|
Bine ai venit,
Vizitator
|
|
|
|
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
Intai cea mare se stinge,cred:P pentru ca jos mai ramane putin aer....CRED:cheer:
|
|
|
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
Daca sunt ermetic închise lumînarile (cum reiese din ipoteza problemei), mai înti se stinge lumînarea cea mică. Dioxidul de carbon (CO2) rezultat al arderii lumînarilor, este mai greu. Incinta va cunoşte o creştere a concentratiei de CO2 de jos în sus, ca urmare, lumînarea mai mică va rămîne prima fara OXIGEN (care nu arde DAR intreţine arderea) şi se va stinge.
Aşadar: prima lumînare ce se va stinge va fi lumînarea mai scundă (mai mică) |
|
|
Ultima editare: by ULTIMUL ROMANTIC.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
Corect BRUNETA
Lumanarea mai inalta se va stinge prima, aerul cald se ridica sus , este mai sarac in oxigen si nu intretine arderea ceea ce face ca lumanarea mai inalta sa se stinga prima. Vezi video |
|
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
|
|
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
Super!
Am gresit ... mai sunt si inginer! |
|
|
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
Am castigat:woohoo:
|
|
|
Ultima editare: by BRUNETA.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
Eu nu am facut fizica,dar asa imi spunea intuitia:laugh: Asta cu ceasul nu o stiu:blush: Poate de 24 ori? Zi si eu:huh: Sau 25:laugh:
|
|
|
Ultima editare: by BRUNETA.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
In decursul fiecarei ore exista doua momente in care acele ceasului au directii perpendiculare (cam la jumatate de ora distanta, aproximativ). Asta inseamna ca, in 24 de ore exita 48 de astel de situatii.
Va propun si eu o problema: 2=1?!? Plecam de la X=Y. Deci X - Y = 0. Inmultim cu 2 aceasta egalitate si obtinem 2(X - Y) = 0. Dar tot cu 0 era egal si X - Y, asa ca le putem egala, din moment ce amandoua sunt egale cu zero. Inseamna ca, 2(X - Y) = X - Y. Simplificam egalitatea cu 'X - Y' si obtinem ca 2 = 1! Unde am gresit? |
|
|
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
Deşi axiomatic este FALSA afirmatia că "2=1" respectiv "2(X - Y) = X - Y";
eu spun că în raţionamentul tau greşesti cînd simplifici 'egalitatea' cu 'x-y' ; pentru ca x-y=0 DECI nu putem simplifica/imparti la ZERO (impartirea la ZERO nu are sens, nedeterminare, etc) |
|
|
Ultima editare: by ULTIMUL ROMANTIC.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
Corect, acolo era 'capcana'. Mr. Engineer, daca tot ai pomenit de operatii fara sens, mai exact de nedeterminare, iti mai amintesti care era 'salvarea' in cazul limitelor care duceau la operatii nedeterminate (de tip 0/0 sau infinit/infinit)? Asta pentru ca stiu ca ai lucrat analiza 'la greu'.
O carte are 150 de pagini. Ovidiu, sa zicem, introduce la intamplre, o bancnota intre doua file ale cartii. Care este probabilitatea ca suma numerelor de paginatie de pe cele doua file sa fie mai mare decat 100? |
|
|
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
pai...pentru cazul de nedeterminare 0/0 se calucla limita functiiilor cît (fracţie) cînd funcţia numitor tinde spre ZERO; mai exact se deriva funcţia numărator şi funcţia numitor, astfel obţineam cîtul (fracţia) derivatelor (regula lu' Hopital; groso-modo); pentru nedeterminarea ∞/∞ rezolvarea, cu un mic artificiu, este la fel (consecinţa lu Hopital).
în ceea ce priveşte probabilitatea, răspunsul este 2/3 sau, în procente, 67% mă gîndesc că din cele 150 de pagini, primele 50 de pagini repezintă cazurile defavorabile (introducerea bancnotei pîna în pag 50 nu satisface cerinţa din ipoteză: suma pag. consecutive>100 , valoarea bancnotei); asadar ; probabilitatea defavorabila: Pd=50/150=1/3 ; Probabilitatea favorabila: Pf = P - Pd ; Pf=2/3 (unde P=1 evenimentul cert; pobabilitatea i-a valori in intervalul inchis ZERO - UNU) |
|
|
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
Bravo, la teorie esti 'beton', dar cu practica si mai ales cu perspicacitatea...oops...La problema cu cartea nu urmaream sa verific cunostintele de matematica ale nimanui, ci spiritul de observatie. Mai astept, nu dau solutia, poate mai 'vede' si altcineva...
|
|
|
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
Multumesc frumos
PS: dc. nu dai răspunsul, măcar refă, rescrie problema/datele problemei că eu ...ooops "nu vad" apoi, am şi eu o probl. pt. tine: Printr-un zid trece o ţeavă dreaptă şi goală. De-o parte şi de alta a zidului sunt 2 pisici, o pisică la un capăt al ţevii, celaltă pisică la celălalt capăt al ţevii; ele nu pot trece prin ţeavă. Întrebare: Pisicile se uită prin ţeava dreaptă şi goală şi totuşi nu se vad. De ce? |
|
|
Ultima editare: by ULTIMUL ROMANTIC.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
|
manana a scris:
O carte are 150 de pagini. Ovidiu, sa zicem, introduce la intamplre, o bancnota intre doua file ale cartii. Care este probabilitatea ca suma numerelor de paginatie de pe cele doua file sa fie mai mare decat 100? Pai daca ar fi pagina 50 si 51 ar depasi 100, deci eu cred ca probabilitatea este de 49.. pagina cu numarul 49 si 50 se incadreaza... la fel si si celelalte 49 de posibilitati de introducere a bancnotei intre file PentiumSEX a scris: Printr-un zid trece o ţeavă goală. De-o parte şi de alta a zidului sunt 2 pisici, o pisică la un capăt al ţevii, celaltă pisică la celălalt capăt al ţevii; ele nu pot trece prin ţeavă. Teava o fii goala, insa nu e dreapta Întrebare: Pisicile se uită prin ţeava goala şi totuşi nu se vad. De ce? |
|
|
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel. Motiv: edit
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
|
Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult