SUBIECT: Atacul de cord si bolile cardiace

Milioane de oameni sufera un atac de cord, in fiecare an. Un atac de cord sau infarct miocardic presupune deteriorarea permanenta a muschiului inimii. Miocardic inseamna tesutul muscular al inimii, iar infarct inseamna moartea tesutului ca urmare a lipsei de alimentare cu sange.
Ce se intampla in timpul unui atac de cord?
Pentru ca muschiul cardiac sa functioneze normal, trebuie sa i se furnizeze in mod constant, o cantitate de sange bogata in oxigen, care ajunge la inima prin intermediul arterelor coronare. Daca este prezenta o boala coronariana, acestea se ingusteaza si fluxul de sange devine insuficient. Grasimile, calcul, proteina, celulele inflamatorii existente in interiorul arterelor formeaza placi de diverse dimensiuni. Daca un cheag de sange obstuctioneaza complet artera, muschiul inimii va fi privat de oxigen, iar in scurt timp va avea loc moartea celulelor muschiului inimii, iar leziunile vor fi permanente. Astfel are loc atacul de cord.

Desi, destul de rar, un atac de cord poate fi cauzat si de un spasm al unei artere coronare. In timpul unui spasm coronarian, arterele coronare se cotracta sau au loc spasme ale acestora, reducandu-se volumul de sange necesar pentru alimentarea muschiului inimii (ischemie). Fenomenul poate sa apara in repaus, inclusiv la persoanele care nu sufera de boli coronariene semnificative. Fiecare artera coronariana furnizeaza sange intr-o regiune a muschiului inimii. Gradul de deteriorare a muschiului cardiac depinde de cat de extinsa este artera blocata si de timpul dintre prejudiciu si tratament.

Vindecarea muschiului inimii incepe imediat dupa ce s-a incheiat atacul de cord si dureaza aproximativ opt saptamani. La fel ca si o rana a tesutului cutanat, leziunile inimii se vindeca si se va forma o cicatrice in zona afectata. Noul tesut nu va avea proprietatea de a se contracta, iar capacitatea inimii de pompare a sangelui devine mai scazuta dupa un atac de cord. Gradul de diminuare a capacitatii de pompare depinde de marimea si localizarea cicatricei.

Simptomele unui atac de cord
Cel mai des, manifestarile unui atac de cord sunt:
- disconfort, presiune, greutate sau durere in piept, brat sau sub stern;
- disconfort care iradiaz in spate, maxilar, gat sau brat;
- senzatie de plenitudine, indigestie sau sufocare (asemanatoare cu arsurile stomacale);
- transpiratie, greata, varsaturi sau ameteli;
- slabiciune accentuata, anxietate sau dificultati de respiratie;
- batai rapide sau neregulate ale inimii.

In timpul unui atac de cord, simptomele dureaza 30 de minute sau chiar mai mult si nu vor fi ameliorate de odihna sau de nitroglicerina tinuta sub limba. Unii oameni fac atac de cord fara a avea vreun simptom (atac de cord tacut) - acest tip fiind mai frecvent in randul bolnavilor de diabet.

Ce se va face dupa un atac de cord?
Dupa ce a avut loc un atac de cord se va institui cu rapiditate tratamentul pentru deblocarea arterei, masura esentiala pentru micsorarea complicatiilor. La primele semne ale unui atac de cord, se va contacta serviciul de urgenta. Cel mai bun moment de a trata un infarct este perioada de 1-2 ore de la debutul simptomelor. Cu cat se asteapta mai mult sau se intarzie, cresc sansele ca inima sa sufere leziuni si scade posibilitatea supravietuirii.

Disconfortul toracic poate fi diagnosticat in mai multe moduri: poate sa apara la nivelul pieptului, bratelor, spatelui sau maxilarelor. Acestea sunt semnele de avertizare ale bolilor cardiace si cand apar, trebuie solicitata urgent asistenta medicala.

Cum va fi diagnosticat un atac de cord?
Pentru a diagnostica un infarct, echipa medicala care va interveni de urgenta, va pune pacientului intrebari legate de simptome si va incepe evaluarea. Diagnosticul de atac de cord se bazeaza atat pe manifestari cat si pe rezultatele investigatiilor. Principalul scop va fi, apoi, sa se aplice cat mai repede tratamentul pentru ca leziunile musculare sa fie cat mai putine.

