SUBIECT: Consumul de droguri si substante etnobotanice

Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimbari in ceea ce priveste modul de gandire, de a percepe lucrurile din jur sau dispozitia persoanelor care le utilizeaza. Aceste plante inhiba emisfera cerebrala stanga unde se gasesc functiile ce tin de rationalitate si activeaza emisfera cerebrala dreapta a carei functie este intuitia.

Plantele halucinogene induc efecte fiziologice si mentale care cuprind in special perturbari ale comportamentului, ale functiilor cognitive si ale perceptiei, care se pot perturba pana la instalarea halucinatiilor, adica la modificarea realitatii.



Probabil sunt foarte putini cei care nu stiu de existenta acestor substante denumite, cu un termen de doua ori impropriu, "etnobotanice" - impropriu pentru ca nu este nimic "etnic" in originea lor si nimic "botanic" in structura lor chimica. De fapt, opusul este adevarat: sunt primele substante care s-au manifestat la nivel global, beneficiind de interconectarea si deschiderea pietelor facilitate de internetul ubicuu si comertul online. Produse in laboratoare raspandite pe tot Globul, achizitia lor este la un click distanta.

Sunt substante chimice a caror structura mimeaza structura drogurilor clasice, dar sunt suficient de diferite de original pentru a ramane in afara listelor de substante interzise si a fi greu de detectat

Pentru ca sunt structuri chimice modificate, efectele pot "sa se asemene cu cele ale drogurilor clasice, dar efecte noi pot aparea, adesea puternice si devastatoare. In fapt, "etnobotanicele" sunt droguri noi, cu o structura mereu in schimbare (ceea ce le permite sa fie cu un pas inaintea eforturilor de identificare si interzicere) si, cel mai important din punct de vedere al sanatatii, cu efecte necunoscute - in 2013, au fost identificate 81 de astfel de substante, 101 in 2014 si altele noi in 2015 (aproximativ 2 substante noi in fiecare saptamana), in total 450 de substante noi sunt cunoscute pana in prezent. Aceasta generatie este pacientul zero al unui nou mod de a crea, de a vinde si de a consuma droguri in aceasta noua era a globalizarii.

Ca in cazul cutremurelor a caror intensitate este gradata in functie de pagube, vom putea intui magnitudinea fenomenului uitandu-ne la consecintele sale. Din pacate, in Romania, cele mai recente date oficiale sunt din 2013: cele mai multe urgente medicale datorate consumului de droguri sunt cauzate de "etnobotanice" - aproape 45% (mai mult decat dublu fata de heroina). In plus, se considera ca epidemia de HIV care a afectat Romania in ultimii ani este alimentata de consumul de etnobotanice pe cale injectabila. Cererea de tratament in penitenciar pentru dependenta de etnobotanice creste de la 8% in 2011 la 20% in 2013. Statul roman constata ca nu poate aprecia numarul de decese cauzate de consumul de etnobotanice din cauza "lipsei de experienta in managementul cazurilor de decese asociate consumului de droguri, de cunostinte medico-legale si juridice, de limitari financiare.”

Interzicerea "magazinelor de vise" in 2012, desi, in esenta o masura buna, a fost, din pacate, singura masura luata. Consumatorii dependenti de o substanta consumata pana atunci legal au devenit, peste noapte, infractori, iar dependenta lor, un viciu care ii facea pasibili de inchisoare. In paralel, au fost retrase finantarile pentru serviciile oferite de organizatiile nonguvernamentale. Ministerul Sanatatii ramane neimplicat in acest fenomen. In vidul astfel creat, s-a intins jocul de-a prinselea intre politisti si traficanti/consumatori; motoarele justitiei duduie: "In cursul anului 2013 au fost solutionate 4.513 cauze, ceea ce reprezinta cel mai mare numar de cauze inregistrat pana in prezent din anul 2001 si o crestere de 19,55% fata de anul 2012.” Din acestea "3.649 de dosare au fost solutionate cu propunere de necontinuare a procesului penal din diverse motive prevazute de lege".

