SUBIECT: Evenimente si Sarbatori Nationale in Romania

10 Mai - Ziua Regalitatii

Primul rege din dinastia instalata in Romania in 1866 este Carol de Hohenzollern. Elita politica era convinsa ca un principe strain va pune capat luptelor pentru domnie dintre familiile boieresti, va da tarii reguli stabile si mai ales va strange legaturile Bucurestiului cu toate marile cancelarii europene. Cerut de adunarile ad-hoc inca din 1858, principele strain insemna pentru Romania secolului XIX ceea ce inseamna Uniunea Europeana pentru Romania actuala.



Dupa abdicarea/demiterea lui Alexandru Ioan Cuza, in februarie 1866, trimisii romani la Paris s-au sfatuit cu Napoleon al III-lea in privința alegerii noului domnitor. Sugestia Imparatului a fost ca principele Romaniei sa fie Carol de Hohenzollern, aristocrat german, inrudit cu Napoleon.

La sfarsitul lui aprilie 1866, Carol pleaca de la Dusseldorf spre Bucuresti. A calatorit incognito, din cauza razboiului austro-prusac. Carol, ofiter prusac, risca sa fie arestat pe teritoriul habsburgic. De aceea face un ocol prin Zurich inainte de a ajunge, cu mari precautii, la Viena. La 10 Mai 1866, Carol intra in Bucuresti, unde instaureaza in scurt timp un regim constituțional riguros.

"Personajul nu a inspirat simpatie sau atractie pentru ca era foarte, foarte aplicat la datoria lui, sever si inchis, putin comunicativ. Abia scrisorile care in sfarsit s-au publicat, arata sensibilitatea vietii lui interioare, pe care o ferea de orice privire din afara. E un om al datoriei si un om care, tot asa citez un pasaj dintr-o scrisoare: «eu am de indeplinit o misiune mareata»", spune profesorul Andrei Pippidi, de la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti.

Omul regulilor si al ordinii

De la bun inceput, Carol observa cat de diferita era Romania de tara lui natala. Nu numai ca in anul 1866 statul roman avea doar sapte ani, dar mentalitatile purtau inca pecetea Orientului.

"La un moment dat, Carol le face cadou colaboratorilor sai cate un ceas. Acestia nu au inteles de prima data semnificatia gestului, dar pana la urma si-au dat seama ca era un indemn al lui Carol la punctualitate, o punctualitate care lipsea din Romania. Au inteles mesajul si s-au conformat", aminteste Alin Ciupala, profesor la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti.
Efortul imens al lui Carol pentru modernizarea tarii este sustinut de politicieni precum Ion Bratianu, Lascar Catargiu, Ion Ghica, Dimitrie Sturza sau Titu Maiorescu. Romania isi proclama independenta la 10 Mai 1877, iar victoria romaneasca de la Plevna și Grivita determina apoi si recunoasterea independentei si alipirea Dobrogei prin tratatul de pace de la Berlin. In plus, la 10 mai 1881, Romania se proclama regat.

Tot in ideea consolidarii țarii, regele a sprijinit legislativ și financiar formarea unei elite politice si profesionale puternice, dar si alfabetizarea taranilor. Desi era catolic, Carol I a inteles ca preotii ortodocsi sunt personaje cheie in regat si a infiintat in Bucuresti prima facultate de teologie ortodoxa.

"A considerat ca preotul intr-o societate joaca un rol extrem de important. De altfel,deviza familiei regale, care va deveni deviza oficiala a Romaniei, NIHIL SINE DEO, spune foarte mult despre educatia lui Carol si despre faptul ca el a fost toata viata un credincios fervent", spune profesorul Ciupala.

Regina Elisabeta, o protectoare a artelor

Carol I s-a casatorit in anul 1869 cu principesa Elisabeta de Wied. Cunoscuta ca poeta sub numele de Carmen Sylva, regina Elisabeta era o mare iubitoare de arta.



