul acesta aduce câteva noutăţi pe care ni le explică domnul Valeriu Silviu Vanda:

Anul acesta concursul se va desfăşura inter-echipe, fiecare şcoală va fi reprezentată de 3 jucători. În funcţie de rezultate, de atitudinea jucătorilor, urmează să decidem dacă concursul va fi individual sau pe echipe în continuare. O altă noutate o reprezintă cronometrele vorbitoare de pe mesele de joc, care vor spune jucătorului exact câte minute mai are, în acest fel el nemaifiind dependent de arbitru.

Cupa Francisc Cori reuneşte participanţi din Târgu Frumos, Iaşi, Buzău, Bucureşti şi, bineînţeles, Cluj.

Lecţii de caiac pentru persoane cu dizabilităţi. Ideea i-a venit unui tânăr din Satu Mare

Un proiect social emoţionant sare în ajutorul persoanelor cu dizabilităţi. Un tânăr din Satu Matu a venit cu ideea. El organizează cursuri de caiac pentru cei care cu greu îşi imaginau că ar putea face asta vreodată.

De data aceasta cred ca merita sa arhivam si aceasta stire pentru ca asa este fair-play !!!

Chris Waddell, primul bărbat paraplegic care a escaladat Muntele Kilimanjaro



,,Ceea ce trăiești nu este ceea ce ți se întâmplă; este ceea ce faci cu ceea ce ți se întâmplă”. Aceste cuvinte reflectă atitudinea unui om fenomenal, legenda paralimpică Chris Waddell, care demonstrează că niciun vis nu e prea mare, nicio provocare nu este prea grea. El oferă tuturor o lecție despre ambiție, curaj și voință.

Chris Waddell, un mono-schior american, în vârstă de 50 de ani, a fost familiarizat cu tainele sportului încă din copilărie. El a crescut în Massachusetts, în apropierea unei zone muntoase. Fiind captivat de munte, la vârsta de 6 ani a început să ia lecții de ski de la părinții săi. În timp ce frecventa colegiul Middlebury, din Vermont, un eveniment dramatic avea să-i schimbe viața, însă nu și visul. La vârsta de 20 de ani, Chris Waddell a suferit un accident de ski, care l-a lăsat paralizat de la brâu în jos. Această întâmplare nefericită nu l-a oprit să-și urmeze visurile.

,,Cred că există două lucruri diferite care se întâmplă. Pentru mine, după accident, totul a devenit alb-negru. Cred că multe momente din viața noastră de zi cu zi le putem trăi în zona gri, dar nuanțele de alb-negru au reprezentat accidentul meu, fiind un moment atât de critic încât mi-aș fi putut pierde viața. Trebuia să găsesc o cale de a continua, de a fi mai bine în fiecare zi. Chiar trebuia să fiu pozitiv din acel moment și asta era puterea pe care o puteam aduce pentru recuperarea mea. Acum, încerc să aduc aceeași putere în viața mea de zi cu zi. Cel mai mare atribut al meu este acum optimismul. Când totul merge prost îmi spun: ,,Știi ce? Nu voi lăsa ca acel lucru să mă învingă, voi continua să fiu optimist, pentru că asta îmi va oferi cea mai bună ocazie pentru a reuși”, a povestit Chris Waddell pe un blog destinat sportului.

La un an după accident, Chris s-a întors pe pârtie, dar de data aceasta a folosit un mono-schi. Chris a învățat foarte rapid, trecând de la un nivel de începător la un nivel de profesionist în câteva luni. După numai 2 ani de schi, a fost ales în echipa de schi a persoanelor cu dizabilități, din Statelor Unite, iar după ce a câștigat mai multe campionate naționale, Chris a participat la primele Jocuri Paralimpice, în 1994, la Lillehammer, unde a câștigat prima sa medalie de aur (cel mai bun moment paralimpic).

Însă Chris Waddell nu s-a oprit aici. El a continuat să participe la următoarele patru ediții ale Jocurilor Paralimpice, câștigând în total 12 medalii și devenind cel mai decorat schior masculin din istoria Jocurilor Paralimpice. Acest sportiv talentat a reușit să-și construiască o carieră glorioasă în schi, ceea ce nu s-ar fi întâmplat niciodată înainte de accidentarea sa, așa cum mărturisește el: ,,Accidentul mi-a dat ocazia de a fi cel mai bun la ceva”.

Chris Waddell a fost inclus în Snowboard Hall of Fame și în the Paralympics Hall of Fame. De asemenea, a fost model pentru Eddie Bauer, fiind desemnat de revista People ,,unul dintre cei mai frumoși 50 de oameni ai lumii, în 1998. În plină glorie, el s-a retras din sport la vârsta de doar 36 de ani.

El a subliniat că cel mai dificil lucru a fost să se retragă din sportul competitiv. Identitatea i-a fost mai mult legată de succesul pe care l-a avut, pentru că sportul l-a făcut să nu mai fie o persoană cu dizabilități, ci să fie un atlet.
În septembrie 2009, Chris Waddell a decis să escaladeze muntele Kilimanjaro (5.895 m), devenind astfel primul om în scaun rulant care urcă aproape neasistat pe Kilimanjaro. El a pornit în această aventură epică pentru a-și depăși limitele, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la dizabilități, precum și pentru a-i inspira pe ceilalți și a-i ajuta să descopere puterea nelimitată a minții și a spiritului.

Ceea ce ne învaţă aceast sportiv curajos este că fiecare clipă din viaţa noastră contează şi că nu există limite reale, acestea ni le punem noi înşine. Nimic nu este imposibil atunci când crezi în tine însuţi. Prin povestea sa plină de inspirație, Chris Waddell schimbă nu doar modul în care oamenii cu dizabilități sunt văzuți de societate, ci și modul în care se văd ei înșiși.

,,Cel mai important lucru pentru mine este să găsesc ceva de care să fiu pasionat. Găsiți un motiv pentru a vă autodepăși. Ați putea face asta pentru copiii dvs., pentru soțul / soția sau pentru multe alte lucruri. Avem nevoie de un motiv să ne îmbunătățim viețile și să ne trezim dimineața, fiind hotărâți să facem acest lucru și să realizăm că succesul nostru este un produs al sacrificiilor și durerilor pe care am fost dispuși să le suportăm în drumul nostru spre a ajunge acolo. Este vorba de a avea un scop mai mare decât noi înșine”, a conchis el.