Investigatii pentru diagnosticarea unui atac de cord
- ECG - sau electrocardiograma poate oferi informatii legate de gradul de afectare al muschiului inimii si de locul unde s-a produs prejudiciul. In plus, vor fi monitorizate bataile si ritmul inimii.

- Analize de sange - prin intermediul acestora se va masura nivelul enzimelor cardiace care pot indica daca muschiul inimii a fost sau nu lezat. Aceste enzime se gasesc in mod normal in interiorul celulelor inimii si sunt necesare pentru functionarea lor. Cand celulele muschiului inimii sunt afectate, continutul lor (inclusiv enzimele) sunt eliberate in circuitul sanguin. Prin masurarea valorilor acestor enzime, medicul poate determina gravitatea atacului de cord si poate aproxima cand a avut loc acesta. De asemenea, se vor masura nivelurile troponinelor - proteine care se gasesc in interiorul celulelor inimii eliberate atunci cand acestea sunt afectate de ischemie. Cu ajutorul troponinelor pot fi detectate atacurile de cord inca din primele faze.

- Ecocardiografia - este un test imagistic care poate fi utilizat atat in timpul cat si dupa un infarct pentru a se evalua starea inimii, modul in care aceasta pompeaza sangele si daca exista zone in care sangele nu circula sau nu este pompat normal. Aceasta investigatie poate semnala daca au fost afectate structurile inimii (valve, sept, etc.).

- Cateterismul cardiac - poate fi utilizat in timpul primelor ore dupa un infarct in cazul in care medicamentele nu sunt suficiente pentru ameliorarea ischemiei sau a simptomelor. Cateterismul cardiac poate fi utilizat pentru a se vizualiza in mod direct, artera blocata si pentru a ajuta medicul sa determine care este cea mai potrivita procedura pentru tratarea blocajului.

Care este tratamentul pentru un atac de cord?
Dupa ce atacul de cord a fost diagnosticat, tratamentul va fi aplicat imediat (eventual in ambulanta sau in camera de urgenta). Acesta va consta in medicamente dar si proceduri chirurgicale.
Medicamente utilizate pentru tratarea infarctului - Acestea au rolul de a descompune sau de a preveni formarea cheagurilor de sange pentru a preveni formarea trombocitelor ca urmare a colectarii si lipirii placii, pentru a stabiliza placa si a preintampina aparitia. Aceste substante medicamentoase se vor administra cat mai repede posibil (in termen de 1-2 ore de la debutul atacului de cord) pentru a se diminua gradul de afectare al inimii. Intarzierile care pot sa apara in instituirea tratamentului medicamentos pot amplifica marimea prejudiciului.

Medicamentele care sunt folosite in timpul unui atac de cord, pot include:
- aspirina - pentru prevenirea coagularii sangelui care poate agrava infarctul;
- antiagregante plachetare - cum ar fi plavix, pentru prevenirea coagularii sangelui;
- tratament trombolitic pentru dizolvarea cheagurilor de sange din arterele inimi;
- orice combinatie de mai sus.

Alte medicamente administrate dupa sau in timpul unui atac de cord pot imbunatati functionarea inimii, dilatarea vaselor de sange, reduc durerea si protejeaza impotriva altor boli cardiovasculare ce ar putea sa puna viata unei persoane in pericol.
- Alte optiuni de tratament in caz de infarct - La scurt timp dupa un atac de cord, in urma unui cateterism cardiac, se va evalua starea de sanatate a inimii si a arterelor acesteia. In unele cazuri se vor folosi diverse proceduri (angioplastie sau stentul coronarian) pentru a se deschide arterele ingustate sau blocate. Daca este necesar se va efectua operatia de bypass, in zilele urmatoare pentru a se restabili circulatia normala si irigarea cu sange a muschiului inimii. Tratamentele (medicamentele, chirurgia pe cord deschis, procedurile interventionale - cum ar fi angioplastia) nu vindeca boala coronariana. Daca o persoana a suferit un atac de cord nu inseamna ca nu va mai face si altul in viitorul apropiat.

Modalitati de prevenire
Exista cateva moduri in care infarctul poate fi prevenit. Dupa un atac cardiovascular, scopul este sa se mentina sanatatea inimii. Cel mai bun mod ar fi sa se urmeze tratament medicamentos, sa se modifice stilul de viata si sa se consulte in mod constant medicul cardiolog.