Societatea romaneasca pare sa alterneze intre fuga de realitate si lupta cu realitatea. Si nu invata din experienta. Fugim de realitatea consumului de droguri in randul celor tineri si foarte tineri, evitam sa ne confruntam cu problemele lor, sa investim in sanatatea lor.

Guvernantii nu vor sa finanteze servicii, iar medicii refuza sa abordeze acest domeniu.

Intr-o propunere de ordin al Ministerului Sanatatii de modificare a Legii Sanatatii Mintale, sevrajul din dependenta de substante este singura urgenta psihiatrica pe care psihiatrii o refuza si o orienteaza spre "Unitati specializate". Care unitati specializate? Unde sa mearga cei din Galati sau din Turda sau din Tulcea? Cui sa se adreseze parintii acestor tineri? Cine are o datorie morala si profesionala sa-i trateze pe tinerii acestei generatii care cad rapusi in drumul lor spre varsta adulta?

Pe de alta parte, cand aceasta realitate nu se mai lasa ignorata si explodeaza in atentia publicului si a oamenilor politici sub forma bolii si mortii si a miilor de vieti distruse, se ascute lupta antidrog, se infiinteaza Centre Nationale Antidrog si Agentii Antidrog care vor publica strategii antidrog si vor face campanii in care copiilor li se spune grav sa spuna nu drogurilor si sa deseneze porumbei albi si seringi negre, sunt scosi din scoli si pusi sa marsaluiasca antidrog, se promite ca se va face totul pentru eradicarea acestui flagel ingrozitor ca si cum asa ceva a fost vreodata posibil, ca si cum n-am sti ca adolescentii sunt atrasi de tot ceea ce adultii interzic.

Intre fuga de realitatea drogurilor si lupta absurda cu realitatea existentei acestora, pierdem sansa de a intelege, de a invata din solutiile de succes ale noastre si ale altora si de a face lucruri realmente benefice. Cei care au aceste cunostinte sunt tot mai putini. In acest timp, generatia "etnobotanicelor" inainteaza singura, experimenteaza singura, moare singura, iar de pe margine, parintii lor fie isi pun speriati mainile la ochi, sa nu vada, fie striga entuziasmati ultimele sloganuri antidrog.

Ce contin plantele etnobotanice?
Teoretic, sunt amestecuri de plante. Practic, in urma unor teste foarte amanuntite, scumpe si dificil de interpretat s-au descoperit diverse substante(pe langa cele naturale), cum ar fi substante inrudite cu THC (din marijuana) sau PEA (fenetilamina - din care pot deriva intregi grupe de substante psihoactive). Pe langa aceste ingrediente s-au descoperit impuritati si diverse substante chimice cu potential toxic (ftalati). De asemenea, o doza poate contine cantitati variabile de substante active si contaminanti, facand riscul de supradoza sa creasca. Chiar daca ar fi 100% din plante, nu ar inseamna ca sunt sanatoase sau ca pot fi luate de orice individ.

Cine le fabrica?
Aparent sunt produse din plante, in realitate ingredientele active sunt amestecate in mixtul de plante pentru a face aproape imposibila detectarea, chiar si la cele mai performante teste. Este ca si cum ai ascunde un ac, dar nu in carul cu fan, ci intr-un car cu ace. Este evident ca astfel de substante sunt fabricate in laboratoare foarte bine dotate si exista probabil doar cateva in lume capabile de acest lucru.

Ce efect au?
Iti induc stari foarte intense de bucurie, empatie, dragoste, energie, excitatie sexuala. Evident, aceste stari sunt ceva fals, este ca si cum ai pune un motor de racheta pe o bicicleta. Pe cat de sus urci cand iei aceste droguri legale, pe atat de jos vei cadea atunci cand efectul trece. Efectul depinde de doza, persoana care il foloseste, alte droguri folosite anterior sau in acelasi timp, starea psihica si fizica din momentul administrarii.

Plantele etnobotanice halucinogene pot actiona asupra organismului in diverse moduri. Pe termen scurt, persoana care a utilizat acest produse poatre resimti diverse efecte fizice:

• Senzatie de greata si varsaturi;
• Incetinirea ritmului cardiac;
• Hipotensiune arteriala;
• Hipertermie: transpiratie excesiva;
• Dilatarea pupilelor;
• Tremuraturi ale corpului.