"Regina Elisabeta este una dintre personalitatile deschizatoare de drum in Romania pentru sustinerea artei populare romanesti. Ea este cea care a introdus costumul taranesc la balurile de la Curtea Regala a Romaniei. Aici, Elisabeta purta costum national, dar si sotiile diplomatilor acreditati la Bucuresti purtau costume populare. Iar intr-o ultima perioada, la sfarsitul secolului XIX devenise chiar obligatoriu”, povesteste istoricul Diana Mandache.

Carol si Elisabeta si-au pierdut singurul copil, o fetita, in anul 1874. De aceea, mostenitorul tronului a devenit nepotul de frate al regelui, Ferdinand de Hohenzollern. Nasterea micului principe Carol, in 1893, din casatoria acestuia cu principesa Maria de Edinburg, l-a linistit pe Carol I in privinta continuitatii dinastiei.

Regele Carol I si-a dovedit totala loialitate fata de romani la izbucnirea Primului Razboi Mondial. La Consiliul de Coroana tinut in iulie 1914, suveranul a acceptat ca Romania sa ramana neutra, desi semnase un tratat cu Austria si Germania si dorea intrarea in razboi alaturi de tara sa natala.

Nu a incalcat niciodata prevederile Constitutiei din 1866

"Regele a ramas pana in ultima clipa un rege constitutional. Nu a incalcat nici un moment prevederile Constitutiei de la 1866, prevederi care stipulau foarte exact care sunt atributiile monarhului. Deziluzia regelui a fost foarte mare in urma acelui Consiliu de Coroana, care a hotarat pastrarea in neutralitate. Regele a cerut imperios, a si adus tratatul in acel moment, a cerut ca Romania sa-si respecte angajamentele", spune profesorul Ciupala.

Oamenii politici care au votat neutralitatea au tinut insa seama de interesul Romaniei pentru Transilvania, care trebuia recuperata de la Austria. Batranul rege a primit astfel lovitura vietii lui.

"Stim acum ca gandul abdicarii a revenit mult mai profund decat in 1871, exista ciorne ale actului de abdicare. Nu stiu daca ar fi dus pana la capat aceasta hotarare. Dar poate ca moartea a venit la timp pentru a o opri. E un om in varsta, un om bolnav de mai multi ani, asa incat fizic probabil nu a rezistat acestei tensiuni", explica profesorul Andrei Pippidi.

Regele Carol I s-a stins la 27 septembrie 1914. Ultima sa dorinta, aceea de a fi inmormantat in afara bisericii de la Curtea de Arges si nu in interior, fiindca era catolic, nu a fost respectata. Decizia a fost luata de premierul Ionel Bratianu care a transformat astfel ctitioria vechilor Basarabi in capela familiei de Romania.
Sursa: digi24.ro

Romanii sarbatoresc pe data de 10 mai Ziua Regalitatii. Aceasta zi are o tripla semnificatie pentru tara noastra. Pe 10 mai 1866, Carol I a devenit Domnitor al Romaniei, iar 11 ani mai tarziu, Romania isi castiga independenta, pentru ca pe 10 mai 1881 tara noastra sa devina Regat.

Viata Regelui Mihai

Regele Mihai I al Romaniei este fiul legitim al Regelui Carol al II-lea si al Reginei Elena si s-a nascut pe 25 octombrie 1921 la Sinaia.



Prima domnie a Regelui Mihai I a inceput in 1927, dupa moartea bunicului sau, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regenta condusa de unchiul sau, Principele Nicolae al Romaniei.

Dupa venirea pe tron a Regelui Carol al II-lea, in iunie 1930 si dupa plecarea Reginei-mama in exil, Regele Mihai a ramas in grija tatalui sau. In urma abdicarii lui Carol al II- lea, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I, potrivit site-ului oficial al Casei regale a Romaniei.