Viata dupa un atac de cord
De ce sunt necesare medicamentele dupa un atac de cord?
Medicamentele vor fi prescrise de catre cardiolog, in urmatoarele scopuri:
- prevenirea formarii cheagurilor de sange in viitor;
- protejarea inimii si imbunatatirea performantei acesteia;
- prevenirea aparitiei placii in artere prin mentinerea valorilor scazute ale colesterolului.

De asemenea, se vor prescrie si alte medicamente, daca este necesar: pentru tratarea batailor neregulate ale inimii, scaderea tensiunii arteriale, mentinerea sub control a anginei pectorale, tratamentul insuficientei cardiace, etc. Este important sa se cunoasca denumirea medicamentelor si scopul acestora si sa se urmeze intocmai recomandarile medicului privind administrarea acestora. La fiecare vizita la medic ar fi indicat sa se specifice tratamentul care s-a urmat. Orice persoana care doreste informatii suplimentare legate de medicamentele pe care trebuie sa le utilizeze, se va adresa medicului sau farmacistului.

Ce modificari sunt necesare in stilul de viata dupa un atac de cord?
Nu exista nici un leac pentru bolile coronariene. Totusi, in scopul prevenirii progresiei bolilor de inima si pentru prevenirea altui atac de cord, trebuie sa se faca unele modificari in stilul de viata. Se va renunta la fumat, se va mentine scazut nivelul de colesterol din sange, se va incerca sa se controleze diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala, se vor face exercitii fizice in scopul pastrarii unei greutati corporale optime si se va tine stresul sub control.

Cand se va consulta medicul dupa externare?
Dupa atacul de cord, se va face o vizita la medic dupa patru-sase saptamani de la externare pentru ca specialistul sa verifice progresul dupa recuperare. Doctorul poate solicita realizarea unor investigatii care il pot ajuta sa stabileasca daca arterele coronariene mai sunt sau nu blocate si daca planul de tratament are rezultatele urmarite.
Sursa: SfatulMedicului.ro
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Atacul de cord se manifestă diferit la femei şi la bărbaţi

Doar o mică parte din femeile care suferă de atac de cord au ca simptome dureri în piept, relevă un nou studiu din SUA, realizat pe un eşantion de un milion de oameni.

În general, bărbaţii sunt mai predispuşi să sufere un atac de cord. Cu toate acestea, cifrele arată că femeile cu vârste sub 55 de ani au un risc mai mare de deces, atunci când suferă un infarct, comparativ cu bărbaţii. Motivul, spun specialiştii, este acela că, la femei, durerea în piept nu apare ca simptom al atacului de cord.

Studiul, realizat pe pacienţi din 1000 de spitale, a scos la iveală faptul că 42% dintre femeile care au suferit un infarct nu au simţit dureri în piept, comparativ cu doar 30% dintre bărbaţi.

De fapt, simptomele acestor femei se diferenţiau mult de cele clasice, cunoscute şi întâlnite mai ales la bărbaţi.

Femeile tind să aibă simptome precum: greaţa, oboseala, dificultăţi de respiraţie, dureri la nivelul maxilarului, braţelor sau spatelui. Studiul susţine că, din această cauză, nu numai că multe dintre femei nu se prezintă la doctor, dar uneori şi medicii diagnostichează greşit afecţiunea de care suferă aceste paciente.
Sursa: Descopera
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Firele de păr pot prevesti un atac de cord cu câteva luni în avans
Stresul a fost considerat de-a lungul timpului un factor care duce la apariţia problemelor cardiace, însă acest lucru nu fusese demonstrat. Recent, cercetătorii au probat pentru prima dată legătura directă dintre stres şi atacurile de cord graţie unui nou test ce foloseşte firele de păr. Inovaţia oamenilor de ştiinţă ar putea duce la anticiparea şi prevenirea atacurilor de cord.

Doctorii Gideon Koren şi Stan Van Uum de la Universitatea din Ontario de Vest au dezvoltat o tehnică de măsurare a nivelului de cortizol din păr. Această inovaţie permite măsurarea nivelului de stres a unei persoane în lunile precedente unui atac de cord.