Efectele psihice produse de folosirea plantelor psihotrope sunt:

• Ras fara motiv, euforie, relaxare;
• Imposibilitatea de a se concentra, probleme de rationament logic;
• Iluzii senzoriale;
• Distorsiuni spatio-temporale;
• Halucinatii;
• Viziuni autoscopice (iluzia de iesire din corp), senzatie de moarte iminenta;
• Rememorarea amintirilor uitate;
• Senzatie de omniscienta (persoana se crede atotcunoscatoare), clarviziuni;
• Sentiment de depersonalizare;
• Frica, angoasa, tristete, paranoia etc.

Important: anumite persoane au halucinatii foarte grave care pot deveni extrem de periculoase atat pentru ele, cat si pentru cei din jur.

Care sunt riscurile?
Ca la orice drog, exista cel putin trei categorii de riscuri:

1. Riscul derivat din efectul propriu-zis: senzatia placuta este data de o tulburare masiva a functionarii sistemelor de neurotransmitatori, care pot lasa sechele pe termen lung si pot distruge, in timp, zone intregi din creier, cu efecte devastatoare asupra capacitatii de a simti placere fara ajutorul drogului, asupra concentrarii, memoriei, atentiei. Rezulta depresie, iritabilitate, lipsa de vointa, pierderi de memorie.

2. Riscul dat de toxicitatea substantelor contaminante (ramase din procesul de productie sau ascundere a substantelor active). Pot induce atat tulburari psihice, dar si boli cum ar fi cancerul, boli de rinichi, ficat, plamani, distrugerea echilibrului hormonal.

3. Tulburarile de personalitate aparute la uzul cronic (regulat) al acestor substante. Sunt foarte putine persoane capabile sa controleze aceste substante si sa nu faca abuz de ele. Chiar si la cineva care crede ca “stie ce face” exista riscul ca unele efecte sa ramana pe termen lung sau chiar pe viata.

Drumul drogurilor catre Romania
Potrivit datelor publicate de Agentia Nationala Antidrog, Romania a continuat sa fie un spatiu de tranzit si de depozitare a unor droguri de mare risc destinate pietei vest europene (cu precadere Olanda, Germania, Marea Britanie). Situatia are drept cauza in primul rand pozitia geografica a tarii si conexiunile stabilite de membrii gruparilor criminale autohtone cu cei ai crimei organizate transfrontaliere externe. Raportul arata, "ca elemente de noutate", expansiunea "deosebita pe piata romaneasca in ultimii doi ani a drogurilor sintetice si a asa numitelor designer drugs sau spice, precum si intensificarea activitatilor de recrutare a cetatenilor romani de catre retelele vest africane pentru a fi utilizati pentru carausie de droguri intre tarile producatoare si diferite destinatii".

Heroina care ajunge in Romania este destinata atat Europei de Vest, cat si pietei interne, punctul de plecare al acesteia fiind, in marea majoritate a cazurilor, Turcia sau Iranul. Romania este folosita si ca spatiu de depozitare a heroinei, destinata pietei vest europene, aceasta fiind adusa prin intermediul firmelor de transport international de persoane si marfuri sau prin folosirea unor autoturisme inmatriculate in tara noastra conduse de cetateni romani, dupa care este expediata mai departe prin intermediul unor mijloace similare, transporturile aparand astfel cu originea in Romania.

Destinatiile frecvente sunt Olanda, Germania, Marea Britanie.

Opiumul, avand ca punct de plecare Iranul, este introdus in cantitati mici in Romania pentru consumul comunitatii iraniene din tara noastra. Traficul de opiacee pe teritoriul Romaniei are ca factori de influenta atat situarea tarii noastre pe un segment al rutei balcanice si in apropierea rutei de nord a Marii Negre, cat si prezenta grupurilor infractionale cu legaturi in tarile de productie si destinatie din care fac parte in majoritatea cazurilor cetateni sau etnici turci si iranieni.