Domnia Regelui Mihai a durat pana in decembrie 1947, cand comunistii l-au fortat sa abdice. Dupa abdicare, a inceput exilul Regelui Mihai, care a locuit incepand din 1948 pana in 1949 in Grecia, apoi in Elevetia si Anglia (pana in 1956)



Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la cativa kilometri de Geneva. Aici a locuit peste 45 de ani, iar din 2004 s-au mutat la Aubonne.

Documentul in care comunistii recunosc ca l-au fortat pe rege sa abdice

Intr-o discutie purtata in 1959, un inalt demnitar comunist recunoaste ca planul, dar si documentul de abdicare a regelui Mihai, "a fost conceput de noi".

Intr-o stenograma a unei sedinte tinute la Institutul de Istorie al Partidului Muncitoresc Roman din data de 30 iulie 1959, Emil Bodnaras, membru al biroului politic al PMR vorbeste cu Paul Niculescu-Mizil (seful sectiei de agitatie si propaganda) si cu Nicolae Goldberger (director al Institutului ) despre soarta unor documente de maxima importanta. Unul dintre ele este actul de abidcare al regelui Mihai.



Actiunea fost premeditata

In stenogramele publicate de www.militiaspirituala.ro se arata cum comunistii au luat in calcul o eventuala rezistenta a regelui si atunci au fost concepute "masuri pentru a impune abdicarea cu forta, desfasurarea actiunii la palat, masuri politice si, in sfarsit pentru 30 decembrie (1947 - n.r.) detaliat cum urma sa se desfasoare actiunea".

Bodnaras recunoaste in fata celor doi interlocutori ca {s-au preconizat schimbari de guvern, in sensul trecerii tovarasului Gh. Gheorghiu Dej ca presedinte la Consiliului de Ministrii – asa rezulta din aceste insemnari. Acesta este si adevarul. Am renuntat mai tarziu pentru ca am considerat ca ar fi prea fortata trecerea comunistilor peste tot. Documentele sunt clare, nu este nevoie de alte explicatii."

Discutia aluneca spre momentul abdicarii regelui, prilej pentru Bodnaras de a recunoaste ca "actul a fost conceput de noi si propus regelui". Trebuie mentionat ca in momentul indepartarii regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, Bodnaras ocupa functia de ministrul al apararii. Tot el se ocupase de fraudarea alegerilor parlamentare din 1946.
S-a pierdut originalul?



Inaltul demnitar comunist lasa sa se inteleaga faptul ca au existat mai multe schite ale documentului de abdicare si ca originalul s-ar fi pierdut. "Actul a fost dat lui Teohari (Georgescu, ministru de Interne la acea data - n.r.) la Interne. Totovarasii au venit aici, in cladirea aceasta ne-am intalnit, dupa ce s-a discutat cu regele. Actul a fost dat lui Teohari spre a fi imediat fotografiat si publicat in presa si nu imi aduc aminte unde ar putea fi gasit acest act original. Aici este ciorna care arata diferitele nunate care au stat initial la baza intocmirii ei."

Regele Mihai si politicienii

Regele Mihai al Romaniei nu se bucura de popularitate in randul tuturor politicienilor romani. Presedintele Basescu l-a acuzat de „tradarea interesului national", pentru ca ar fi lasat Romania pe mainile sovieticilor atunci cand a fost fortat sa abdice, in decem¬brie 1947. Intr-un interviu acordat ulterior postului britanic de radio, BBC, Regele Mihai a declarat ca nu merita sa reactioneze la astfel de lucruri, pe care le-a calificat drept marunte.



Desi nu este "iubit" de politicienii romani, Regele Mihai este unul dintre cei mai populari regi din Europa, care nu are tron, potrivit unui sondaj realizat in 2011 de postul belgian de televiziune RTL. De asemenea, jurnalistii belgieni considera si ca are sanse sa revina la conducerea Romaniei.

Cu ocazia Zilei Regalitatii va avea loc ceremonia de investire a Regelui Mihai cu titlul de doctor honoris causa al Universitatii Nationale de Aparare "Carol I". La eveniment, regele Mihai va fi reprezentat de principesa mostenitoare Margareta.

