SUBIECT: Despre sansa sau nesansa

Avem vreo sansa?

Salutare! Stiti, de mult vroiam sa ridic o problema care ma framanta de ceva vreme. Ma gandesc de multe ori la acest lucru, pe care voi incerca sa vi-l prezint...

Stateam azi pe scaun in balcon si priveam cum trece lumea... oameni suparati, stresati... unii mai incercau sa afiseze in coltul gurii un mic zambet, dar nu le prea reusea... erau toti oameni simpliI, cu grija zilei de maine... se gandeau ca poate meritau o viata mai buna... ca poate au gresit cu ceva... ca poate, cine stie... asa le este soarta... imi pare rau ca exista oameni necajiti... imi pare rau ca nu pot sa ii ajut... dar cel mai rau imi pare ca oamenii acestia sunt majoritari... si acestia sunt cei care considera viata un chin, un calvar... ei sunt cei care seara, inainte de culcare, se roaga sa le fie scurtat acest chin intr-un fel sau altul....

Trecand peste trista introducere... as vrea sa aflu parerile voastre despre sensul vietii... un raspuns la intrebarea "De ce traim?"

Va multumesc!

Unii traiesc ca sa manince ....altii maninca ca sa traiasca.The life struggle conform teorei lui Darwin.

Trebuie sa stim ce si de ce am trait, pentru a intelege ceea ce traim azi si a sti ce nu mai trebuie sa traim maine.

daniel a scris:Sa-I dam slava lui Dumnezeu! De aceea a si fost creat omul! Sa nu-mi spui Daniele ca nu-i locul sa discutam asta aici! Gandeste-te si tu: la ce sa ma gandesc (scuze la jocul de glezne! ) cand imi vorbesti de sensul vietii?! Nu dezvolt ca sa respect intelegerea, dar nu pot sa raspund altfel la o astfel de intrebare! Apropo: ma gandesc sa va impartasesc o situatie prin care am trecut in legatura cu a vorbi sau nu despre Dumnezeu! Multa sanatate si ... Doamne-ajuta!

stii povestea aceea cand un om se intalni cu D-zeu si ii spuse : ''doamne, e prea grea crucea care mi-ai dat-o s-o car! fa ceva, te rog!'', la care D-zeu ii spuse : ''o sa te ajut, fiul meu!'da-mi crucea ta si te las sa-ti alegi alta', si-l duse intr-o camera plina cu cruci, una mai mare ca cealalta....intr-un coltz, muritorul nostru zari o cruce mica si ii spuse lui D-zeu ;"pe aceasta o vreau, Doamne!''...
Atunci D-zeu ii spuse: ''fiul meu, exact aceasta era crucea pe care mi-ai inapoiat-o, zicand ca e prea grea..."
Deci, intotdeauna ni se pare ca problemele noastre sunt cele mai mari.........

p.s. acei oameni care treceau tristi pe strada ta 90% erau din cauza lipsei banilor......iar cand ai o boala, ai da tot sa te vindeci!

Uneori ma intreb daca fiecare dintre noi chiar are un destin cu tot ceea ce implica asta, scris deja in ''cartea vietii''... destin pe care nu ai cum sa-l ocolesti... Ce-i scris acolo probabil ca asa o sa se intample .. Cred ca in viata asta asa de frumoasa, fiecare are ceea ce merita si pe deasupra ii este dat sa ''duca'' atata cat poate... Abia tarziu realizam cat suntem de puternici... Caram insa cu noi si greselile altora, suferim, zambim,injuram, pentru ca mai apoi tot la divinitate sa ne intorcem ...

Daca n-ar exista durere, ne-am mai pune intrebari ? Probabil ca undeva acolo sus ,cineva ne iubeste si ne uraste pe fiecare in parte dupa ceea ce suntem, dupa ceea ce facem, dupa ceea ce simtim, si dupa ceea ce dam ...

daniel a scris:Probabil ca cineva acolo sus, ne uraste sau ne iubeste...dar cu certitudine Domnul Dumnezeu doar ne iubeste, insa.... uraste ...faptele noastre rele! Multa sanatate si ...Doamne-ajuta!

Viata este adeseori nedreapta! Nu avem insa dreptul sa o judecam decat in interiorul nostru... uneori incerci sa o infrunti nedorind sa-ti faci mari sperante. Poti doar s-o faci mai frumoasa, fiind bun cu cei din jurul tau, fie prieteni sau dusmani...

Sunt oameni care se simt bine in postura de victime ale vietii. Dupa fiecare esec parcurg, cu usurinta celui care incearca disperat sa scape de durere, drumul de la revolta la autocompatimire. Acesti oameni isi pierd treptat abilitatea de a analiza fiecare amanunt al circumstantelor tragediei si incep sa trateze fiecare nereusita ca pe un nou semn al ghinionului supranatural care-i urmareste. Se declanseaza mecanismul de autoaparare si, incet, lacrimile incep sa curga pentru nefericirea de a fi alesul unei sorti nedrepte.