Cocaina este un drog scump pentru piata interna si de aceea este adusa in cantitati mici din Vestul Europei (Spania, Olanda, Belgia) sau din tarile Americii de Sud, pentru o anumita categorie de consumatori. Totodata, traficantii acestui tip de drog si-au indreptat atentia catre portul Constanta ca punct de intrare in Europa si ocolire a rutelor clasice unde controlul este sporit, dovada fiind capturile semnificative din anul 2009 din acest port (de aproximativ 1300 Kg).

Canabisul ramane cel mai consumat drog din Romania, piata interna fiind alimentata atat din tarile europene producatoare (Moldova, Olanda, Belgia etc), cat si din productie interna (fiind constatata o crestere a numarului de "culturi indoor" pe teritoriul intregii tari).

Hasisul este adus in general din Spania, prin intermediul curselor regulate de autocare (prin carausi sau colete) sau pe curse aeriene in special low cost.

Drogurile sintetice au cunoscut o expansiune deosebita pe piata romaneasca in ultimii doi ani, avand in vedere ca, pe langa cele clasice, si-au facu aparitia noi derivati ai acestora cu efecte similare, neintroduse sub control, asa numitele designer drugs sau spice. Un fenomen observat de-a lungul timpului este acela ca cetatenii romani sunt folositi cu precadere de retelele vest africane (organizate in celule interconectate pe teritoriile statelor din intreaga lume) pentru carausie de droguri intre tarile producatoare spre diferite destinatii. Avand in vedere ca destinatiile acestor carausi nu sunt pe teritoriul Romaniei, iar rolul celulei vest africane pe teritoriul nostru este de a recruta carausi, identificarea si dezmembrarea unor astfel de retele sunt dificile si depind de disponibilitatea de cooperare a tarilor pe teritoriul carora se savarseste infractiunea, se mai arata in raport.

Plantele si substantele etnobotanice interzise in Romania

In Romania, au fost interzise 36 de plante si substante etnobotanice cu caracter halucinogen. Persoanele care comercializeaza sau consuma una dintre aceste plante psihotrope risca sa fie pedepsite cu inchisoarea.

Legea 51/2014 - Modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

Republicare - Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

!!!
NORME DE APLICARE a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată

Vanzarea de etnobotanice in mediul online a devenit un fenomen ingrijorator, ce pare sa se extinda de la o zi la alta. Adresele de mail sunt ascunse pe portaluri care redirectioneaza comenzile iar traficantii au schimbat din nou molecula halucinogena, ca sa nu fie pe lista substantelor interzise. Majoritatea pretind ca vand ingrasamant pentru plante, ca sa scape de lege.

Lista de substante si plante etnobotanice asimilate drogurilor a fost completata prin ordonante de urgenta succesive, iar persoanele care detin substante din categoria celor noi restrictionate ar fi trebuit sa le predea Politiei in cel mult 10 zile de la data intrarii in vigoare a fiecarui act normativ. Cu toate acestea, traficantii au gasit noi metode de a vinde etnobotanice. Printre altele, s-au adaptat repede si au schimbat formula chimica a produsului vandut, iesind astfel de sub incidenta legii. Din aceasta cauza, specialistii desemnati de autoritati sunt obligati sa analizeze regulat substantele halucinogene si sa le puna pe liste pentru a le fi interzisa comercializarea. Invariabil, in acest timp, exista un gol legislativ echivalent cu posibilitatea vanzarii etnobotanicelor, informeaza site-ul 7est.ro.



Guvernul a admis ca masurile luate pana acum nu au avut efectele scontate, dar a aratat ca introducerea sub control a unor noi substante in mod individual este singura metoda viabila care poate fi utilizata. Autoritatile se justifica aratand ca, in proliferarea fenomenului pe teritoriul Romaniei, sunt implicate grupari de criminalitate organizata, ce participa activ la vanzarea acestor substante, avand legaturi puternice infractionale cu alte grupuri de criminalitate organizata din tara si state precum Marea Britanie, Belgia, Germania si Olanda.