Regina Ana este bolnava, iar regele Mihai se afla de o saptamana in Elvetia, pentru a-i fi alaturi.



Din 2004, regele Mihai si regina Ana locuiesc la Aubonne, in Elvetia. Cu ocazia marilor sarbatori crestine si in functie de angajamentele lor publice, regele si regina aleg sa fie alaturi de cei dragi fie la castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta din Bucuresti. Anul acesta, regele Mihai nu a putut veni in tara de Paste si nu va fi prezent nici la evenimentele prilejuite de Ziua Regalitatii.

10 mai s-a impus in perioada moderna drept cea mai buna alegere pentru Ziua Nationala a Romaniei, fiind sarbatorita din 1867 pana in 1947.

ZIUA REGALITATII. Cum arata economia tarii in perioada monarhiei

Digi24 a spus povestea regalitatii in Romania, care trebuie privita si din perspectiva financiara. Ne-am uitat la economie, cum a evoluat tara in timpul celor patru regi. Unele cicluri economice se confunda cu unii monarhi, altele sunt mai lungi. Daca ar fi sa se faca o periodizare caracterizata in cuvinte putine, am putea spune ca avem facere, refacere si, din pacate, desfacere.

V I D E O

Pe 1 decembrie sarbatorim ziua nationala a Romaniei, insa cati dintre noi isi mai amintesc ca aceasta zi a fost celebrata pe 10 mai, pana la abdicarea regelui Mihai, la finele anului 1947?

1 decembrie sau 10 mai? Cand ar trebui sa fie Ziua Nationala a Romaniei?

In acest an, pe 1 decembrie, se implinesc 95 de ani de la Marea Unire, cand Transilvania, Banatul, Crisana si Maramuresul s-au unit cu Romania. Insa are acest eveniment o insemnatate istorica mai mare decat ziua de 10 mai, cand Romania si-a proclamat independenta?

Ar trebui ca Romania sa isi serbeze independenta de ziua nationala, asa cum fac majoritatea statelor europene?

Argumente PRO

1. Romania este printre putinele tari europene, daca nu chiar singura, care nu isi sarbatoreste independenta de ziua nationala. Prin urmare, daca 10 mai ar fi declarata zi nationala am celebra independenta si nu numai, pentru ca aceasta data are o tripla semnificatie istorica:

10 mai 1866: printul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea juramantul ca domnitor al Romaniei, cu numele de Carol I;
10 mai 1877: acelasi Carol I promulga independenta Romaniei fata de Imperiul Otoman;
10 mai 1881: Carol I a fost incoronat ca prim rege al noului regat al Romaniei, fiind recunoscut ca atare pe plan international.

2. Intre 1866 si 1947, ziua nationala a fost pe 10 mai, perioada in care romanii au sarbatorit unele dintre cele mai importante evenimente ale constructiei statale, mentionate mai sus si chiar Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Interesant este faptul ca imediat dupa 1918 nimeni nu s-a gandit sa mute ziua nationala pe 1 decembrie. Acest lucru s-a intamplat de abia in 1990, insa intre timp regimul comunist comunist deja inlocuise ziua de 10 mai cu cea de 23 august, ca fiind zi nationala. Totusi, cei 81 de ani de traditie nu ar trebuie stersi cu buretele.

3. 1 decembrie nu are o semnificatie la fel de puternica precum 10 mai. Istoricul Neagu Djuvara explica acum aproape doi ani: "Alegerea datei de 1 decembrie ca Zi Nationala nu a fost potrivita, a fost conjuncturala, facuta de Parlamentul de dupa Revolutia din Decembrie '89. (...) Nu e adevarat ca 1 decembrie reprezinta unitatea, pe 1 decembrie doar Transilvania si Banatul erau unite", a argumentat istoricul.

