SUBIECT: pensie de boala

ma poate ajuta careva cu articolu de mai jos ce trebuie facut dat in judecata casa de pensii sau este lege ?

Decizia nr. 680/2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

Decizia nr. 680/2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

Posted: 27 Aug 2012 05:18 AM PDT




PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 9 august 2012

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (1) şi art. 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Sabin Andreescu în Dosarul nr. 56.896/3/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Dezbaterile au avut loc la data de 24 mai 2012 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 29 mai 2012. La această dată, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor motivată de necesitatea obţinerii unor informaţii de la Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la modul de aplicare a art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi la calculul cuantumului pensiilor de invaliditate, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 26 iunie 2012, dată la care Curtea a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 28 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 56.896/3/2011, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (1) şi art. 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Sabin Andreescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei prin care a fost respinsă cererea sa de acordare a unei pensii de invaliditate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, prin efectul dispoziţiilor legale criticate, beneficiază de pensie de invaliditate cei care şi-au pierdut capacitatea de muncă, cu excepţia celor care au ajuns în această situaţie din cauza unor boli sau accidente care nu au legătură cu munca. Or, în toate cazurile este vorba de incapacitatea de a munci a persoanei şi de a-şi asigura traiul, astfel încât distincţia făcută prin textele legale criticate apare ca fiind nejustificată şi discriminatorie.
Se mai arată că sunt încălcate şi prevederile constituţionale referitoare la nivelul de trai, întrucât o persoană care şi-a pierdut întreaga capacitate de muncă ca urmare a unor boli ce nu au legătură cu profesia va beneficia numai de un ajutor de handicap în valoare de 293 lei, nu şi de pensie de invaliditate. Aceste motive demonstrează şi încălcarea obligaţiei statului de a acorda o protecţie specială persoanelor cu handicap.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este întemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituţional. Se arată că legea criticată instituie o limitare a condiţiilor de acordare a pensiei de invaliditate faţă de Legea nr. 19/2000, dar că o atare optică legislativă este determinată de descurajarea pensionărilor pentru invaliditate care au generat în timp o creştere semnificativă a masei persoanelor asigurate înaintea vârstei standard de pensionare, cu scăderea concomitentă a numărului contribuabililor. O atare orientare ţine de libertatea de reglementare a legiuitorului, libertate care este îngrădită numai de principiul egalităţii. Or, dispoziţiile legale criticate nu instituie discriminări, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizaţi de ipoteza normei legale. Totodată, nu este încălcat nici art. 47 alin. (2) din Constituţie, întrucât prevederile legale nu se aplică pensiilor aflate în plată.
În fine, se arată că excepţia de neconstituţionalitate ridicată presupune şi modificarea şi completarea textului de lege supus controlului de constituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit dispoziţiilor art. 76 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională, prin Încheierea pronunţată la data de 29 mai 2012, a dispus solicitarea de informaţii de la Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la modul în care aceasta aplică dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum şi la modul concret de calcul al cuantumului pensiei de invaliditate. În acest din urmă caz, s-a solicitat exemplificarea modului de calcul al acestei pensii în cazul unei persoane ce se încadrează în grupa de vârstă 25-29 de ani şi care are un stagiu de cotizare de 6 ani, pe de o parte, şi o persoană ce se încadrează în grupa de vârstă 53-57 de ani şi care are un stagiu de cotizare de 25 de ani, pe de altă parte.
Casa Naţională de Pensii Publice, prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.106 din 18 iunie 2012, a răspuns la solicitarea Curţii Constituţionale, arătând, în esenţă, că stagiul de cotizare necesar la acordarea pensiei de invaliditate are în vedere faptul că sistemul public de pensii este unul de asigurări sociale şi că excepţiile de la această regulă sunt strict determinate şi fundamentate pe considerente de ordin medical ori pentru protecţia specială a unor categorii de asiguraţi. Totodată, se subliniază că, în lipsa îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, persoana prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. a) din lege nu poate beneficia de pensie de invaliditate.
În ceea ce priveşte solicitarea Curţii Constituţionale de a se exemplifica modul de calcul al unei pensii de invaliditate în ipoteza menţionată, se arată că, în condiţiile unui punctaj lunar realizat de 1 punct, în primul caz, cuantumul pensiei este de 460 lei, iar, în cel de-al doilea, de 628 lei.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, informaţiile comunicate de Casa Naţională de Pensii Publice, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 73 alin. (1) şi art. 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. În realitate, Curtea constată că autorul excepţiei este nemulţumit de soluţia legislativă cuprinsă în art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, art. 74 din aceeaşi lege fiind mai degrabă folosit ca un argument în sensul neconstituţionalităţii art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. În consecinţă, în conformitate cu jurisprudenţa sa, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care au următorul cuprins:
"(1) Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate dacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3.
Tabelul nr. 3
*T*
┌────────────────────────────────────┬──────────┐
│Vârsta persoanei la data emiterii │Stagiul de│
│deciziei medicale asupra capacităţii│ cotizare │
│ de muncă │ necesar │
│ │ (ani) │
├────────────────────────────────────┼──────────┤
│ până la 20 ani │ 1 │
├────────────────────────────────────┼──────────┤
│ de la 20-23 ani │ 2 │
├────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 23-25 ani │ 3 │
├────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 25-29 ani │ 6 │


Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul social, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 47 privind nivelul de trai şi ale art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiilelegale criticate, a căror soluţie de principiu este similară cu cea cuprinsă în fostul art. 57 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, în prezent abrogată, sunt o aplicare a prevederilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, respectiv a faptului că sistemul public de pensii are la bază principiul contributivităţii. Fiecare categorie de pensie acordată în temeiul acestei legi are în vedere acest principiu şi este la aprecierea legiuitorului de a prevedea condiţiile şi criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale ce rezultă din prevederile constituţionale aplicabile.
Astfel, pentru deschiderea dreptului la pensie, legiuitorul a prevăzut, de principiu, existenţa unui stagiu de cotizare minim sau complet, după caz, precum şi o vârstă standard de pensionare. Îndeplinirea cumulativă, potrivit specificului fiecărui tip de pensie, a celor două condiţii impuse dă naştere dreptului persoanei în cauză să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială, de invaliditate sau de urmaş.
În privinţa pensiei de invaliditate, Curtea reţine că aplicarea strictă a celor două elemente pentru deschiderea dreptului la pensie încalcă principiul contributivităţii, ca element esenţial al dreptului la pensie (cu privire la semnificaţia, importanţa şi valenţele acestui principiu, a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, sau Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012). Principiul contributivităţii stă la baza întregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum şi cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat ca urmare a contribuţiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuţiile astfel realizate nu se circumscriu numai pensiilor pentru limită de vârstă, ci şi tuturor celorlalte pensii.
Este legitimă şi constituţională stabilirea de către legiuitor a unei vârste standard de pensionare şi a unui stagiu de cotizare minim sau complet, după caz (a se vedea Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 30 decembrie 2010), însă, în privinţa pensiei de invaliditate, raţiunile care stau la baza reglementării unei vârste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă. Pierderea totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste şi a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică. Condiţiile pe care legiuitorul trebuie să le impună în acest caz trebuie să vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel încât, indiferent de vârsta asiguratului, acesta să poată beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contribuţiei realizate. În acest fel, pensia de invaliditate îşi păstrează natura juridică a unei prestaţii de asigurări sociale, nefiind transformată într-una socială.
În caz contrar, persoana asigurată, de principiu, ar ajunge în situaţia în care, deşi şi-a pierdut total capacitatea de muncă, deci nu mai poate fi încadrată în muncă, să nu beneficieze de contribuţiile deja realizate decât la împlinirea vârstei standard de pensionare, odată cu acordarea pensiei pentru limită de vârstă. O asemenea persoană este exclusă, în acest caz, de la beneficiul acordării pensiei de invaliditate, ceea ce este inadmisibil.