"Vanzatorii de vise" sunt ascunsi si nu prea
Acestia au inchis magazinele, dar le-au redeschis in mediul online. Astfel, mii de anunturi invadeaza Internetul. Iata unul dintre cele mai recente anunturi referitoare la vanzarea de etnobotanice, de pe 13 februarie: "Vindem si livram etnobotanice 2015 originale si ambalate, din gama Powder, Smoke si Pills 100% legale - unic distribuitor in Romania. Pills: X-taz, SuperE, Exotic Ultra, Exotic Strong. Herbals: Bonzai Black, Ilike, Hawaii, Bonzai Citrus, BlaBla. Pentru informatii suplimentare, suna la Alin, telefon: 07xx.xxx.xxx sau trimite un e-mail.“
De fapt, adresa de e-mail este cea a publicatiei online, care transmite mai departe mesajul, astfel ca vanzatorul nu este contactat direct de cumparator.

Asadar, unii prefera sa vanda substante care nu apar inca pe lista celor interzise sau care au fost modificate, pentru a scapa de sub incidenta legii. Altii tin sa precizeze in anunturi ca vand substante etnobotanice "care nu sunt pentru consumul uman“. "Vanzatorii de vise" s-au adaptat rapid nevoilor pietei si au ajuns sa-si creeze pana si pagini pe Facebook, de pe care fac comert, 10 grame de etnobotanice costand 150 de lei.

"Au sprijinul interlopilor politici!"
Doctorul Ciuhodaru a fost printre cei mai vocali in a atrage atentia asupra pericolului etnobotanicelor Deputatul Tudor Ciuhodaru, celebru pentru lupta sa impotriva acestui fenomen, a initiat un proiect de lege adoptat de Camera Deputatilor in urma cu cativa ani. "Dupa adoptare, proiectul a fost «amputat», interzicand doar anumite substante, nu categorii, si eliminand orice control privind importul acestor droguri de sinteza“, a declarat Ciuhodaru. Acesta a adaugat ca pana si pedepsele prevazute pentru traficanti au fost diminuate, iar vanzarea online a fost eliminata din lege. "Am propus infiintarea centrelor de toxicologie, cu circuite speciale de terapie si cu asistenta psihologica, dar si realizarea unor harti ale consumului de droguri, pentru a interveni cu sprijinul familiie, comunitatii, societatii civile si, eventual, cu numere telefonice de suport unde se concentreaza aceste cazuri. Se poate, insa, doar daca se vrea si mi-e frica de faptul ca o astfel de afacere beneficiaza de sprijinul interlopilor politici“, a adaugat Ciuhodaru.

Tactica de seductie a clientilor, cu oferte gratis
7EST a contactat pe e-mail un astfel de vanzator. Iata raspunsul comerciantului: "Putem sa-ti oferim un pachet cu 4 mostre gratuite (4 smoke,1 powder). Transportul este gratuit, se efectueaza cu Prioripost (Posta Romana) in 48 - 72 de ore. In cazul unei comenzi, primesti cadou 10% din produsele comandate. Te rugam sa folosesti formularul de comanda accesand site-ul nostru!“

Drogurile şi dependenţa de droguri


SABBAGH in ACTIUNE


DOCUMENTAR: Vieti de Praf si Pulbere


Supradoza de Adevar

Ideal ar fi ca nimeni sa nu aiba curiozitatea de a gusta aceste senzatii.

Initial totul pleaca din teribilism si se ajunge la dezastru personal.

Au avut vise măreţe care s-au spulberat într-o secundă! În secunda în care au simţit gustul drogurilor! Iar după 14 ani, în care s-au gândit la un singur lucru, cum să-şi facă rost de următoarea doză, au reuşit să scape de dependenţă, dar au aflat că sunt infestaţi cu HIV.


Drogurile legale l-au adus în pragul morții. Alexandru, un tânăr de 24 de ani a trecut prin cea mai dramatică experiență din cauza unor substanțe care, în combinație pot fi letale. A stat în comă, însă după ce și-a revenit a fost legumă.


Gabi şi Mihai Tănăsescu s-au drogat timp de 14 ani şi mărturisesc că cea care i-a salvat din Iad a fost mama lor. Femeia a tras un semnal de alarmă şi i-a sfătuit pe părinţii din lumea întreagă să-şi supravegheze copii.