4. Un alt argument in favoarea sarbatoririi zilei nationale pe 10 mai este anotimpul. Este vorba despre un aspect practic si anume ca ar permite participarea populatiei la manifestarile publice intr-un numar mai mare. De ce cele mai multe ori, cei care asista la parada organizata de ziua nationala indura vremea ploioasa si rece. Argumentul vremii poate parea frivol pentru unii, insa cate dintre tarile lumii isi serbeaza ziua nationala in iarna? Pana si istoricul Neagu Djuvara preciza ca data de 10 mai are si avanatajul anotimpului: "era in anotimpul cel mai frumos din tara noastra; poate lumea sa dantuiasca in strada, pe cand la 1 decembrie..."

Argumente CONTRA

1. 10 Mai ca Zi Nationala i-ar exclude pe romanii din Transilvania care, in 1877, nu erau parte din Romania asa cum o cunoastem astazi.

2. Ziua de 10 mai este strans legata de Casa Regala a Romaniei, iar adoptarea ei ca Zi Nationala ar putea starni o rediscutare a formei de organizare a statului.

3. Daca s-ar sarbatori ziua nationala pe 10 mai si s-ar renunta la 1 decembrie, atunci salariatii ar pierde mini concediul de dinainte de Craciun. Mai exact, acestia nu ar mai beneficia de doua zile libere consecutive, pe 30 noiembrie si 1 decembrie. (un argument pentru romanii mai pragmatici)

1 DECEMBRIE merita sa ramana ZIUA NATIONALA pentru ca semnifica UNIREA tuturor romanilor.

Este cea mai mare realizare, implinire .

CRBL - Romania mea nu-i jucaria ta

Apropo de aceasta data istorica 1 decembrie .

Daca unii dintre noi pretindem ca la 1 Decembrie 1918 a fost doar MAREA ADUNARE NATIONALA care este un eveniment de neconstat , atunci cel mai corect a fii sa fie consemnata o alta data istorica la fel de importanta.

Eu recunosc ca am uitat-o , insa stiu asa; abia in anul 1922 Regele Ferdinand a fost simbolic investit ca REGE AL TUTUROR ROMANILOR LA ALBA IULIA .

Abia atunci se cheama ca s-a incheiat toate procedurile constitutionale.

Gata ,am gasit ; "La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat ca primul Rege al României ... "

Daca anul este bogat ... la 15 octombrie tot intr-o petrecere sa fim .

Nu vreau sa va duc in deruta, insa va dau un alt exemplu de importanta mondiala .Daca am intreba cetatenii pe strada, cand s-a terminat AL DOILEA RAZBOI MONDIAL , majoritatea am raspunde ca 9 Mai 1945.
Ei , bine raspunsul este gresit . La 9 mai a CAPITULAT GERMANIA , Razboiul s-a incheiat in Europa , insa data corecta este undeva in August- Septembrie 1945 odata cu Capitularea Japoniei .

Proclamarea Independenţei de stat a României

În contextul prefigurării conflictului din Balcani, între Imperiul Otoman și Imperiul Țarist, România a semnat, la 4 aprilie 1877, Convenția cu statul rus.



Din momentul în care Imperiul Otoman începe bombardarea localităților românești de pe malul Dunării, România se află, de fapt, într-un conflict deschis cu acesta. Problema majoră pentru România era implicarea directă în război, ca parte cobeligerantă, o alianță militară cu Rusia oferind astfel țării noastre un statut superior la încheierea ostilităților. România trebuia să avanseze cât mai rapid la o stare deschisă, declarată oficial, de război, situație care implica proclamarea independenței, dar în alianță militară cu Rusia. Guvernul, la rândul său, în paralel cu acțiunea diplomatică pentru justificarea fiecărui pas făcut de țară spre a-și apăra interesele, dar și pentru a convinge diplomația rusă să coopereze, în cobeligeranță contra Turciei, a proclamat independența României.

Astfel, la 9/21 mai 1877, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, declara: "În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”.