Aşadar, legiuitorul nu poate impune condiţii nerezonabile pentru persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca în privinţa acordării pensiei de invaliditate. De altfel, de principiu, în materie de pensii legiuitorul este ţinut de o condiţie de rezonabilitate (a se vedea Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010) - est modus in rebus. Or, în cazul de faţă, condiţionând acordarea pensiei de invaliditate de împlinirea unei anumite vârste, dublată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare, legiuitorul a încălcat această condiţie de rezonabilitate şi a afectat în mod direct dreptul la pensie al persoanelor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010.
De asemenea, Curtea constată că nu se poate justifica o soluţie legislativă precum cea de faţă prin faptul că persoanele cu handicap beneficiază oricum de ajutoare în temeiul Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008. Astfel cum s-a arătat mai sus, pensia de invaliditate are natura juridică a unei prestaţii de asigurări sociale reglementate de art. 47 alin. (2) din Constituţie, pe când ajutorul menţionat are un caracter social, ce îşi găseşte justificarea în art. 50 din Constituţie; prin urmare, temeiurile acordării acestora sunt diferite.
Curtea nu poate reţine susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la încălcarea principiului egalităţii între persoanele aflate în ipoteza art. 68 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 şi cele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege. Astfel cum s-a arătat mai sus, regula în materia pensiilor de invaliditate este cea a acordării acestora în funcţie de contribuţiile deja realizate, ceea ce nu înseamnă că legiuitorul nu poate prevedea pe cale de excepţie un regim juridic diferit în privinţa anumitor categorii de persoane aflate într-o situaţie specială, respectiv a celor care au nevoie de o protecţie deosebită.
Având în vedere cele de maisus, Curtea urmează a constata neconstituţionalitatea sintagmei "în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3" din cuprinsul art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, acordarea pensiei de invaliditate urmând a fi realizată în funcţie de stagiul de cotizare efectiv realizat de persoana asigurată.
Nu în ultimul rând, Curtea observă că legiuitorul este obligat ca în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, să pună de acord prevederile constatate ca fiind neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. În acest sens, Curtea constată că dispoziţiile art. 147 alin. (1) din Constituţie disting - cu privire la obligaţia de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei - între competenţa Parlamentului, pentru dispoziţiile din legi, pe de o parte, şi cea a Guvernului, pentru dispoziţiile din ordonanţe ale acestuia, pe de altă parte, astfel încât, în acord cu jurisprudenţa Curţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010), Guvernul nu poate adopta o ordonanţă de urgenţă pentru a pune de acord prevederile constatate ca fiind neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, dar poate iniţia un proiect de lege în acord cu cele stabilite prin prezenta decizie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sabin Andreescu în Dosarul nr. 56.896/3/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că sintagma "în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3" din cuprinsul art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este neconstituţională.
Definitivă şi general obligatorie.
Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2012.