Cortizolul este un hormon care este secretat în timpul perioadelor de stres. Nivelul acestuia poate fi măsurat în salivă, urină şi limfă, dar poate arăta nivelul de stres doar din momentul în care este luată proba. Părul, pe de altă parte, creşte în medie cu o un centimetru şi jumătate pe lună. O mostră de opt centimetri de păr poate arăta care a fost nivelul stresului unei persoane în ultimele şase luni, datorită nivelului de cortizol prezent în probă.

În timpul studiului, cercetătorii au luat mostre de păr de la 56 de bărbaţi care au suferit atacuri de cord şi de la 56 de bărbaţi care erau internaţi în spital din alte motive. Nivelul de cortizol din păr a fost mai ridicat în cazul celor care suferiseră un atac de cord cu trei luni înainte de a fi internaţi, faţă de pacienţii care nu suferiseră unul. În comparaţie cu alţi factori care ar putea prezice un atac de cord, nivelul cortizolului din păr a fost indicatorul cu cea mai puternică putere de predicţie.

Fiecare dintre noi experimentează stresul la diferite niveluri din cauza locului de muncă, a obligaţiilor familiale sau a situaţiei financiare, dar spre deosebire de alţi factori care influenţează apariţia şi dezvoltarea bolilor de inimă, stresul poate fi gestionat.

Modul în care oamenii fac faţă stresului poate face diferenţă în felul în care acesta le afectează sănătatea. Atunci când o persoană se simte sănătoasă din punct de vedere fizic şi psihic, aceasta poate face faţă mai bine stresului de zi cu zi.

Noile descoperiri referitoare la evaluarea nivelului de stres cu ajutorul firelor de păr poate ajuta doctorii să măsoare riscul unei persoane de a suferi un atac de cord. Acest lucru, împreună cu metodele de reducere a stresului, pot ajuta la prevenirea atacurilor de cord.
Science Daily
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Atacurile de cord ce au loc dimineaţa sunt mai periculoase!
Atacurile de cord care apar dimineţile sunt mult mai periculoase decât cele care apar în alte perioade ale zilei, susţin specialiştii.

Cercetătorii spanioli au făcut cercetări pe cazurile a 811 pacienţi care au ajuns la o clinică din Madrid în urma unui infarct miocardic, în perioada 2003-2009.

Aceştia au utilizat nivelul unei enzime din sânge pentru a măsura gradul ţesutului mort, cunoscut ca infarct, care este cauzat de formarea unui cheag de sânge la nivelul muşchiului inimii.

Persoanele care au un atac de cord între 6:00 şi 12:00, în timpul tranziţiei între noapte şi zi, au avut cu 21% mai mult ţesut mort decât pacienţii care au suferit un atac de cord între 18:00 şi 00:00.

Studiul a fost publicat în jurnalul britanic Heart şi întăreşte studiile anterioare ce arătau că ritmul circadian influenţează inima în diferite feluri, având efecte asupra presiunii sangvine, ritmului cardiac, pulsului, sau a funcţiei celulelor care îmbracă vasele de sânge.

Dintre cei 811 de pacienţi, 269 au suferit atacuri de cord dimineaţa. Mai mult de trei sferturi dintre pacienţi au fost bărbaţi, având o vârstă medie de 62 de ani.

Această descoperire ar putea ajuta la evaluarea eficacităţii medicamentelor împotriva bolilor de inimă, susţin cercetătorii.

Sursa: France 24
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Mare grija prieteni:
Pierderea celor dragi predispune la atac de cord

Suferinţa provocată de pierderea unei persoane iubite poate mări considerabil riscul de atac de cord , mai ales în primele zile de la nefericitul eveniment, relevă un studiu efectuat în Statele Unite.

Studiul a vizat aproape 2000 de persoane, care au supravieţuit în urma atacului de cord şi au fost chestionate cu privire la viaţa lor personală şi la pierderea unor oameni importanţi din viaţa lor.

În urma cercetării s-a descoperit că în prima zi de la moartea unei persoane dragi, riscul de apariţie al atacului de cord este de 21 de ori mai mare decât într-o zi obişnuită. De-a lungul următoarei săptămâni, riscul rămâne de 6 ori mai mare decât în mod normal, urmând ca pe tot parcursul lunii să scadă.

Această suferinţă intensă poate cauza multe simptome precum creşterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, a nivelului hormonului de stres sau apariţia cheagurilor de sânge, care duc la creşterea riscului de atac de cord.