Adunarea Deputaților votează o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că ”rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Și Senatul a adoptat o moțiune în sensul declarației guvernului, tributul datorat Porții fiind anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată. La început, Puterile garante, cu excepția Italiei, din rațiuni care decurgeau din interesele proprii, s-au abținut să recunoască independența, act politic pe care Turcia îl califica drept ”rebeliune”.
În cele din urmă, independența României, ca și independența Serbiei și a Muntenegrului, precum și unirea Dobrogei cu România, au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) și prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

Expresie a dorinței și voinței poporului român, proclamarea independenței și lupta pentru impunerea și recunoașterea ei au constituit actul politic și de jertfă al întregii națiuni române, apreciate de toți cei care au participat la acele evenimente. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)


INEDIT: Anuntul Declararii Independentei Romaniei in ziarul New York Times din 10/22 Mai 1877 si comentariile negative prealabile ale Austro-Ungariei

Ziua Regalității. Vremuri cumplite, decizii imposibile. Încercarea regelui Mihai de a se opune invaziei sovietice



10 mai 1866 a fost ziua în care Carol de Hohenzollern Sigmaringen a depus jurământul în calitate de şef al statului român. Până să ajungă la Bucureşti însă, capitala noii sale ţări, drumul prinţului german a fost unul lung şi istovitor, dar şi plin de pericole. Un drum care a durat 11 zile de la Dusseldorf până la Bucureşti şi care a fost semnificativ îngreunat de lipsa căilor ferate şi a drumurilor în Principate. Digi24 a refăcut drumul regelui din momentul în care a pus piciorul pe pământ românesc şi până când a ajuns la Bucureşti, două zile mai târziu.

Ziua Regalității. Drumul lui Carol I până la București, o călătorie de 11 zile istovitoare și periculoasă

Drept consecinta... in timpul domniei sale in "VECHIUL" REGAT s-a dezvoltat foarte mult reteaua C.F.R.
Si acum a ramas cam aceia.

Ziua Imnului National: “Desteapta-te, Romane!”

Din 1998, in data de 29 iulie sarbatorim Ziua Imnului National al Romaniei, `Desteapta-te, romane`. Compozitia a devenit simbol al revolutiei romane din 1848 si a fost cantata pentru prima data in Parcul Zavoi din Ramnicu Valcea. In timpul regimurilor totalitare, `Desteapta-te, romane` a fost interzis, dar dupa Revolutia din decembrie `89, a devenit imnul national al Romaniei, potrivit Constitutiei. In varianta prescurtata, imnul este intitulat `Desteapta-te, romane` si contine 4 strofe, selectate din cele 11 ale poeziei.



Ideea unui imn national a aparut in prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivitatilor oficiale la care participau domnitorii romani. Prin 1862 a fost organizat un concurs public pentru imnul noului stat constituit prin unirea Valahiei cu Moldova. Castigatorul acestuia a fost compozitorul Eduard Hubsch cu piesa `Mars triumfal si primirea steagului si a Mariei Sale Printul Domnnitor`. Pe lângă acest imn, românii mai au Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri şi adaptate la muzică de către compozitorul Alexandru Flechtenmacher. Hora Unirii a fost mai întâi cântată în timpul unirii Principatelor (1859). Astăzi, se interpretează la diverse ocazii festive, mai cu seamă la sărbătorirea unirii din 1859 (24 ianuarie). Melodia este cântată pe ritmul unui dans lent, dar energic, care reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc, (hora), este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea. Aproape 20 de ani mai tarziu, poetul Vasile Alecsandri scria `Imnul regal`, care devenea imnul de stat al Romaniei, fiind intonat pentru prima data in 1884. Acordurile lui s-au auzit in Romania pana in 1947.



ISTORIA IMNULUI

In 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire - Unirea Principatelor Romane sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea infaptuirii statului national unitar roman.



Unirea e singura stare politica ce putea sa asigure viitorul nostru si sa ne permită a da tarii organizarea ce o astepta de atat de mult timp. - Alexandru Ioan Cuza

La 157 de ani de la Unirea Principatelor Romane, LA MULTI ANI romani!