laur1979 a scris:
Consulta un avocat... sau intreaba mai bine aici

De mult,de foarte de multa vreme vreau sa discut pe aceasta tema a Pensiei de Invaliditate .

Daniele ,ai dreptate , este bine sa se adreseze unui avocat . Probabil o va face , din moment ce deja are o plangere, dovada fiind aceasta postare laur1979.

De obicei noi persoanele cu handicap facem demersuri, solicitam Pensie daca suntem indreptatiti si ne supunem legilor in vigoare .
"In numele legii
DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sabin Andreescu în Dosarul nr. 56.896/3/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că sintagma "în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3" din cuprinsul art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este neconstituţională.
Definitivă şi general obligatorie.
Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2012."


Aceasta Sentinta poate fii salvarea noastra . Sau ar trebuii sa fie .

Am mai scris in Forum ,
Ioanahope are acum 28 de ani Vechime in munca . La implinirea varstei de 50 de ani va avea 34 de ani vechime in munca .
Acum nu poate solicita Pensie de invaliditate . Nu i se aproba pe motiv ca nu are Dosar medical din care sa reiasa ca s-a imbolnavit, ca are internari , ca urmeaza tratamente .
Pensia de Invaliditate ar obtini-o doar daca s-ar imbolnavii ... DOAMNE FERESTE !
Acum sarcinile, obligatiile de servici sunt grele, munceste depune un mare,prea mare si absurd efort fizic pe care sefii si colegele de servici il vad ,dar il ignora cu non-salanta .
Faptul ca are Invaliditate inca de la nastere, ca si in cazul meu GRAD DE HANDICAP ACCENTUAT NU ARE RELEVANTA.
Asta este absurditatea LEGII .
Laur1969 ,la cei 29 de ani ai sai a avut ghinionul sa se accidenteze.
Traim intr-o societate libera . Un tanar din Romania invata ,absolva liceul la 18-19 ani, plus daca este capabil invata si la Facultate inca 4-5 ani .
A ajuns deja la varsta de 24 de ani. Logic sunt ...
Dupa absolvire cu foarte mult noroc gaseste un loc de munca. Dar in acelasi timp este foarte posibil sa nu gaseasca un loc de munca decat dupa 2-3 ani . S-a ajuns deja la varsta de 26-27 de ani.

Iata cum este posibil ca un tanar sa aiba varsta de 30 de ani si sa aiba doar 2-3 ani de munca .
Ioanahope are vecime in munca 28 de ani la varsta de 44 de ani .
Daca ne uitam in tabelul Anexa al Legii 263/2010....
La varsta de 60 de ani sunt suficenti 27 de ani vechime .

Laur1969 are dreptate .

Dar Legea este absurda si aberanta .

S-a ajuns aici si pentru ca intradevar multi beneficiaza de Pensie de Invaliditate si poate pe nedrept, sau cum sa spun eu ???
Pentru invaliditati mult mai usoare ,la gradul 3 ,cele cu drept de munca s-au acordat usor si intr-o veselie .

Iar in cazurile grave nu se mai acorda .

Stiu si de ce ! Practic cei cu grad 2 de invaliditate (accentuat) se presupune ca nu poate muncii si nu are cum sa se afle in Campul Muncii .

Asta este problema legii . GREU TE ANGAJEZI IN MUNCA ,SI MAI GREU TE PENSIONEZI PE CAZ DE INVALIDITATE .

Ioanahope imi povesteste despre o persoana care conform Certificatului de Incadrare in grad de handicap ... avea gradul accentuat .
Dupa 20 de ani de munca, cu acest grad de invaliditate inca din nastere s-a imbolnavit de inima . Pensia de invaliditate era de 250 de lei .
Omul de care va povestim a murit acum 5 ani .

La acest capitol Legea 263/2010 este absurda,si cele vechi au fost absurde .

Unde or fii ASOCIATIILE ,FUNDATIILE NON-GUVERNAMENTALE CARE SA NE AJUTE, SA NE FACA O CAT DE CAT DREPTATE .
Am vrea, vrem sa-l ajutam pe laur1969 pentru ca ne-am ajuta pe noi insine ,dar cum naiba s-o facem ????????

Personal innebunesc de necaz si sunt plin de revolta ca nu gasim rezolvare .

Aceasta Hotarare Judecatoreasca nu face altceva decat sa ne dovedeasca ca traim intro coruptie totala .

A motiva ca sunt multi beneficiari ai Legii... si suntem depasiti de situatie imi dovedeste ABSURDITATEA DIN ROMANIA .

daniel a scris: Este o eroare! Se poate reveni cu informatia? Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

daniel spune:

REZOLVAT

Si eu am tastat in locul unde scrie aici si imi apare un scris al internetului .
In engleza ...

Doamne Fereste ! sa fiu gresit inteleasa , insa ...

Daniel iti multumim !
Da, s-a rezolvat .
Si ciresaru a avut cont pe Avocat.net .
Am constatat in decursul unui an de zile ca pe Avocat.net sunt inscrise , au cont multe persoane, oameni obisnuiti . Ei pun intrebari ,dar rar primesc un raspuns calificat, din partea avocatului .
Pur si simplu este un forum de discutii al oamenilor obisnuiti.
Dar, cine este atent gaseste si informatii corecte , raportandu-se la cazurile puse in discutii .