Nu vreau sa fiu rautacios.

Dar, va aduc aminte ca in urma cu vreo 6-7 ani Traian Basescu si Elena Basescu comentau la televiziuni cum ca nu ar fi rau daca in Romania s-ar legaliza drogurile usoare asa cum este in Olanda de pilda. Era in perioada Campaniei Electorale pentru Europarlamentarele din 2009.

Spun un simplu fapt. Nu exista DROG USOR.

Oricum Lupta Anti Drog nu este simpla sau usoara nicaieri in toata lumea.

Mona si Dan a scris:
Sunt si droguri care ofera beneficii medicale in caz ca nu stii, in tot mai multe state se legalizeaza consumul de marijuana in scopuri medicale. Si opium...si altele
Consumatorii de 'iarba' si bolnavii spitalizati PLUTESC daca trag un cui sau un joint

Columbia, mai nou, se alatura tarilor care permit in prezent consumul de marijuana in scopuri medicale: Austria, Belgia, Canada, Cehia, Finlanda, Israel şi unele dintre statele din SUA.

Vezi aici consumul de marijuana in scopuri medicale

Optional, pentru cultura, iata locurile de productie si de tranzit a narcoticelor la nivel mondial

Ce recomanda si cum procedeaza medicul in cazurile grave, in boli terminale este una. Nu le combat eu. Nu am cum. Si nici de ce.

Dar se stie ca a consuma etnobotanice sau droguri este o tampenie curata.

Nu uita ca primele doze sunt gratuite si apetizante, dupa care se instaleaza delirul si nebunia.

Daca omul innebuneste in mod voluntar , asta nu mai este libertatea de a alege ,ci o prostie gratuita, dar foarte paguboasa !

Ce-si face omul cu mana lui... !!!

Drogurile in Romania

Desi Romania se numara printre tarile europene cu cel mai scazut consum de droguri, stupefiantele fac ravagii si la noi, mai ales in Bucuresti si judetele Constanta si Timis.

Datele apar in Raportul National privind Situatia Drogurilor, publicat marti de Agentia Nationala Antidrog (ANA) si preluat de TVR.

Vezi aici sinteza completa a raportului Agentiei Nationale Antidrog

Cel mai consumat drog in tara noastra a fost anul acesta canabisul, iar cele mai multe stupefiante s-au vandut in Bucuresti, Constanta si Timis.

Toate drogurile legalizate in Romania? Cum raspund oficialii de la Bucuresti la raportul ONU

Expertii ANA si-au bazat studiul pe capturile de droguri facute de politisti in 2015, cand s-a inregistrat si o premiera pentru tara noastra. Au fost gasite si confiscate 75 de kilograme de khat - un drog provenit din Africa, ce urma sa ajunga in Marea Britanie. Acolo acest drog este consumat de imigrantii din Africa.

S-a constatat o scadere a capturilor de stupefiante de mare risc, cum ar fi cocaina si heroina, dar si o crestere a capturilor de droguri sintetice precum ecstasy, metadone si amfetamine.

Drogurile ucid: Cati oameni au murit anul trecut, in Romania

Cele mai multe dosare penale solutionate pentru consum si trafic de droguri, dar si cele mai multe condamnari s-au inregistrat in Bucuresti, Constanta, Cluj si Brasov.

Raportul celor de la ANA mai arata ca a crescut consumul de droguri in inchisori, detinutii utilizand cel mai frecvent heroina.

Este foarte grea Lupta contra Consumului de Droguri.
Nu trebuie sa consumam asa ceva. Ne distrugem singuri !
Plus ca asta este Coruptia peste tot in lume.

Marijuana medicinala e legala in Romania. De ce nu avem pe piata niciun medicament pe baza de canabis

Marijuana medicinala este legala in tara noastra, insa nu exista niciun medicament pe baza de canabis pe piata din Romania.

Autoritatile sustin ca nimeni nu a depus pana acum vreo cerere pentru introducerea pe piata a vreunui produs cu continut de canabis.

