SUBIECT: Accidentul vascular cerebral (AVC)

Accidentul vascular cerebral (AVC) este denumirea comuna a mai multor tulburari care apar atunci cand circulatia sangvina spre creier este blocata iar celulele nervoase sunt deprivate de oxigen si substante nutritive. Din acest motiv, functionarea neuronala este alterata sau compromisa definitiv. Este posibil, de asemenea, ca tesutul nervos respectiv sa moara. Din aceasta cauza, este necesara interventia medicala de urgenta. Cu cat este mai mare durata de timp in care un accident vascular cerebral ramane netratat, cu atat mai mari vor fi leziunile. Succesul terapeutic depinde, deci, de promptitudinea instituirii tratamentului medicamentos.


Semnele si simptomele unui accident vascular cerebral

Principalele simptome ale accidentului vascular cerebral sunt senzatia de slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, existenta deseori pe o singura parte a corpului. Pot sa apara, totodata, deficitul brusc de coordonare a membrelor, pierderea brusca a vederii sau vederea dubla, dificultatea de vorbire sau de intelegere a celorlalti, instalarea brusca a unei stari severe de ameteala, pierderea echilibrului si aparitia cefaleei severe (durere puternica de cap). Semnele de alarma pot fi si atacurile ischemice tranzitorii ce dureaza de la cateva minute la 24 de ore. Chiar si simptomele care dureaza putin pot indica riscul aparitiei unui atac vascular cerebral. Simptomele pot progresa sau fluctua in cursul primelor doua zile dupa debut. Aceasta situatie poarta numele de atac cerebral in evolutie. Daca nu se mai produce nicio deteriorare, situatia este considerata un atac cerebral constituit. Singurul semnal care va poate avertiza ca puteti avea un atac vascular cerebral este un AIT (accident ischemic tranzitor). Un AIT dureaza, de obicei, mai putin de o ora si nu lasa sechele fizice sau cognitive permanente. Simptomele sunt asemanatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este de doua tipuri:

- AVC ischemic (ischemia cerebrala)
- AVC hemoragic (hemoragia cerebrala)

Tratament accident vascular cerebral

Tratamentul initial al accidentului vascular cerebral variaza in functie de cauza care l-a produs. Astfel, in cazul unui accident vascular ischemic, se va administra un tratament care sa ajute la restabilirea circulatiei sanguine. In situatia producerii unui accident vascular hemoragic, se va incerca controlarea hemoragiei. Tratarea accidentului vascular cerebral ischemic depinde de localizarea si de cauza formarii cheagului. In cazul in care accidentul vascular cerebral este diagnosticat in primele ore, medicul neurolog va recomanda unele medicamente care sa dizolve cheagurile de sange. Medicamentele administrate vor ajuta, de asemenea, la controlarea nivelului glucozei in sange, a febrei si a convulsiilor.

Daca accidentul cerebral a fost unul hemoragic, specialistii vor face eforturi pentru controlarea sangerarii, scaderea presiunii intercraniene si pentru stabilizarea semnelor vitale, in special a tensiunii arteriale. Medicul neurolog poate indica si un tratament pentru intretinere care are ca scop recuperarea si prevenirea aparitiei unui alt accident vascular cerebral. Acest tratament vizeaza controlul unor factori de risc precum tensiunea arteriala crescuta, nivelul crescut al colesterolului sau diabetul. In unele cazuri poate fi recomandat chiar si tratamentul chirurgical.

Ce tulburari pot aparea dupa un accident vascular cerebral

Desi multi pacienti prezinta o evolutie favorabila a recuperarii deficitului motor, imediat dupa accidentul vascular cerebral, recuperarea este adesea incompleta. Cele mai frecvente deficiente care apar dupa un accident vascular cerebral sunt tulburarile motorii si de sensibilitate.

Tulburarile motorii se manifesta prin scaderea fortei musculare, fasciculatii musculare (contracturi ale unor fibre musculare), mobilizarea dificila sau imposibila a unui membru (numita pareza), spasme musculare (tonus muscular anormal crescut).