De asemenea, oamenii care suferă astfel de pierderi tind să doarmă şi să mănânce mai puţin sau să uite să îşi ia medicamentele, iar omiterea acestor activităţi esenţiale poate creşte riscul apariţiei unui accident vascular cerebral.

Studii anterioare au demonstrat că cei care deplâng moartea partenerului de viaţă au un risc crescut de deces ca urmare a unui atac de cord sau a accidentelor vasculare cerebrale.

Sursa: AFP
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Lasand la oparte aberatia pompoasa din titlu (partea cu nemurirea) articolul nu suna rau:
Primul pas spre nemurire vine din Israel: celule cardiace de nou-născut, create din corpul unor bătrâni!
Oamenii de ştiinţă din Israel au reuşit în premieră mondială să transforme celule ale pielii extrase de la pacienţi cu insuficienţă cardiacă în celule cardiace noi, identice cu cele existente în corpul unui bebeluş. Reuşita fără precedent sugerează că este posibilă repararea inimii unui pacient cu propriul ţesut al acestuia.
Celulele extrase de la doi bărbaţi ce sufereau de insuficienţă cardiacă au fost reprogramate genetic pentru a deveni celule cardiace. Experimentul a fost efectuat de oameni de ştiinţă de la Institutul de Tehnologie Technion-Israel şi de la Centrul Medical Rambam din Haifa.

Noi celule obţinute de cercetători au fost observate în cadrul unui ţesut cardiac sănătos al unor şobolani, estimându-se că testarea acestora în cadrul inimilor umane va putea fi realizată abia peste un deceniu, după ce tehnica va fi îmbunătăţită prin testarea repetată pe animale.

Reuşita oamenilor de ştiinţă indică o nouă potenţială sursă de celule stem, elementele de bază ale vieţii, ce se pot dezvolta în orice tip de ţesut din corp. Cercetătorii afirmă că prin folosirea de celule ale pielii extrase de la pacient nu va mai fi necesară obţinerea de celule stem de la embrioni şi se va reduce totodată riscul ca sistemul imunitar al pacientului să respingă transplantul.

„Am arătat că este posibil să folosim celule ale pielii extrase de la un pacient în vârstă, ce suferă de probleme grave ale inimii, şi să obţinem în laborator celule cardiace tinere şi sănătoase, echivalentul celulelor existente în inima sa imediat după ce s-a născut”, a explicat Lior Gepstein, profesor de medicină şi fiziologie şi totodată coordonatorul acestui studiu.

Insuficienţa cardiacă este o slăbire a muşchiului inimii ce poate provoca oboseală şi, ulterior, decesul. În SUA, aproximativ 5,8 milioane de persoane suferă de această afecţiune. Tot mai multe persoane supravieţuiesc atacurilor cardiace, astfel că numărul oamenilor ce trăiesc cu o inimă deteriorată creşte. „Din nefericire, corpul are o capacitate limitată de a repara inima în urma unui atac cardiac, astfel că este o nevoie urgentă de a concepe tratamente eficiente şi sigure pentru regenerarea inimii”, a explicat Nicholas Mills, cardiolog la Universitatea din Edinburgh. În acest moment, pacienţii suferinzi de insuficienţă cardiacă trebuie să apeleze la dispozitive mecanice sau să spere să beneficieze de un transplant.

Acum, cercetătorii doresc să efectueze mai multe studii pentru a stabili dacă aceste celule ale inimii pot fi produse în cantităţi suficiente pentru a reprezenta un tratament eficient. De asemenea, specialiştii doresc să conceapă strategii de transplant care să reducă riscul respingerii celulelor de către corp. Pe lângă aceste aspecte, o altă problemă este faptul că studiile se anunţă a fi foarte costisitoare. „Presupun că va mai dura cel puţin 5-10 ani până când vom putea efectua studii clinice, dacă vom putea depăşi aceste provocări”, a conchis Gepstein.
Sursa: Descopera
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Două suplimente nutritive ar putea preveni decesul cardiovascular

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Linkoping şi Institutul Karolinska din Suedia au descoperit că o combinaţie de seleniu şi coenzima Q10 reduce riscul de deces cardiovascular în rândul persoanelor în vârstă. Mai mult, în urma testelor s-a constat că această combinaţie îmbunătăţeşte funcţionarea inimii.