In schimb, reprezentanti ai Asociatiei Marijuana Medicinala Romania, care ii consiliaza pe pacientii ce si-ar dori sa urmeze tratamente cu produse pe baza de canabis, dau vina pe legislatia neclara.

Cert este ca pacientii romani care sufera de o boala cumplita, cum e scleroza multipla, nu au acces la acest tip de tratament, cu toate ca beneficiile sale sunt recunoscute in mai multe tari din Uniunea Europeana.

In mod ciudat, informatia referitoare la legalizarea marijuanei medicinale a ajuns in presa noastra din surse externe. Iar dupa prima stire din 2013, articole ulterioare din mass-media de la noi, in care erau citati reprezentanti ai Agentiei Nationale a Medicamentului (ANM) si Agentiei Nationale Antidrog (ANA), infirmau informatia.

Apoi, s-a instalat tacerea pana pe 13 iunie, cand o alta stire externa ne informa ca in Romania, alaturi de alte 12 state UE, consumul de canabis medicinal e legal.

Ziare.com a cerut mai multe lamuriri pe aceasta tema de la Ministerul Sanatatii, care ne-a confirmat ca folosirea marijuanei medicinale este legala in tara noastra - potrivit Legii 339/2005 privind plantele, substantele si preparatele stupefiante si psihotrope - dar este supusa unui control strict. Nu ne-a dat, insa, mai multe detalii concrete.

Nicio companie nu a vrut sa aduca marijuana medicinala la noi

Asa ca am luat legatura cu Agentia Nationala a Medicamentului (ANM), al carei purtator de cuvant, Anca Crupariu, ne-a explicat ca in prezent nu exista niciun medicament pe baza de marijuana in Romania, pentru ca nicio companie nu a depus vreodata o astfel de cerere.

"Deocamdata nu exista nicio solicitare din partea unui detinator referitor la introducerea in tara a unui medicament pe baza de extract de canabis. Dar exista baza legala pentru o eventuala autorizare, dupa depunerea unei cereri si a documentatiei aferente", a asigurat Crupariu.

Aceasta a precizat ca in Uniunea Europeana este autorizat, din 2010, un singur medicament cu continut de canabis, prezent in circa 15 state membre, printre care Marea Britanie, Spania, Austria, Germania, Suedia, Finlanda, Danemarca si Polonia, "dar detinatorul (autorizatiei - n.red.) nu si-a exprimat dorinta sa intre si in Romania". Medicamentul se numeste Sativex si este un spray buco-faringian folosit in tratamentul sclerozei multiple.

"Sativex este utilizat in tratamentul spasticitatii moderate si severe, adica cresterea tonusului muscular care afecteaza grupe musculare in masura diferita, din scleroza multipla, dar numai la pacientii adulti, medicamentul nu este recomandat minorilor, din cauza lipsei datelor referitoare la siguranta. Este recomandat pacientilor adulti care nu au raspuns in mod adecvat la alte medicamente antispastice", a explicat Crupariu.

Daca ar exista o solicitare din partea companiei care detine deja autorizare in UE, intrarea pe piata a medicamentului s-ar face printr-o procedura europeana simplificata, de 90 de zile, deoarece Sativex a fost deja autorizat in alte state membre, ne-a mai spus reprezentantul ANM.

Asociatia Marijuana Medicinala spune ca legea e confuza

Ziare.com a stat de vorba si cu reprezentanti ai Asociatiei Marijuana Medicinala Romania, care ii consiliaza pe pacientii ce si-ar dori sa urmeze tratamente cu produse pe baza de canabis. Cei de la asociatie ne-au spus ca sunt doua mari probleme: legea confuza si, implicit, lipsa de medicamente.

"Cu toate ca in lege este specificat consumul medical de marijuana, in Romania acest lucru nu este posibil, din cauza ca niciun medic nu poate prescrie marijuana, avand in vedere ca nu exista produse. Prin lege, marijuana este legala cu prescriptia medicului, dar asta nu inseamna ca au vreun interes in a pune in practica legea", ne-au explicat reprezentantii asociatiei.

Potrivit acestora, producatorul Sativex ar fi depus, de fapt, cerere de intrare pe piata din Romania, insa nu ar fi primit aprobare.