Pe de alta parte , aceasta Decizie de Neconstitutionalitate este datata, constatata in iunie 2012 .
Este putin probabil ca Parlamentul sa fi avut timp ca constate si sa corecteze LEGEA.

Cine stie daca se va rezolva vreodata ?! Eu, noi credem ca vor venii si vremuri mai bune in acest sens .

ioanahope a scris: Ma alatur acestei multumiri! Am banuit ca e vorba de Avocat.net dar, nu-mi mai aminteam exact denumirea si chiar daca mi-as fi amintit-o as fi pus-o cu semn de intrebare, pentru ca asa este corect... nu aveam de unde sa stiu 100% ce-ar fi vrut sa spuna Daniel! Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

ioanahope a scris: Am dat si eu de acel site... dar mi-am dat seama imediat ca nu e vorba de el... de fapt era dat ca sugestie de catre google, care s-ar traduce ceva de genul, "Asociatia internationala a consultantilor de imagine"! Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

De aproximativ 1 luna de zile l-am delegat, l-am rugat pe ciresaru sa navigheze , sa caute pe net cam tot ce se poate gasii pe tema Pensiei de Invaliditate.
Recunosc ca cele mai multe informatii utile pensionarilor sau celor care vor sa se pensioneze sunt aici pe PROSTEMCELL .

Ciresaru a navigat si cauta in continuare .
De pilda a tastat, clic pe www.clublegislatiamuncii.ro , speram sa gasim informatii utile .

Un alt site ; www.consultantonline.ro Pe acesl site am postat intrebare ,insa nu primim raspuns .
Voi revenii ;

ultimile noutati primite de pe sait avocatnet .ro


Subiect: Pensia de invaliditate se va acorda indiferent de stagiul realizat, in toate cazurile in care beneficiarul a fost incadrat in grad de invaliditate
in legatura cu articolul de mai jos sant in aceeasi situatie

ce ar trebui sa fac si cui sa ma adresez pentru a rezolva si eu cu pensia de boala?


Decizia nr. 680/2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010


Pe scurt: Începând din data de 24 septembrie 2012, dacă sunteţi încadrat într-un grad de invaliditate de medicul expert al asigurărilor sociale, veţi putea beneficia de pensie de invaliditate. Tot ce trebuie să faceţi este să depuneţi la casa de pensii cererea privind acordarea pensiei de invaliditate şi actele prevăzute la art. 76, alin. (1), lit. b) din HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.




Pe lung: Potrivit art. 147, alin. (1) din Constituţia României, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, sintagma "în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3" din cuprinsul art. 73, alin. (1) din Legea nr. 263/2010 va înceta să mai producă efecte după trecerea termenului de 45 de zile de la data publicării Deciziei CCR nr. 680/2012 în Monitorul Oficial nr. 566 din 09.08.2012, dacă Legea nr. 263/2010 nu va fi modificată în acest termen.

Până în prezent Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu a fost modificată. Termenul de 45 de zile se împlineşte duminică, 23 septembrie 2012. Prin urmare, dacă Legea nr. 263/2010 nu va fi modificată înainte de 23 septembrie, veţi putea solicita pensie de invaliditate imediat ce se împlineşte termenul de 45 de zile prevăzut la art. 147, alin. (1) din Constituţie.

Dispozitivul Deciziei CCR nr. 680/2012:

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Sabin Andreescu in Dosarul nr. 56.896/3/2011 al Tribunalului Bucuresti Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca sintagma "in raport cu varsta, conform tabelului nr. 3" din cuprinsul art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este neconstitutionala.
Definitiva si general obligatorie.


ultima data editat de Gabriela Pintea pe data de Joi, 30 August 2012, 03:15

Citeste mai mult: https://www.avocatnet.ro/

Ma repet , iti recomand inca o data site-ul www.clublegislatiamuncii.ro
Noi acolo am citit cel mai competente raspunsuri .
Va recomand userul Ioana Popa .
Este Expert in legislatia muncii .