Viata e nedreapta. Si, linistiti ca nu trebuie sa facem nimic pentru a repara ceva, pentru ca, nu-i asa, nu te poti lupta cu viata, asteptam sa fim consolati de ceilalti, pentru a savura gustul dulce-amar al posturii de victima nevinovata, careia nu i se poate reprosa nimic. Ati observat ca oamenii, atunci cand gresesc, sunt mult mai preocupati de imaginea lor in fata celorlalti (de a face astfel incat sa nu fie considerati vinovati), decat de efectele neatentiei lor si de ceea ce ar putea invata din ea? Pentru ca daca viata e vinovata e inutil sa incerci sa intelegi ceva. Nu vei fi niciodata capabil sa prevezi si sa eviti loviturile sortii.

Mă dojeniţi că veşnic sunt beat. Ei bine, sunt!
Necredincios mă faceţi. Şi ce dacă-i aşa?
Puteţi orice să spuneţi pe socoteala mea.
Îmi aparţin. Pricepeţi? Şi sunt ceea ce sunt!

Omar Khayam

( de la mamica )

max a scris:Sper ca respectivul sa nu se planga mai tarziu ca ce urmarit de nesansa este... Multa sanatate si ... Doamne-ajuta!

Mă dojeniţi că veşnic sunt beat. Ei bine, sunt!
Necredincios mă faceţi. Şi ce dacă-i aşa?
Puteţi orice să spuneţi pe socoteala mea.
Îmi aparţin. Pricepeţi? Şi sunt ceea ce sunt!

Omar Khayam

( de la mamica )

Eu cred ca aceasta atitudine este una de moment,o revolta interioara. Va trece, pentru ca de fapt, max are de trecut multe obstacole de acum in colo.Poate tocmai aceasta revolta il ajuta sa constientizere ca isi poate descoperii si altfel de arme de lupta.

Surad !

E doar o poezie , fara aluzii .
Maximilian este un copil de 15 ani fara prea multe probleme , fara prejudecati etc.
Eu , ( mamica lui ) iubesc poezia si mai ales rubayatele lui O. Khayam .

Acesta poezie simbolizeaza mai mult " demnitatea " , mi-e place in mod deosebit deoarece e scrisa de marele scriitor Khayam .


E un indemn pt a respecta demnitatea fiecaruia .

La poartă vine-un bătrânel,
Gârbov de ani, ca… vai de el.
Pare sleit, un cerşetor,
De drumul lung, obositor,
Mai mult desculţ, cu capul gol,
La vorbă-i? Ca un mieluşel.

Pe o bordură din granit
Se aşează jos, mai liniştit.
Şi, întrebând un trecător, mai rar:
-Nu-l ştiţi pe Gheorghe din Ghelar?
El este fiul meu! Hoinar.
Demult. . . De mult m-a părăsit!

-Ridică-te de-aici bătrâne!
De nu pleci iute! Chem un câine,
Să te jupoaie chiar de viu,
Nu vezi că s-a făcut târziu?
Nu te cunosc şi nu te ştiu
Dar … Hai să-ţi dau o pâine.

-Nu vreau, nu sunt un cerşetor,
Nici boschetar, nici impostor,
Dar. . . Plec. De tu o zici că-i bai
Şi pe-o bordură dacă stai,
Probabil strada voastră-i rai,
Iar eu… Un simplu muritor.

Spune-i lui Gheorghe! Dar să-i spui!
Că ştiu că asta-i „vila” lui.
Eu… Om sărac… Precum mă vezi,
N-o să-i cerşesc bancnote verzi.
Iar ţie? Sincer,să mă crezi,
Că. . . Nu cer mila nimănui

de corneliu zegrean

Sansa este tot timpul puternica. Carligul tau sa fie tot timpul aruncat; in balta in care te astepti cel mai putin, vei gasi peste.

Nesansa = ghinion. Si acum... ceva frumos

Un tip merge sa faca baie intr-un lac. In apa, la un moment dat, o mana il apuca de oua, iar de undeva se aude o voce:
- Plus doua sau minus doua?
Sta tipul se gandeste: "Bah, daca-i spun minus doua raman "chel"! Mai bine ii zic plus doua. Zis si facut. Zice tipul plus doua si iese din apa. Cand se uita, avea doua oua in plus. Disperat, se duce la un doctor care vazand care-i treaba, ii spune:
- Omule, nu stiu ce sa-ti fac. Mi-e frica sa nu ti le tai pe alea bune. Mai bine te duci tu inapoi la lac, zici "minus doua" si isi ia ala ouale inapoi. Tipul ii asculta sfatul si se duce la lac. Intra in apa si mana iar il apuca:
- Plus patru sau minus patru?

Si pestii fac oua....

Omar Khayyam, Saadi si Hafez, care formeaza tripleta de aur a poeziei persane, sunt prezenti in librarii cu o editie ce poate fi apreciata ca exceptionala din punct de vedere grafic si tipografic. Volumul "Catrene Persane" (Robaiat) il are ca traducator pe Otto Starck, un remarcabil cunoscator al poeziei persane si are ilustratii in culori, din miniaturi persane. Cartea isi datoreaza lumina tiparului Asociatiei de prietenie Romania-Iran, fiind difuzata in preajma zilei nationale a Iranului.

Bun venit Angi !