Studiul, condus de Urban Alehagen, a fost realizat pe un eşantion de 443 femei şi bărbaţi clinic sănătoşi, cu vârste cuprinse între 70 şi 88 de ani. Pe o perioadă de 48 de luni, unii pacienţi au primit o doză zilnică de 200 mg coenzima Q10 şi 200 µg de seleniu provenit din culturi de drojdii, iar alţii au urmat un tratament placebo. La finalul studiului, s-a observat că doar 5,9% din cei care au urmat tratamentul cu seleniu şi coenzima Q10 au decedat din cauza bolilor de inimă, comparativ cu 12,9% dintre cei ce au făcut parte din grupul placebo.

De asemenea, s-a constat că pacienţii care au fost trataţi cu suplimente aveau un nivel mai scăzut de N-terminal proBNP, un marker biochimic care arată dacă inima funcţionează sub tensiune crescută. În plus, în urma informaţiilor prelevate din ecografii s-a remarcat faptul că participanţii la studiu care au primit cele două suplimente prezentau o îmbunătăţire semnificativă a funcţiilor cardiace.

"Acest studiu investighează pentru prima dată relaţia dintre combinaţia de seleniu şi coenzima Q10 şi utilizarea lor în scop terapeutic, împotriva bolilor de inimă. Cercetarea noastră ar putea constitui o bază pentru următoarele studii asupra seleniului şi a coenzimei Q10 sau chiar a altor suplimente de acest gen", a declarat dr. Alehagen.

Seleniul este un micronutrient esenţial, despre care până acum se ştia că are capacitatea de a creşte rezistenţa la gripă, de a spori fertilitatea şi longevitatea şi de a lupta împotriva cancerului. El se găseşte în nucile de Brazilia, ouă, rinichi, pâine, peşte, crustacee şi moluşte.

Coenzima Q10 joacă un rol esenţial în producerea energiei la nivelul mitocondriilor, acele "centrale electrice" ale celulelor din corpul uman. Acest compus a fost studiat pentru rolul său în domeniul sănătăţii cognitive şi a sănătăţii inimii, fiind cunoscut pentru proprietăţile anti-îmbătrânire.

Înainte ca un astfel de tratament să fie recomandat pacienţilor care suferă de boli de inimă, combinaţia de seleniu şi coenzima Q10 va trebui să fie testată în studii mai ample.
Descopera
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Un factor prezent în viaţa de zi cu zi creşte cu 20% riscul de a suferi un atac de cord!

Oamenii de ştiinţă avertizează că până şi un nivel mic de stres psihic poate creşte riscul de apariţie a atacurilor de cord fatale şi a atacurilor cerebrale cu douăzeci de procente.
Specialiştii au descoperit că simptomele produse de anxietate sau depresie cresc rata mortalităţii din mai multe cauze majore, precum bolile cardiovasculare şi chiar accidente. Mai mult, în mod alarmant, riscul creşte în rândul celor care se confruntă cu un nivel relativ mic de stres, adică aproape un sfert din populaţia adultă.

Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au analizat datele înregistrate într-un studiu din Anglia, realizat în perioada 1994-2004, care a cuprins un total de 68.000 de indivizi cu vârste peste 35 de ani. În studiu s-a urmărit identificarea legăturii dintre anxietate şi stres, pe de-o pare, şi boli precum cancerul sau probleme cardiace, pe de altă parte.

Stresul psihologic a fost calculat folosind o scală recunoscută internaţional şi pe care nivelul de stres variază de la lipsa simptomelor până la existenţa unor simptome severe, iar certificatul de deces al subiecţilor a fost folosit pentru a afla cauza morţii.

"Dacă un individ se plasează la două sau trei puncte pe această scală, atunci el poate să sufere de o formă de disfuncţie socială sau de lipsa de încredere. Cu toate acestea, simptomele slabe fac ca subiectul să nu fie diagnosticat de medici", a explicat Tom Russ, coordonatorul studiului.

În ciuda acestui lucru, specialistul susţine că riscul de deces în rândul acestei grupe de populaţie a crescut, în medie, cu o cincime, în timp ce, pentru cei care au atins un grad sever de simptome de anxietate şi depresie, riscul s-a dublat.

Specialiştii spun că aceste calcule au rămas valabile chiar şi după ce au fost luaţi în considerare şi alţi factori de risc, precum greutatea, lipsa exerciţiilor fizice, fumatul, alcoolul sau diabetul.