Tulburarile de sensibilitate constau in disparitia sensibilitatii pentru durere, pentru stimuli mecanici sau termici. La unele persoane apar tulburari vegetative la nivelul sfincterelor si organelor interne, tulburari de perceptie (dificultatea de a recunoaste persoane sau obiecte cunoscute, imposibilitatea vizualizarii lucrurilor pe o parte a corpului). Dificultatile de comunicare si gandire, aparitia unor tulburari de vorbire, limbaj, scris sau de memorie, apar destul de frecvent dupa un accident vascular cerebral si sunt obiectivate prin pierderi de memorie, dificultate in scrierea unor cuvinte sau in citirea si intelegerea acestora, dificultate in exprimarea unor ganduri sau sentimente.
Tulburarile emotionale, cum ar fi anxietatea, depresia, frustrarea, agresivitatea sau frica, sunt destul de des intalnite dupa un accident vascular cerebral si se pot agrava in timp.

Perioada de recuperare difera de la o persoana la alta si depinde de mai multi factori (intinderea si localizarea leziunii cerebrale, varsta pacientului, patologia asociata, tratamentul efectuat). Primele 36 de luni de la accidentul vascular cerebral constituie perioada de timp in care sunt recuperate majoritatea disfunctiilor, cu toate ca unele sunt ameliorate pe parcursul anilor. Perioada de recuperare dupa un accident vascular cerebral este, de cele mai multe ori, un proces care dureaza intreaga viata si presupune nu doar recuperarea unor disfunctii motorii, senzitive, senzoriale sau emotionale, ci si incercarea desfasurarii unei vieti cat mai normale.

Pentru prevenirea aparitiei unui accident vascular cerebral, este necesara adoptarea unui regim alimentar echilibrat, evitarea consumului de alcool, a fumatului si a sedentarismului, respectarea tratamentului prescris de medicul curant. Persoanele care fumeaza si care consuma alcool prezinta un risc cu 50% mai mare de a suferi un atac vascular cerebral.

Regimul terapeutic cu Rivaroxaban reduce riscul de accident vascular cerebral



Un studiu realizat de catre reprezentantii companiei Bayer arata ca regimul terapeutic cu rivaroxaban reduce riscul de accident vascular cerebral si de embolie sistemica de cauza non-SNC la pacienti cu fibrilatie atriala (FA).

Studiul ROCKET AF a fost efectuat pe un esantion de 14.264 de pacienti. "Fibrilatia atriala si accidentul vascular cerebral devasteaza vietile a milioane de pacienti din lumea intreaga in fiecare an, alaturi de familiilor lor. Anticoagularea cu warfarina este eficienta in prevenirea accidentelor vasculare cerebrale la pacientii cu fibrilatie atriala si a reprezentat ingrijirea standard timp de peste jumatate de secol. Totusi, utilizarea acesteia in practica clinica este asociata cu multe limitari", a declarat profesorul Werner Hacke, Presedintele Departamentului de Neurologie de la Universitatea din Heidelberg, Germania si membru al Comitetului Executiv de Directie al ROCKET AF.

Practic, regimul cu rivaroxaban administrat o data pe zi a fost comparat cu warfarina administrata in doza ajustata. Rezultatele cercetarii au aratat ca in cazul pacientilor care au urmat regimul cu rivaroxaban, riscul de accident vascular si embolie sistemica de cauza non-SNCa fost redus cu 21%.

"Studiul ROCKET AF a demonstrat ca regimul terapeutic cu rivaroxaban administrat o data pe zi promite o mai mare protectie a pacientilor de accidente vasculare cerebrale cu un bun nivel de siguranta si o complianta imbunatatita" , a mai precizat profesorul Werner Hacke.

Rivaroxaban a fost bine tolerat

Un alt aspect important este acela ca, in timpul studiului, nu a existat niciun semn referitor la vreo afectare hepatica grava care sa poata fi atribuita tratamentului cu rivaroxaban.

Specialistii sustin ca Rivaroxaban a fost bine tolerat in cadrul studiului si rata intreruperii tratamentului datorita evenimentelor adverse a fost similara celei observate la pacientii carora li s-a administrat warfarina. Rivaroxaban, administrat o data pe zi, fara necesitatea unei monitorizari de rutina a coagularii in laborator a demonstrat o protectie imbunatatita, un dozaj simplificat si o tolerabilitate buna.

"Avand in vedere prevalenta si morbiditatea asociata fibrilatiei atriale si binecunoscutele dificultati in ceea ce priveste utilizarea warfarinei, este interesant sa avem o alternativa documentata in acest studiu drept eficienta, fara a inregistra o crestere semnificativa a sangerarii", a declarat dr.Robert M. Califf, co-presedinte al studiului si Vice-Consilier pentru Cercetare Clinica al Universitatii Duke.

ROCKET AF este cel de-al saptelea studiu clinic consecutiv de Faza III in cadrul programului in desfasurare de dezvoltare globala a rivaroxabanului.

Buna. Mama mea a suferit un accident vascular ischemic acum 3 luni. Pe parte motorie si-a revinit destul de bine, fiind afectata pe partea stanga a corpului dar problema care persista este ameteala permanenta. Este normal ca acest lucru sa fie o urmare a unui accident vascular? Momentan urmeaza tratament cu Piracetam 1200 mg si Nicergolina

Administrarea de Prozac celor care au suferit un atac cerebral, imediat după eveniment, ar putea ajuta la revenirea lor după paralizie, arată un studiu. Cercetătorii au constatat îmbunătăţiri mai rapide ale mişcărilor şi o independenţă crescută după trei luni în care pacienţii au luat antidepresivul Prozac (cunoscut şi ca fluoxetină), faţă de cei care au luat medicamente placebo, informează BBC.

Studiul, apărut în The Lancet Neurology, a fost realizat pe 118 pacienţi din Franţa. Experţii britanici în atacuri cerebrale sunt de părere că rezultatele sunt „promiţătoare”. A fost cel mai vast studiu ce a vizat inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) şi recuperarea după un atac cerebral.

Testele au arătat că pacienţilor cărora li s-au administrat 90 de zile fluoxetină au recuperat mai mult şi mai bine funcţiile membrelor superioare şi inferioare decât pacienţii care n-au primit medicamentul.
Pacienţii din grupul care a luat fluoxetină s-au descurcat independent mult mai bine decât ceilalţi. Toţi pacienţii din cadrul studiului au suferit invalidităţi motorii de la moderat la sever după atacul cerebral.

Studiul precizează că efectele secundare ale antidepresivului au fost în general nesemnificative şi puţine.

Matusa mea a avut in urma cu 8 luni un accident vascular cerebral.In urma acestui incident a ramas cu o pareza pe partea dreapta. In luna ianuarie a acestui an a suferit o operatie de implant al unui stend, dar i s-a recomandat ca imediat dupa accidentul vascular pe care l-a avut sa nu faca niciun fel de recuperari. Acum insa, dupa ce a avut loc implantul ce recuperari ii puteti recomanda? Dansa poate merge,dar piciorul il misca mai greu si mana o doare mai tare. Medicul cardiolog i-a precizat ca nu are voie sa faca niciun fel de bai calde.
Ce tipuri de recuperrai considerati ca ar fi necesare? Va multumesc!

Cel mai indicat este sa mearga intr-un centru de recuperare, pentru ca sunt cauze post-tratament care difera de la pacient la pacient. Sub supraveghere medicala, alaturi de personal calificat, de aparate pentru recuperare si tehnici adaptate varstei matusii d-voastre, poate primi recomandari in vederea continuarii tratamentului la domiciliu.

In ce localitate are resedinta?

Ceaiul şi cafeaua ne protejează împotriva atacului vascular cerebral
Ceaiul şi cafeaua protejează într-o oarecare măsură împotriva atacului vascular cerebral (AVC), combinaţia celor două fiind chiar mai bună, scrie site-ul passionsante.be.

Concluzia a apărut după un studiu desfăşurat de-a lungul a 13 ani pe 83.000 adulţi japonezi. O mare cantitate de informaţii despre băuturile consumate în mod obişnuit, fumat, activitate fizică, regim alimentar, indicele de masă corporală (IMC) au fost analizate de o echipă de la National Cerebral and Cardiovascular Centre (Osaka). Datele au fost confruntate cu cazuri de AVC.