Ca urmare a unui numar foarte mare de persoane care cer lamuriri legate de pensia de invaliditate, revenim cu publicarea informatiilor legate de acest drept,

Pensia de invaliditate.

O persoană poate beneficia de pensie de invaliditate dacă este încadrată într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, iar în cazul personalului militar de comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, indiferent de stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

•1.de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
•2.de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
•3.de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Beneficiari:

•asiguraţii care si-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;
•persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
•persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; elevii unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau studenti ai unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar;
•elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;
•persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.Încadrarea în grad de invaliditate, revizuirea medicală şi contestarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncăÎncadrarea în grad de invaliditateEvaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea persoanei interesate, de către medicul expert al asigurărilor sociale.

În situaţia personalului militar, evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea comisiei de la nivelul unităţii din care face parte, care poate fi sesizată şi de către persoana interesată, sau, în cazul persoanelor trecute în rezervă, la cererea persoanei interesate, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

Actele necesare încadrării în grad de invaliditate:
•cerere;
•actul de identitate;
•documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii);
•adeverinţa eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical;
•documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;
•documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, după caz.Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt, după caz:
•fişa BP2/adeverinţă de confirmare eliberată de direcţia de sănătate publică, în caz de boală profesională;
•FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverinţă de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;
•documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se anexează şi rezultatul examenului histopatologic;
•certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau boală contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a şcolilor militare.

Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz. Comisiile medicale de contestaţii funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

Deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile necontestate în termen rămân definitive.

Revizuirea medicală

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

•menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
•încadrarea în alt grad de invaliditate;
•redobândirea capacităţii de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

!!! Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

•prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
•au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
•au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.

Programe recuperatorii

Pensionarii de invaliditate care sunt supuşi revizuirii medicale au obligaţia de a urma programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socio-profesionale.

Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a programelor recuperatorii atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.

Casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.

Pensia de invaliditate se acordă:

•de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
•de la data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate;
•de la data înregistrării cererii, în situaţia persoanelor care nu mai sunt în activitate.Actele necesare:•cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate (anexa nr. 7 la norme);
•carnetul de muncă (original şi copie);
•carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
•alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
•actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie;
•livretul militar (original şi copie);
•diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
•acte doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate - pentru personalul militar;
•adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
•adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă, în original (dacă este cazul) (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
•procura specială pentru mandatar (original și copie);
•acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
•adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011, original;
•alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie;
•decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);
•adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);
•copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este cazul.

Stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia.

La stabilirea pensiei de invaliditate, se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă dintre stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 la prezenta lege şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate. Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de lege, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Indemnizaţia de însoţitor

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de invaliditate

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de optiunea pensionarului:

•prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
•în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie (listă bănci).

Recalcularea şi revizuirea pensiei de invaliditate

Pensia de invaliditate se poate recalcula prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Revizuirea pensiei de invaliditate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi plătite şi cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei de invaliditate

•a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;

•b) pensionarul de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii;

•c) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;

•d) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni, respectiv:oI.

a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;
b) funcţionarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.oII. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;

oIV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, şi care se află în una din situaţiile următoare:

administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;
membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;
persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;
alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;•

e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.oI.
a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;
b) funcţionarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.oII. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I.

Încetarea plăţii pensiei de invaliditate

•pensionarul a decedat;
•pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
•pensionarul de invaliditate şi-a redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
•au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
•au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea făcută de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă, de Centrele Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă sau comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
•au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale.

Reluarea plăţii pensiei de invaliditate se face la cerere
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.

Trecerea de la pensia pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă şi, din oficiu, se acordă cuantumul cel mai avantajos.Indemnizaţia pentru însoţitor acordată pensionarilor de invaliditate gradul I se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.