"Având în vedere că s-a observat o mortalitate crescută chiar şi la pacienţii care se confruntau cu un nivel scăzut de stres, oamenii de ştiinţă ar trebui să încerce să afle dacă tratamentele ar putea reduce riscul de apariţie a decesului", a încheiat Russ.

Sursa: Daily Mail
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Două minute şi jumătate de exerciţii intense îţi pot salva inima
Veste bună pentru cei care s-au săturat să petreacă ore întregi la sala de sport: două minute şi jumătate de exerciţii intense ar putea fi la fel de eficiente ca 90 de minute petrecute pe banda de alergare.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Aberdeen au realizat un studiu pe două grupuri de bărbaţi cu vârste între 18 şi 32 de ani. Bărbaţii dintr-un grup au fost rugaţi să facă sprinturi de mare intensitate, în timp ce restul participanţilor şi-au petrecut câte o jumătate de oră mergând cu bicicleta sau plimbându-se în ritm alert.

La finalul studiului s-a constat că cei care au sprintat de 5 ori câte 30 de secunde, la interval de 4 minute, au înregistrat o scădere mai rapidă a nivelului de grăsime din sânge, comparativ cu restul subiecţilor implicaţi în cercetare.

La două zile după ce au fost supuşi exerciţiilor, pacienţii au fost rechemaţi în laborator unde au mâncat un mic dejun bogat în lipide şi un prânz bazat pe pâine, maioneză şi brânză. Conţinutul de grăsime a fost calculat în funcţie de cât de repede creştea nivelul său în sânge.

Experţii spun că aglomerările de grăsime apărute în sânge după consumul alimentelor bogate în lipide, poate bloca arterele, provocând boli cardiovasculare.

Descoperirea sugerează că, spre deosebire de exrciţiile cu o intensitate moderată, precum mersul pe jos 30 de minute sau pedalatul, care reduc conţinutul grăsimii din sânge cu 11 procente, cele scurte dar foarte intense pot duce la o scădere de 33% a nivelului de grăsime.

Oamenii de ştiinţă cred că este posibil ca exerciţiile scurte şi foarte intense să determine ficatul să extragă mai multă grăsime din sânge. În plus, chiar dacă astfel de antrenamente nu ajută la creşterea forţei, ele aduc îmbunătăţiri la nivelul rezistenţei. Totodată oamenii de ştiinţă admit că un astfel de exerciţiu poate dura 20 de minute, în condiţiile în care în timpul lui se recomandă 4 pauze de câte 4 minute, dar consideră că importanţa descoperirii este semnificativă mai ales pentru oamenii care nu au destul timp pentru a ajunge la sala de sport.

Sursa: Medical Daily
P.S. Articolul e pentru voi care nu aveti probleme cu picioarele, pentru prietenii vostrii care sunt sanatosi dar care sunt cam lenesi si bineinteles pentru cei cu probleme cu inima si care pot sa faca sprinturi! Nu-i rau sa le dati o mana de ajutor!
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

buna seara! nu stiu unde ar trebui sa adresez acest tip de intrebare asadar imi cer scuze daca nu am ales corect locatia. intrebarea mea este referitoare la o afectiune de care sufera mama mea. problema ei de sanatate este faptul ca inima impreuna cu celelalte organe interne sunt inversate...practic inima ei este in dreapta...ea este imaginea in oglinda a unei persoane normale...si ma gandeam daca aceasta afectiune este un handicap? mentionez ca veniturile ei, pensia este foarte mica si o pensie de handicap ar fi binevenita. multumesc pt eventualele raspunsuri

Buna,
Diagnosticul mamei dvs. nu este suficient pentru stabilirea unui grad de handicap. Este nevoie de evaluarea tulburarilor medico-sociale produse de afectiuni.

COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR CU HANDICAP din cadrul DGASPC de care apartineti poate decide gradul in care afectiunile mamei au produs handicap si cat de grav este acesta.

Mai multe detalii AICI

Mergeti cu dansa la comisie, nu aveti ce pierde....

Ce boli se agravează pe timp de caniculă. Se poate ajunge la infarct sau accident vascular

Chiar dacă temperaturile ridicate reprezintă o problemă pentru fiecare persoană, riscurile nu sunt egale. Cei care au diferite boli cronice pot ajunge mult mai uşor la complicaţii.