La modul general, arată autorii cercetării, citaţi de Le Quotidien du Medecin, ‘cu cât consumul de ceai sau cafea este mai mare, cu atât riscurile de AVC sunt mai mici’. La una sau două ceşti de cafea pe zi, riscul scade cu 20%. Acelaşi lucru se întâmplă la un consum de două-trei ceşti de ceai verde pe zi. Cine bea cel puţin o ceaşcă de cafea şi două ceşti de ceai zilnic prezintă un risc mai mic cu 34% să facă un AVC.

Mecanismele acestui efect protector nu sunt pe deplin stabilite, adaugă Le Quotidien du Medecin. În orice caz, sunt implicate catehinele din ceaiul verde, cu proprietăţile lor antioxidante şi antiinflamatoare, şi anumiţi compuşi ai cafelei (cum ar fi acidul clorogenic), tot cu acţiune antioxidantă.
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Accidentul Vascular Cerebral este o boala extrem de periculoasa .
Este esential sa se ajunga la Spital sub tratament in cel mai scurt tipm posibil . MINUTE .
A.V.C . NETRATAT in mai putin de 1 ora sau 2 duce poate duce la PARALIZIE IREVERSIBILA .

Sa ne fereasca Dumnezeu de asa ceva !

Am un prieten care a fost tratat cam dupa 3-4 ore dar a scapat destul de ieftin: a ramas cu paralizie pe partea stanga, mana recuparand-o complet! Cred ca ar fi reusit o recuparare mai mare, dar din motive care-mi scapa, nu a vrut sa se duca si pe la bai! Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

O.K ! Contreaza-ma, nu ma supar ,insa A.V.C ma infioara si ma ingrozeste prin cazurile vazute in trecutul apropiat .

Offffff... nu te-am contrat ci tocmai ce am intarit ceea ce ai spus! Ideea era ca acel om a avut o sansa incredibila, in conditiile in care tu ai spus de problema cu cele 2 ore! Este ok. acum? Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

De ce se înregistrează tot mai multe cazuri de tumori cerebrale şi de accidente vasculare cerebrale la vârste din ce în ce mai fragede? Care sunt condiţiile pentru ca o intervenţie pe creier să fie un succes? Acestea sunt doar o parte dintre întrebările la care ne-a răspuns profesorul doctor Alexandru Vlad Ciurea, preşedinte de onoare al Societăţii Române de Neurochirurgie.

VIDEO

Pacienții cu accidente vasculare, salvați cu reabilitare timpurie

Dacă se începe recuperarea neurologică chiar și la câteva ore după accident există șanse mari ca bolnavul să-și recapete, dacă nu toate, măcar o parte din abilități. Din păcate, doar 4 spitale din România au secții de sine stătătoare de reabilitare timpurie. Din acestea, 3 sunt în București.



Neuroreabilitarea poate să te aducă, din nou, la muncă! Are tentă de slogan, dar este o realitate, după cum spun specialiștii reuniți la Școala Internațională de Vară de Neurologie de la Eforie Nord. În multe cazuri, dacă, imediat după accident, o echipă condusă de un neurolog preia pacientul și începe să lucreze cu el, sunt mari șanse ca acesta să revină la viața de dinainte, cu emoționalitate și sexualitate normale.

Stabilizați și trimiși, rapid, la reabilitare!

„Intervențiile de reabilitare trebuie să fie aplicate chiar în cadrul unităților de tratament acut, chiar și la câteva ore după accident, dacă este stabil biologic, iar mai târziu, undeva după 7 zile, noi trebuie să preluăm bolnavul”, a explicat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Societății de Neurologie din România (SNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN).

Reabilitarea timpurie este o combinație între medicina de urgență, terapia intensivă și recuperare

„Reabilitarea timpurie este o combinație între medicină de urgență, terapie intensivă și recuperare, în sensul că avem p a c i e n ț i care sunt instabili, care au nevoie de monitorizare a funcției cardiorespiratorie. Sunt clinici în care pacienții sunt încă pe respirație artificială, dacă i-ați vedea nu ați ști că sunteți pe o secție de reabilitare timpurie”, a detaliat prof. dr. Dana Boering, de la clinica St. Mauritius Therapieklinik Meerbusch, Germania.