"Legea, in forma actuala, nu este destul de clara si este nepermisiva in privinta importurilor acestor produse", ne-au precizat reprezentantii asociatiei.

In replica, Anca Crupariu spune ca aceste acuzatii sunt "o prostie", legea fiind limpede pentru toata lumea.

Nu orice produs farmaceutic pe baza de marijuana este legal in Romania

Este "o mare diferenta intre canabis sativa l (canepa) si canabis indica (marijuana). Canepa are un continut crescut de CBD si mic de THC. Pe cand, la marijuana, continutul de THC este foarte mare si CBD mic, lucru pentru care este si interzisa", ne-au spus reprezentantii asociatiei.

Limita legala de THC in tara noastra este de 0,2%, asa ca orice produs care contine o concentratie mai mare este interzis.

Este o dovada in plus. In Romania nu avem specialisti care sa acorde ajutorul medical acolo unde se impune.
Daca ar avea medicul specialist discernamantul necesar si raspunderea juridica a faptelor sale ar foarte bine.
De frica abuzurilor , se rateaza sansa ameliorarii in unele boli grave. Mare pacat !

Poate consumul excesiv de marijuana să ducă la simptome psihotice?

Discuţia vine pe fondul creşterii numărului de state în care consumul de marijuana a fost legalizat, dar şi pe fondul creşterii numărului de persoane care se prezintă cu simptome psihotice la camera de gardă.

La nivel mondial, mişcările care susţin legalizarea consumului de marijuana în scop recreaţional şi medical par să ia avânt, totuşi, date fiind controversele care s-au format de-a lungul timpului în jurul acestui drog uşor, o parte a publicului şi unii specialişti sunt de părere că trebuie luate în considerare efectele negative ale acestuia. Astfel, dr. Itai Danovitch, director al catedrei de Psihiatrie şi Neuroştiinţe Comportamentale al Centrului Medical Cedars-Sinai din California, Statele Unite ale Americii, este de părere că consumul excesiv de marijuana poate duce la simptome psihotice, notează Medicalxpress.

Cercetătorul îşi argumentează poziţia plecând de la numărul tot mai în creştere de persoane care se prezintă la camerele de gardă cu simptome psihiatrice după ce au consumat în exces. „Dacă cineva consumă prea mult poate avea simptome psihotice. Acestea se disipează, în mod obişnuit, pe măsură ce trece efectul marijuanei. [...] După ce a trecut efectul drogului, nu există psihoză ulterioară. Acesta este doar un efect direct al supra-intoxicaţiei”, explică acesta.

Deşi marea masă a consumatorilor se află în afara oricărui pericol după ce efectele substanţelor ingerate în sistem se duc, persoanele care au o predispoziţie genetică de a dezvolta probleme psihice pot chiar să ajungă să sufere de psihoză şi să aibă nevoie de tratamente extinse. „Acest risc este concentrat în rândul unei minorităţi de persoane care au o vulnerabilitate existentă pentru a dezvolta o tulburare psihotică, un istoric familial de psihoză. [...] Există o serie de factori de mediu care influenţează dacă cineva dezvoltă schizofrenie. Se pare că canabisul este probabil unul dintre aceşti factori”, adaugă dr. Danovitch.

În ciuda cazurilor izolate şi a anecdotelor, trebuie precizat faptul că, în prezent, legătura dintre consumul de marijuana şi diferitele probleme de sănătate mintală sunt departe de a fi bine înţelese şi orice poziţionare pe această temă poate fi prematură. „Ar părea, în cel mai rău caz, prematur şi senzaţional, dacă cineva ar teoretiza că există o relaţie cauzală puternică între expunerea la canabis şi tulburările psihiatrice, având în vedere lipsa de consens între experţii în domeniu şi faptul că ratele psihozei şi ale celorlalte boli mintale au rămas, în mare măsură, statice de-a lungul deceniilor, în timp ce ratele de consumului de canabis au fluctuat dramatic”, explică Paul Armetano, director-adjunct al NORML, un ONG implicat în reformarea normelor legale legate de consumul de marijuana.