“Diabeticii, cei cu boli de inimă, astm sau tensiune pot face infarct sau atac vascular-cerebral pe fondul temperaturilor extreme şi deshidratării”, avertizează Aurelia Constantin, medic primar boli interne. Mai jos, află detalii despre cele mai importante boli care se pot agrava pe caniculă.

Bolile de inimă. Unul dintre mecanismele corpului de apărare împotriva căldurii este reprezentat de bătăile inimii.

Dacă aceasta nu bate suficient de repede, organismul nu poate face faţă căldurii. Bolnavii de inimă iau de obicei medicamente numite diuretice menite să reducă surplusul de fluide din organism lucru care duce la deshidratare. “Cei cu boli cronice, de inimă, diabet etc. ar trebui să bea până la trei litri de lichide pe zi, să respecte regimul cu stricteţe, să îşi controleze atent glicemia şi mai ales să nu iasă când este foarte cald”, mai recomandă medicul.

Presiunea arterială. Cei care suferă de hipertensiune ar trebui să respecte regimul alimentar din care să elimine sarea pentru a reduce riscul unui atac vascular cerebral.

Diabeticii se pot deshidrata atunci când nivelul zahărului din sânge nu este sub control. Acest lucru încetineşte procesul de transpiraţie, iar riscul unui infarct e mai ridicat.

Obezitatea. Cu cât corpul este mai mare, cu atât este mai greu să elimini căldura în exces, iar sistemul natural de răcire al organismului nu poate funcţiona suficient de repede. Obezitatea pune şi o presiune suplimentară asupra inimii astfel, atunci când vremea caldă obligă inima să bată mai repede, s-ar putea ca aceasta să nu facă faţă.

Următoarele simptome arată că organismul nu mai poate tolera căldura şi ar trebui cerut ajutor: ameţeli sau leşin, transpiraţie abundentă, crampe musculare, dureri de cap, greaţă, bătăi accelerate ale inimii. Accidentul vascular se manifestă prin delir, pielea uscată sau caldă deoarece organismul nu mai poate transpira, febră, convulsii sau spasme musculare, inconştienţă.

Ziua națională a inimii

În România, Ziua națională a inimii se marchează anual, începând din anul 1997, la data de 4 mai.



Ziua națională a inimii a fost instituită și în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății, fiind introdusă în România pe 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, care avusese loc în primăvara aceluiași an. Această zi reprezintă un prilej de a atrage atenția asupra creșterii alarmante a numărului de afecțiuni cardiovasculare, notează site-ul www.dspcovasna.ro.

Boala cardiovasculară este principala cauză de mortalitate în Europa, atât la femei cât și la bărbați, potrivit Cartei europene a sănătății cardiovasculare, publicate pe site-ul heartcharter.org. Este responsabilă de 55% dintre decesele din rândul femeilor din Europa și de 43% dintre decesele din rândul bărbaților, provocând peste 4,35 milioane de decese anual, în cele 53 de state membre ale Organizației Mondiale a Sănătății — Regiunea Europeană și peste 1,9 milioane de decese anual, în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, boala cardiovasculară poate fi prevenită, ținând cont de factorii de risc ai acesteia: fumatul, valorile ridicate ale tensiunii arteriale și ale colesterolului, obezitatea, diabetul, consumul excesiv de alcool și stresul.

Potrivit site-ului www.cardioportal.ro, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces a populației din România, cu peste 140.000 de decese anual, reprezentând 60% din totalul deceselor înregistrate. Prin comparație, media ratelor de mortalitate cardiovasculară în țările aparținând Comunității Europene este de 46%. Având în vedere aceste statistici, Societatea Română de Cardiologie (SRC) și-a stabilit, pentru intervalul 2015-2017, o strategie de tip ''Cardiologie aplicată'', care își propune, pe lângă preocuparea pentru activitatea de educație și cercetare științifică medicală, și implicarea SRC în identificarea problemelor majore de sănătate cardiovasculară, în vederea propunerii unor programe-soluții pentru reducerea incidenței bolilor cardiovasculare în România.

Pe lângă marcarea Zilei naționale a inimii, la data de 4 mai, România se alătură și statelor care marchează Ziua mondială a inimii, la 29 septembrie în fiecare an. Totodată, Fundația Română a Inimii, în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie, marchează, în luna februarie, Ziua națională a prevenției cardiovasculare, campanie ce are rolul de a promova măsuri de prevenție a bolilor cardiovasculare, se arată pe site-ul https://www.romanianheart.ro/.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)