Cum se face recuperarea timpurie

Practic, din momentul în care bolnavul a fost stabilizat biologic la secția de urgență, ar trebui începută reabilitarea, pentru ca deteriorarea stării sale să fie oprită și pentru a-l ajuta săși recapete funcțiile pierdute, de genul vorbire, mers, înghițit etc. Totul este foarte individualizat, pentru că depinde foarte mult de tipul de leziune cerebrală, de extinderea ei, de rezerva biologică, adică de starea de dinaintea accidentului. Apoi, sunt pacienți cu foarte multe boli asociate, adică au făcut accident vascular dar au și diabet și afecțiuni cardiace. Așadar, reabilitarea trebuie adaptată la particularitățile pacientului, subliniază prof. dr.Dafin Mureșanu.

„Depinde foarte mult, apoi, de modul în care se desfășoară intervenția în acut, dar și de cât de bine reușești să-i mobilizezi resursele interne și îl faci să lupte. Să faci pacientul să lupte pentru a-și redobândi starea este un lucru foarte important”, mai spune acesta.

Ce face, practic, neurologul

Reabilitarea presupune, însă, mult mai multe lucruri din partea neurologului, explică prof. dr. Dana Boering. În primul rând, trebuie să fie atent la farmacoterapia prescrisă bolnavului, „pentru că o bună parte din medicamentele pe care pacienții le primesc la terapie intensivă au influență negativă asupra proceselor de plasticitate care au loc în această perioadă și a căror evoluție e decisivă și pentru evoluția ulterioară a pacienților”. După ce echilibrează medicamentația, același neurolog decide când este ridicat din pat (adică verticalizat) bolnavul. Și în ce condiții. „Sunt paturi speciale și îi ridicăm cu patul și încercăm să-i verticalizăm cât putem. Dacă fac o sincopă, îi repunem, ajustăm medicația, dar verticalizarea e un proces care trebuie început cât mai devreme. La fel de important este să stimulezi pacientul, pentru că o deprivare senzorială are influențe negative asupra recuperării lor”, detaliază specialista.

Tot în perioda de reabilitare timpurie intervin și fizioterapeuții, care, spre exemplu, în unele cazuri chiar reînvață pacientul să înghită.

Doar câteva secții, în toată țara

Deși - teoretic - în fiecare spital ar trebui să existe o astfel de secție, practic, în România, sunt doar câteva, dezvăluie Dafin Mureșanu. Acestea sunt: în București, la Spitalul Clinic Municipal de Urgență București, la Institutul de Boli Cerebro-Vasculare din cadrul Bagdasar - Arseni Bagdasar, apoi la Spitalul Elias. De asemenea la Cluj funcționează una.

„Sunt 4-5 centre foarte bine organizate, deci acest model trebuie replicat mai departe”, atrage atenția specialistul.



Și atunci, de ce nu se extinde sistemul? Pentru că, spune tot Dafin Mureșanu, sunt probleme pe mai multe niveluri. În primul rând, aceste secții ar trebui susținute bine de Ministerul Sănătății – partea legislativă și o parte din finanțare, apoi de mediul academic – care ar trebui să recunoască reabilitarea neurologică drept o competență medicală dar și de consiliile locale - care supervizează administrativ și financiar spitalele. Apoi, în interiorul spitalelor, se știe că medicii sunt „teritoriali”, dar în aceste cazuri ar trebui să lucreze ca o echipă extrem de bine închegată.

„Sunt non-neurologi care au senzația că li se ia, cumva, bolnavul, ceea ce nu este adevărat. Pentru că atâta vreme cât bolnavul are o boală neurologică, doar neurologul poate să-i spună cât trebuie să intervină, când trebuie administrată o intervenție sau când nu trebuie. Deci, este necesară o colaborare în echipă, muncă în echipă pentru reabilitare. Ei, aceste elemente pot duce la o întârziere a unei maniere coerente de activitate în domeniu. Suntem pe cale să le gestionăm și sperăm că mâine va fi mi bine decât azi”, concluzionează prof. dr. Dafin Mureșanu.

Probabil ca am mai comentat candva, insa ma repet;

Noi, oamenii obisnuiti nu avem cultura medicala si nu ne dam seama ca o persoana are un accident vascular cerebral.

Este foarte, foarte important ca persoana in cauza sa fie transportata de maxima urgenta la spital.

Interventia medicului de specialitate sa fie facuta in maxim o jumatate de ora de la AVC.

Altfel, persoana ramane cu sechele .